Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://www.free-powerpoint-templates-design.com
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
Eritrocite
- constituie marea majoritate a celulelor sg, sunt responsabile în special de
culoarea sângelui;
- sunt ~ 5mil. eritrocite/mm3;
- celula roşie normală nu are nucleu, este un disc biconcav;
- o celulă roşie matură e constituită în principal din hemoglobina care
ocupă 95% din masa celulară;
- celulele roşii ale sângelui sunt produse de măduva osoasă care furnizează
cea mai mare parte a leucocitelor şi trombocitelor;
- viaţa normală a celulei este de 115-130 de zile, apoi este eliminată prin
fagocitoză în sistemul reticulo-endotelial predominant în splină şi ficat;
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
Leucocite (globule albe)
- normal 5000-10000/mm3; pot fi diferenţiate de eritrocite prin prezenta
nucleului, o mărime mai mare şi diferite proprietăţi de a colora;
- sunt divizate în doua categorii: - granulocite
- celule mononucleare
a.Granulocite- sunt divizate în 3 subgrupe:
- neutrofile
- euzinofile
- bazofile
b.Leucocite mononucleare (monocite şi limfocite) = celule albe cu un singur lob,
nucleu, citoplasmă lipsită de granule; în sângele normal al adultului limfocitele
reprezintă ~ 30% şi monocitele ~ 5% din totalul leucocitelor.
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
1.Limfocitele mature derivă din măduva osoasă şi se diferenţiază mai departe în ganglionii
limfatici, splină şi ficat.
2. Monocitele - cea mai mare parte din limfocite sunt produse de măduva osoasă.
3. Funcţiile leucocitelor de a apăra organismul de invazia celulelor străine (bacterii),
protejează prin fagocitoză producerea de anticorpi şi respingerea celulelor străine.
- principala funcţie a granulocitelor fagocitoză şi distrugerea intracelulară a organismelor:
eozinofilele şi bazofilele funcţionează ca rezervor de materiale biologice: histamine,
serotonina, heparina. Elaborarea acestor componente modifică aprovizionarea ţesuturilor
cu sânge şi ajută la mobilizarea mecanismelor de apărare ale organismelor.
- limfocitele produc substanţe (interferon, factori de transfer, anticorpi) care ajută la
atacarea materiilor străine responsabile de imunocompetenţa unui individ şi pentru
memoria imunologică pe termen lung.
4. Reducerea numărul leucocitelor sau a activităţii reduce rezistenta organismului la
infecţii.
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
- observatia,
- interviul formal sau informal,
- cercetarea documentelor medicale (F.O. clinică, bilete de
iesire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet
de sănătate, retete, etc.),
- discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinătorii,
- examen fizic
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Manifestari de independenta.
- pacient constient,
- mobilitate păstrată,
- tegumente si mucoase normal colorate,
- semne vitale (R, P, T.A.,T.,D.) in limite normale,
- absenta durerii,
- somn odihnitor,
- alimentatie adecvată,
- constitutie normală,
- absenta eliminărilor patologice si a hemoragiilor.
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Probleme de dependenta
- intolerantă la activitate,
- risc înalt de infectie,
- risc înalt de sângerare,
- alterarea mucoasei orale,
- alterarea nutritiei,
- tulburări cardio-respiratorii,
- vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu.
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Surse de dificutate:
- de ordin fizic (modificări ale
elementelor figurate, proliferări ale sistemului hematopoetic),
- de ordin psihologic (anxietate, stres),
- de ordin social (conditii de muncă inadecvate, expunere la
radiatii),
- lipsa de cunostinte.
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Interventii autonome:
- comunicare;
- asigurarea confortului fizic si psihic;
- igiena;
- alimentare;
- mobilizare/transport;
- profilaxie;
- educatie sanitara
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Interventii delegate:
Pregatirea pentru explorari paraclinice;
Examene de laborator
EXAMENE DE LABORATOR
1. de sange: L, Fl, Hb, Fe, Bilirubina, TS, TC, TQ, T.Howell, VSH
1.1.Timpul de sangerare
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac
se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se
cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.
Valori normale
3-4 minute.
Cresteri patologice - Cresteri ale timpului de sangerare semnifica o
predispozitie la sangerari, hemoragii.
EXAMENE DE LABORATOR
1.2.Timpul de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii
sau in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza:
se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de
sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.
Valori normale
8-12 minute.
Cresteri patologice
Cresteri ale timpului de coagulare semnifica o predispozitie la sangerari,
hemoragii.
Scaderi patologice
Scaderi ale timpului de coagulare semnifica posibilitatea coagularii sangelui
chiar in vasele sanguine.
EXAMENE DE LABORATOR
INCIDENTE ŞI ACCIDENTE
• Hemoragie ;
• Hematom intrahepatic;
• Ruptură hepatică;
• Tuse instantanee;
• Şoc neuro-vegetativ, hipovolemie etc;
• Bacteriemie, septicemie (enterococ);
• Reacţii alergice la anestezie;
TRANSFUZIA
Obiective
• Introducerea în siguranţă de sânge sau derivate de sânge în circulaţia venoasă
Necesar medicamente
• Tavă medicală
• Seringi/ace,
• Mănuşi examinare
• Punga sau flaconul de sânge izo-grup, izo-Rh
• Transfuzor
• Flexulă
• Tampon cu dezinfectant
• Pansament pentru fixarea flexulei
• Garou
• Etichetă
• Aleza
• Recipiente de colectare a deşeurilor
TRANSFUZIA
IN - calmarea durerii
- imobilizarea articulaţiei după prescripţie
- eliberarea presiunii în aparat de susţinere
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
5. Febra datorită infecţiilor, proceselor neoplazice hematologice
• Injectabile: Fe elemental
• Orale : Sulfatul
Neoanemovit Sirop 3% Gluconat feros 10 - 12%
Ferrum Hausmann
Tablete 525mg Sulfat feros
dextrină
dextrină
Complicaţii
Netratata, anemia feripriva se poate agrava
ducând la alte probleme de sănătate:
• Probleme cardiace
• Ritm cardiac accelerat sau neregulat
IN + educaţia pacientului
• Fe se administrează "a jeun" cu un pahar plin cu apă sau suc de fructe la 4h
interval între doze pentru a preveni reducerea absorbţiei prin prezenţa hranei.
• Anticipaţi dispepsia dacă apar dureri epigastrice, constipaţie (se poate lua Fe în
timpul mesei, reduce absorbţia, apoi între mese)
• Preparatele din Fe schimbă culoarea scaunului în verde închis spre negru datorită
Fe neabsorbit (nu dăunează).
• Fierul lichid pătează dinţii de aceea se amestecă bine cu apă şi suc de fructe (pai)
• Se ia regulat şi la orele prescrise
• Dieta bogată în Fe, mese regulate la adolescente în special, medicamentele să nu
fie ţinute la îndemâna copiilor.
ANEMIILE MEGALOBLASTICE (B12)
• Un megaloblast e o celulă roşie, nucleată cu maturaţie
întârziată şi anormală. Cele mai comune anemii
megaloblastice sunt cauzate de deficienţa vitaminei
B12 şi/sau deficienţe de acid folic. Anemiile cauzate de
carenţa de B12 şi acid folic arată schimbări identice în
măduva osoasă şi sângele periferic deoarece ambele
vit. sunt esenţiale pentru sinteza normală de AND.
ANEMIA PERNICIOASĂ
• anemie de etiologie necunoscută caracterizată prin anemie hipocromă
megaloblastică, glosită, achilie gastrică (absenţa HCl din sucul gastric), tulburări
neurologice.
• Se întâlneşte frecvent la femei de 40-50 ani; se datorează lipsei factorului
intrinsec (defect biochimic cu caracter constituţional) care împiedică absorbţia
B12 conducând la tulburări ale sintezei acizilor nucleici cu apariţia seriei roşii
anormale megaloblastice.
• B12 (factor antianemic) e necesar pentru sinteza normală de AND în maturarea
celulelor roşii; deficienta de B12 se întâlneşte de asemenea în afecţiunile
intestinului subţire şi după gastrectomie (ablaţie chirurgicală parţială sau totală a
stomacului).
ANEMIA PERNICIOASĂ
• boala debutează insidios cu tulburări digestive
care pot precede cu ani de zile anemia
• în perioada de stare apar 3 grupe de
simptome: anemice, digestive şi neurologice
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Sindromul anemic: paloare asociată cu uşor
icter, de aspect galben ca paiul, dispnee,
palpitaţii, astenie, oboseală, agitaţie, uneori faţă
infiltrate, edeme la membrele inferioare, unghii
sfărâmicioase, păr uscat; subfebrilitatea uneori
de origine metabolică dispare la câteva zile de la
adm. de Bl2.
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Sindromul digestiv constant semne de glosită cu dureri şi
arsuri spontane sau la contact cu alimentele - limbă roşie,
uneori cu eroziuni pe vârf şi margine
- atrofia mucoasei gastrice duce la achilie gastrică,
anaclorhidria este rezistentă la histamine şi refractară la
tratament
- anorexie uneori selectivă pentru carne
- vărsăturile şi diareea sunt manifestări comune
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Tulburări nervoase: neuropatie, tulburări uşoare
(amorţeli, furnicături, hipoestezie) tulburări
grave: areflexie osteo-tendinoasă, tulburări ale
sensibilităţii profunde care duc la tulburări de
mers de tip tabetic, cu apariţia semnului
Romberg, tulburări de defecaţie şi micţiune.
ANEMIA PERNICIOASĂ
Stabilirea diagnosticului.
• anemie severă: sub 2.000 de hematii, hematii hipocrome (valoare globulară
peste 1.5) şi prezintă anomalii de formă
• polikrocitoză, decoloraţie policromatofilie
• în sângele periferic apar macrocite, megalocite şi mai rar megaloblaste
• trombopenie şi leucopenie cu polinucleare hipersegmentate - sunt frecvente
• hiperbilirubinemia indirectă
• hipersideremia
• mielograma (puncţie sternală) cu megaloblaste completează tabloul
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Tratament: are evoluţie favorabilă în prezent
datorită vit. Bl2 , se repară în câteva săptămâni şi
semnele clinice dispar progresiv; semnele
neurologice nu dispar complet mereu, iar achilia
gastrică nu este influenţată; răspunsul favorabil
la tratamentul cu Bl2, în special apariţia
reticulocitozei este patognomonic.
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Diagnosticul diferenţial trebuie să elimine anemiile
parabiermeriene şi cancerul gastric; se adm. im B12 de 1000 γ
în prima săptămâna, apoi de 3 ori/săpt. până la normalizarea
examenului de laborator, apoi aceeaşi doză la 2 săpt. timp de 6
luni; terapia de întreţinere 100 γ /lună/viaţă. În urgenţele
chirurgicale 1000 γ. În 3-4 săpt hematiile şi Hb revin la normal,
glosita dispare şi semnele neurologice sunt ameliorate; achilia
gastrică nu este influenţată şi se adm. acid clorhidric.
ANEMIA PERNICIOASĂ
IN+ educaţia pacientului
• pacientul trebuie să facă tratam. toată viaţă; netratată boala e
mortală
• instruim pac. să facă examen hematologic şi gastric la 6 luni; pac. cu
anemie pernicioasă au o incidenţă mai mare de cancer gastric şi
probleme de tiroidă; se recomandă examinări periodice ale scaunului
(hem. oculte), citologie gastrică şi teste ale funcţiilor tiroidiene
• după gastrectomie ar trebui adm. B12 .Simptomele pot apare la 10 ani
de la operaţie datorită rezervelor organismului.
DEFICIENŢA DE ACID FOLIC
Acidul folic e necesar pentru producerea hematiilor normale, depleţia de acid folic rezultă în
anemie progresivă.
Cauze ale deficienţei de acid folic:
• alimentare: malnutriţie, diete marginale - comună la alcoolici
• aproape universală printre indivizi bătrâni, săraci, aceia care fierb prea mult alimentele,
sau le reîncălzesc.
• absorbţie diminuată, cea mai mare absorbţie a acidului folic are loc în partea superioară a
jejunului (observăm la acei cu scaune mici - afecţiuni ale intestinului subţire)
• cerinţe crescute, anemii hemolitice cronice, sarcină, utilizarea necorespunzătoare a
antagoniştilor ac. Folic (Methotrexat), alte medicamente: Fenitoin, Sulfamethoxazol,
alcool, contraceptive orale.
DEFICIENŢA DE ACID FOLIC
• MC - simptomele anemiei: oboseală, slăbiciune, paloare, limbă
inflamată, buze crăpate
• Stabilirea dg. - pe determinările nivelelor serice ale B12 şi acid folic
• Tratament: acidul folic şi vit. Bl2, dietă bogată în legume verzi
(spanac, broccoli, sparanghel) drojdie, ficat, organe, unele fructe
proaspete
• Educarea pacientului: să nu fiarbă prea mult alimentele
(legumele).
ANEMIA APLASTICĂ
• Este o tulburare caracterizată prin hipoplazia
măduvei osoase (insuficienţă) = pancitopenie
(scăderea fiecărui element normal al măduvei
osoase) - hematii - anemie, leucocite =
leucopenii, trombocite = trombocitopenii.
ANEMIA APLASTICĂ
• Cauze:
- medicamente antiinflamatoare, antibacteriene,
antiepileptice, antidiabetice şi altele (Cloranfenicol,
Indometacin, Fenilbutazonă, Diclofenac, săruri de aur,
benzene, citostatice, sulfamide, Talbutamid)
- toxice chimice
- infecţii virale
ANEMIA APLASTICĂ
• Prognosticul e rezervat cu rata mare de
mortalitate; pacienţii cu anemie aplastică au
risc mare de infecţii, hemoragii, alte
complicaţii ale anemiei cronice
ANEMIA APLASTICĂ
• MC:
- sângerare anormală rezultată din trombocitopenii:
- gingivoragii, epistaxis, hemoragii ale traiectului
gastrointestinal şi genitor-urinar
- purpură, peteşii, echimoze
- anemie rezultată din scăderea Hb
ANEMIA APLASTICĂ
• Simptomatologia e pronunţată datorită rapidităţii
modificării celulelor sângelui:
- paloare intensă, oboseală
- dispnee de efort, palpitaţii
- infecţii cu febră, rezultatul granulocitopeniei
- faringite, mucozităţi orofaringiene
- septicemii prin traiectul gastro-intestinal şi genito-urinar
ANEMIA APLASTICĂ
• Stabilirea dg.= tablou hematologic
- hematii 1-2 mii., normocromă
- reticulocite scăzute sau absente
- leucopenie sub 100 leucocite/mm3
- trombocitopenie ~100000/mm3 , mielograma
arată o măduvă pustiită
ANEMIA APLASTICĂ
• Tratament:
- Înlăturarea factorului cauzal
- transplant de măduvă osoasă
- imunosupresive, globină, antilimfocite, corticosteroizi, ciclofosfamida
- transfuzii de sânge proaspăt, de preferinţă masa eritrocitară sau
hematii spălate
- antibiotice pentru infecţii
- androgeni (testosteron) pot stimula regenerarea măduvei osoase şi pot
aduce o ameliorare
ANEMIA APLASTICĂ
• IN
- monitorizăm continuu pentru infecţii care sunt cauze majore ale mortalităţii
- microorganisme care de obicei nu sunt patogene pot deveni patogene în special
Pseudomonas, Proteus, Klebsiella
- alte surse de infecţii: pac. cu infecţii CRS, ale traiectului GI, spitalizaţi pe perioade lungi.
- reducem potenţialul ag. patogeni endogeni la pacienţii spitalizaţi plasându-i în saloane
private (izolate), respectând cu stricteţe regulile de asepsie; se îngrijesc cu atenţie infecţiile
tegumentare; se examinează axila şi pliurile inghinale apte să dezvolte agenţi patogeni şi
respectiv pustule; monitorizăm frecvent temperatura.
- administrăm transfuzii după transplant de măduvă osoasă, asigurăm confortul pacientului
în timpul acceselor febrile, susţinem pacientul cu hemoragii (ale tegumentelor, epistaxis,
respiratorii, gastrointestinale, genito-urinare, cerebrale). Menstrele pot fi oprite prin
administrare de hormoni la femei cu pierderi excesive de sânge.
ANEMIA APLASTICĂ
• Educarea pacientului.
• - să evite aspirina care interferează cu funcţiile trombocitelor şi cresc riscul
sângerării
• - să evite solvenţi, spray-uri, vopsele insecticide şi alte toxice potenţiale pt. măduva
osoasă
• - să ia doar medicametele prescrise de medic
• - să prevină infecţiile, să le raporteze în caz de apariţie, să raporteze T mai mari de
37°C.
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
• Este o tulburare mieloproliferativă care interesează elementele măduvei osoase
rezultând o creştere a masei hematiilor si Hb. Este de cauza necunoscuta, apare
frecvent la bărbaţii de peste 40 ani, este o afecţiune multisistemica.
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
• MC
- aspect pletoric, culoare roşie cu caracter cianotic al tegumentelor si mucoaselor, in
special extremităţile membrelor si cavităţii bucale
- prurit mai ales după baie calda
- degete dureroase din cauza insuficientei circulatorii
- tendinţa la hemoragii
- cefalee, ameţeli, vertij, tulburări de vedere cauzate de deficientele de circulaţie
cerebrala
- splenomegalie, hepatomegalie, HTA
- hiperglicemie, hiperuricemie datorat metabolismului crescut al ac nucleici, oboseala
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
• Stabilirea dg.
- tablou hematologic - creşterea nr de hematii > 7mil/mm3
- leucocite 15000-30000/mm3
- trombocite > 400000/mm3
Pacienţii netrataţi mor în majoritate în primii 2 ani de la debut.
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
• Complicaţii:
- tromboze arteriale sau venoase, hemoragii, HTA, ATS, ICC - litiaza biliară, ulcer peptic,
guta (hiperproductie de ac uric) - adesea anemia evoluează în final către o leucoză =
leucemie acută sau cronică
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
• Tratament:
Urmăreşte diminuarea masei sanguine prin sângerări repetate şi frânarea producţiei
exagerate de hematii prin fosfor radioactive şi citostatice, Allopurinol (Milurit) - pentru
controlul hiperuricemiei, antihistaminice pentru prurit.
• Educarea pacientului
- control hematologic periodic
- să evite duşurile (băile)fierbinţi
POLIGLOBULIILE
- Sunt boli caracterizate prin creşterea hematiilor şi a Hb în sângele periferic. Se
deosebesc poliglobulii simptomatice şi primare.
- Poliglobuliile simptomatice (secundare) se datorează unor cauze cunoscute. Unele
sunt fiziologice (eritrocitoza nou-născutului, poliglobulia care apare la înălţime) altele
sunt patologice (boli cardiace congenitale cu trecerea sângelui din cordul drept în cel
stâng, ICC cronică, boli pulmonare cronice cu insuficienţă respiratorie, intoxicaţii cu
aniline în care se evidenţiază methemoglobinemia, etc.)
- În aceste boli, poliglobulia e un fenomen compensator, anoxia stimulând activitatea
măduvei osoase.
LEUCEMIA ACUTĂ
Leucoza acută este o boală neoplazică caracterizată prin pierderea capacităţii de
diferenţiere şi maturaţie a celulelor hematopoetice; infiltraţia măduvei şi a altor
organe cu aceste celule imature, nediferenţiate, insuficienţa medulară cu anemie,
neutropenie, trombocitopenie.
LEUCEMIA ACUTĂ
• Tablou clinic: dominat de 3 sindroame
- anemic (scăderea eritrocitelor)
- infecţios (scăderea granulocitelor)
- hemoragie (scăderea trombocitelor)
• Apare la orice vârstă, frecvent sub 25 ani, în special la copii dar şi la bătrâni.
Celulele leucemice se dezvoltă progresiv. Pe seama celulelor normale pe care le
înlocuiesc, trimit mesageri la distanţă în diferite organe, acestea suferind în special
din cauza lipsei celulelor sângelui adulte, normale.
LEUCEMIA ACUTĂ
• Simptome
- debutul aparent poate fi lent sau brusc
- când debutul este brusc apare cu tablou de boala infecţioasă gravă:
- febră
- astenie, paloare
- manifestări hemoragice acute: sunt în realitate deznodământul clinic deoarece
primele semne au apărut cu 1-2 luni înainte: episoade subfebrile, hemoragii gingivale,
artralgii simulând RAA, astenie şi paloare
- în perioada de stare apar:
- sindromul infecţios cu febra, frisoane, alterare profundă a stării generale, dureri
osoase şi articulare spontane
- sindromul anemic: paloare uneori impresionantă, astenie intensă, dispnee
LEUCEMIA ACUTĂ
• Simptome
- sindromul hemoragic: gingivoragii, epistaxis, purpură, hemoragii subconjunctivale şi
retiniene, metroragii, hemoragii meningiene şi cerebrale, hematurii, manifestări buco-
faringiene ulcero-necrotice (stomatite, gingivite, angine cu ulceraţii atone, lipsite de
puroi, mai puţin frecvente azi datorită tratam. cu antibiotice)
- splenomegalia este obişnuită dar moderată, iar adenopatia se rezumă la o discretă
creştere a ganglionilor cervicali şi submaxilari
- tahicardie, scăderea în greutate, intoleranţa la căldură din metabolismul crescut
- manifestări ale pielii prin proliferarea celulelor şi tendinţa de a infiltra alte organe şi
ţesuturi.
LEUCEMIA ACUTĂ
• Stabilirea dg :
- scăderea severa a hematiilor sub 2-3 mil/mm3 si a trombocitelor sub 100000/mm3
- creşterea leucocitelor 15.000-50.000/mm3, neutropenie de obicei
- formula leucocitară prezintă celule foarte tinere într-o proporţie de 50-90% şi
granulocite în nr. foarte redus.
- Absenţa formelor de trecere dintre celulele tinere şi leucocitele adulte, care poartă
denumirea de HIATUS LEUCEM1C, este caracteristică - puncţia sternală relevă
leucoblaste.
LEUCEMIA ACUTĂ
• Evoluţia = este în general rapidă, în mai puţin de 3 luni survine moartea. Sub
influenţa tratamentului pot apare remisiuni de câteva luni, mai rar de câţiva ani.
• Complicaţii
- infecţii: pneumonie, ale tractului urinar cauzate de afectarea imunităţii
- echimoze şi hemoragii cauzate de trombocitopenie
- tromboflebită datorită obstrucţiei venoase sau limfatice
- adenopatii ganlionare
LEUCEMIA LIMFOIDĂ CRONICĂ
IN + Educarea pacientului
- IN pentru chimioterapie şi alte aspecte ale tratamentului pacientului cu leucemie
- educăm pacientul să evite aspirina şi AINS pentru că acestea interferează cu funcţia normală
trombocitelor şi există risc crescut de hemoragii
- să meargă la medic pentru orice infecţie
- aceşti pacienţi au riscul de a dezvolta cancer de piele, sarcom Kaposi şi cancer pulmonar.
LEUCEMIALIMFOAME MALIGNE
LIMFOIDĂ CRONICĂ
• Limfoamele sunt un grup de afecţiuni neoplazice ale sistemului limfo-reticulocitar şi include
afecţiunea Hodgkin şi limfoame non-Hodgkin.
• LIMFOGRANULOMATOZA MALIGNA (boala Hodgkin)
• Este o afecţiune maligna de etoilogie neclarificata, care are origine in sist limfatic si implica
predominant ganglionii limfatici; poate apare in orice ţesut limfoid: splina, măduva osoasa, ficat;
poate evolua spre deces in 2-5ani, posibila curabila in formele strict localizate (latero-cervical,
mediastinal, abdominal) sau prin tratamente poate depasi 5 ani (mai ales unele forme relative
benigne care pot atinge ca evoluţie si 20 ani)
LEUCEMIALIMFOAME MALIGNE
LIMFOIDĂ CRONICĂ
• MC
- adenopatie nedureroasă, poate fi localizată sau generalizată; ganglionii sunt duri, puncţia şi biopsia
ganglionilor evidenţiind celulele caracteristice STERNBERG
- febră ondulantă
- prurit adesea chinuitor
- anemie progresivă
- alterarea progresivă a stării generale
- hemograma evidenţiază leucocitoză sau limfopenie, neutrofilie moderată, euzinofilie
• Tratamentul e în funcţie de stadiul bolii şi cât mai precoce
- radioterapie intense
- chimioterapie
- tratament simptomatic.
Boala Hodgkin e considerată o boală cu potenţial de vindecare
• IN - ne asigurăm ca pacientul să coopereze cu toate efectele neplăcute ale medicamentelor şi
chimioterapiei
LEUCOPENII
• Afecţiune ce reprezintă scăderea nr leucocitelor; apar ocazional la administrare de analgezice
care conţin piramidon, fenilbutazonă, pireostatice, sulfamide, citostatice cloramfenicol,
tranchilizante; depind de doze mari de raze ionizante, citostatice, benzol; în boli infecţioase,
infecţii colibacilare, afecţiuni virale, rujeolă, rubeolă, gripă, parotidita epidemică, TBC miliară,
infecţii cu bacil tific, paratific, bruceloză.
ANOMALII PLACHETARE DE COAGULARE
• Sunt afecţiuni caracterizate prin tendinţa la hemoragii cutanate, ale mucoaselor şi viscerelor, de
cauze plasmatice (coagulopatii), vasculare, (purpure), trombocitopenii. Sunt anomalii ai
factorilor de coagulare; hemofilia este un sindrom hemoragic ereditar determinat de absenţa
factorilor 8,9 ai coagulării; boala este întâlnită la bărbaţi şi se caracterizează prin hematoame
după traumatisme minime.
• Circumstanţe de apariţie
- persoane cu AHC de hemofilie
- prezenta hemoragiilor la traumatisme mici (periajul dinţilor)
- nou-născuţi cu întârzierea hemostazei după tăierea cordonului ombilical
ANOMALII PLACHETARE DE COAGULARE
• S/S
- hemoragii abundente la traumatisme mici situate la nivelul tegumentulor, mucoaselor,
articulaţiilor.
- ameţeli, astenie, prezenţa hemartrozelor
• Dx
-Intoleranţă la activitate
-Tulburări de mobilitate datorită hemartrozelor (mâini, genunchi, coate)
-Risc de complicaţii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, necroze, gangrene)
-Deficit de cunoştinţe pentru prevenirea complicaţiilor
• Ob
-pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii
-sa se prevină complicaţiile invalidante determinate de compresiunea hematoamelor
-pacientul sa fie conştientizat cu privire la modul sau de viata, sa ştie sa se autoingrijeasca in caz de
hem.
COAGULAREA INTRAVENOASĂ DISEMINATĂ
• Sindrom hemoragic în care coagularea mărită în sectoarele capilarelor determină epuizare
rapidă a factorilor de coagulare, dese hemoragii şi tromboze simultan.
• Apar mai ales în :
- infecţii bacteriene şi virale septice
- complicaţii obstetricale (eclampsie, embolie cu lichid amniotic, retenţia de făt mort)
- boli maligne
- arsuri, traumatisme
- colaps vascular şi circulator, şoc
- reacţii hemolitice transfuzionale.
Duce la moarte prin hemoragie sau tromboze, sau ambele.
• MC - hemoragie prin toate orificiile
- medicamentele se adm oral şi iv , NU im!!!!
- monitorizăm FV
- supravegheaţi incizia
- supravegheaţi coloraţia tegumentelor - semne de disfuncţie cerebrală
PURPURE VASCULARE
• Se referă la extravazarea sângelui în piele şi mucoase; leziunile purpurice apar spontan ca
fenomene izolate sau însoţesc unele boli sub formă de peteşii, echimoze. Apar în infecţii virale,
HTA, accidente anafilactice, telangiectazia ereditară, intoxicaţii cu droguri şi otrăvuri, reumatism.
Tratamentul se adresează cauzei.
PURPURE TROMBOCITOPENICE
Pot fi :
a) primară - idiopatică
b) secundară: după iradiere, infecţii severe, sulfamide, chinidină, ser, boli de sânge, LES diseminat
• MC
- peteşii, echimoze, hematoame
- hemoragii urinare, nazale, genitale, gastrointestinale
- hemoragie excesivă după extracţii dentare
Tratamentul se adresează cauzei
- la unii pacienţi se adm. steroizi, transfuzii, masă eritrocitară dacă producţia de trombocite e
afectată; dacă problema este distrugerea trombocitelor, trombocitele transfuzate vor fi de asemeni
distruse şi nu vor creşte în nr.
- control hormonal în perioada menstruală
- educarea pacientului să evite orice manevră care creşte HIC (când nr. de trombocite scade sub
20.000 elem./mm3
PURPURE TROMBOCITOPENICE
• IN
- repaus în perioada cu hemoragii
- se interzice folosirea aspirinei
- protecţia împotriva surselor de accidente şi traumatisme
• IN specifice, delegate şi autonome în afecţiuni hematologice
I - observăm apariţia elementelor hemoragice pe tegumente şi mucoase, peteşii şi echimoze,
hematoame şi le raportăm medicului
II - monitorizăm eliminările prin scaun şi urină pentru evidenţierea hematuriei şi a ascarizilor
-monitorizăm BH în cazul pacienţilor febrili, cu transpiraţii abundente şi în caz de vărsături
-recoltăm produse pentru examene de laborator: sânge, urină, suc gastric, materii fecale
pregătim pacientul şi instrumentarul pentru puncţia biopsica
III - transfuzia de sânge integral sau a derivatelor lor (masă eritrocitară, plasmă, concentrate de
factor 8, plasmă antihemofilică)
PURPURE TROMBOCITOPENICE
- monitorizăm pentru accidente transfuzionale
- administrăm preparate de Fe oral (soluţii, tablete, granule) între mese şi în timpul meselor,
preparate din Fe parenteral profund
- tratament antihemoragic: vit. K, vit. C, etamsilat, adrenostazin
- administrăm tratament hormonal prescris
- tratament citostatic iv sau PEV cu glucoza 5%: Citosulfan, Mileran, Leukeran, Vincristin
După prepararea extemporanee ale unor citostatice se vor injecta direct în timpul perfuziilor pentru
a se evita contactul soluţiilor cu tegumentele. Sesizăm efectele secundare ale citostaticelor:
anorexie, G/V, diaree. Susţinem psihic pacientul în perioada căderii părului; menajăm psihicul
pacientului susţinându-1; având în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile şi susţinem
pacientul în stările terminale.
Luăm legătura cu kinetoterapeutul care îi învaţă mişcările pe care le poate face în cazul artrozelor
cauzate de hemartroză. Pregătim preoperator şi îngrijim postoperator pacientul căruia i se face
splenectomie, extirparea ganglionilor, tratamente ortopedice.
PURPURE TROMBOCITOPENICE
IV - asigurăm repaus la pat în saloane liniştite, călduroase, luminoase
repausul la pat e obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic
- prin condiţiile din salon asigurăm prevenirea infecţiilor intercurente intraspitaliceşti, având în
vedere rezistenţa scăzută la infecţii a pacientului cu boli hematologice.
- în caz de hemartroză, articulaţia să fie relaxată, aplicând comprese reci pe articulaţie
- asigurăm igiena tegumentelor şi mucoaselor, prevenind escarele de decubit la pacienţii grav
V - educarea pacientului
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
• Ele sunt eficiente doar în anemia feriprivă când sunt absorbite, Fe se combină cu transferina;
acest complex este transferat la măduva osoasă şi încorporate în Hb
Responsabilităţi nursing
• înainte de adm. medicamentului întrebaţi dacă ia medicamente care interacţionează cu Fe:
antacide, milurit, cloranfenicol, tetraciclina, vit. E, evidenţiată prin hemoragii gastrointestinale şi
manifestări de anemie
• adm. preparatele cu suc de portocale pentru îmbunătăţirea absorbţiei
• dacă este elixir se bea cu paiul pentru a nu colora dinţii
• monitorizaţi pentru semne de toxicitate la Fe: greţuri, diaree, constipaţie, semn de şoc
anafilactic
• monitorizaţi Hb şi reticulocitele
• dacă pacientul ia tetraciclină adm. Fe cu 2 ore înaintea dozei de tetraciclină, deoarece Fe reduce
absorbţia acesteia
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
Educarea pacientului si familiei
• efectele secundare gastrointestinale pot fi scăzute daca ia Fe in timpul mesei, nu cu lapte - scade
absorbţia
• scaunele sunt colorate in verde sau negru
• să crească ingestia de lichide şi fibre în alimentaţie pentru a diminua constipaţia
SURSE DE VIT B12 (ciancobalamina)
• Fiole 50 γ/1000 γ im, iv - se adm. în anemia pernicioasă, deficienţe sau malabsorbţie; e rapid
absorbită (atât forma orală cât şi forma injectabilă), e stocată în ficat; factorul intrinsec e necesar
pentru absorbţia din ţractul gastrointestinal
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
Responsabilităţi nursing:
- nu expuneţi soluţia cristalină la lumină
- întrebaţi ce alte medicamente ia pacientul care pot interfera: cloranfenicol (scade eficienţa),
cimetidina
- nu amestecaţi B12 într-o seringă cu alte medicamente - se adm. im profund sau subcutan profund
pentru a scade iritaţia locală
- monitorizăm Hb, hematii, reticulocite şi nivelele de K seric
Educarea pacientului şi familiei
- senzaţia de arsură locală care poate apare la injecţie este temporară - să evite alcoolul care
interferează cu absorbţia de B12
- pentru tratamentul anemiei pernicioase se adm. toată viaţa.
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
• Surse de vit Bl2: ficat, fructe de mare, lapte, ouă, rinichi, muşchi, brânză.
• Surse de Fe HEM: vită, viţel, pui, albuş de ou, stridii, porc, curcan.
• Fe non-HEM: orez nedecorticat, pâine din cereale integrale, fasole uscată, fructe uscate, fulgi de
orez, tărâţe
• Fe din dieta provine din 2 surse: Fe HEM aproape jumătate provine din surse animale, Fe non-
HEM provine din plante, legume, nuci. Ambele forme sunt consumate în acelaşi timp oferind o
sursă completă. Absorbţia Fe non-hem e îmbunătăţită de vit. C şi e inhibată de ceai şi cafea.
• ACIDUL FOLIC = e necesar pentru producerea hematiilor normale şi sinteza nucleoproteinelor;
acidul folic sintetic absorbit din tractul gastrointestinal şi stocat în ficat; se adm. în deficienţa de
acid folic şi anemia megaloblastică.
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
Responsabilităţi nursing
- înainte de adm. întrebaţi ce medicamente ia, care alterează eficienţa: corticoizi, methotrexat,
contraceptive orale, fenitoin, sulfonamide
- nu amestecaţi acidul folic cu alte medicamente în aceeaşi seringă
- monitorizaţi pentru hipersensibilitate posibilă (ras)
• Surse de acid folic: legume verzi, broccoli, organe, ouă, germeni de grâu, ficat, lapte, drojdie,
fasole boabe, sparanghel.
• Educarea pacientului si familiei
- dozele mari de acid folic închid urina la culoare
- excesul de alcool creşte necesarul de acid folic