Sunteți pe pagina 1din 158

NURSING ÎN HEMATOLOGIE

http://www.free-powerpoint-templates-design.com
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
 
Eritrocite
- constituie marea majoritate a celulelor sg, sunt responsabile în special de
culoarea sângelui;
- sunt ~ 5mil. eritrocite/mm3;
- celula roşie normală nu are nucleu, este un disc biconcav;
- o celulă roşie matură e constituită în principal din hemoglobina care
ocupă 95% din masa celulară;
- celulele roşii ale sângelui sunt produse de măduva osoasă care furnizează
cea mai mare parte a leucocitelor şi trombocitelor;
- viaţa normală a celulei este de 115-130 de zile, apoi este eliminată prin
fagocitoză în sistemul reticulo-endotelial predominant în splină şi ficat;
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
 
Leucocite (globule albe)
- normal 5000-10000/mm3; pot fi diferenţiate de eritrocite prin prezenta
nucleului, o mărime mai mare şi diferite proprietăţi de a colora;
- sunt divizate în doua categorii: - granulocite
- celule mononucleare
a.Granulocite- sunt divizate în 3 subgrupe:
- neutrofile
- euzinofile
- bazofile
b.Leucocite mononucleare (monocite şi limfocite) = celule albe cu un singur lob,
nucleu, citoplasmă lipsită de granule; în sângele normal al adultului limfocitele
reprezintă ~ 30% şi monocitele ~ 5% din totalul leucocitelor.
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
 
1.Limfocitele mature derivă din măduva osoasă şi se diferenţiază mai departe în ganglionii
limfatici, splină şi ficat.
2. Monocitele - cea mai mare parte din limfocite sunt produse de măduva osoasă.
3. Funcţiile leucocitelor de a apăra organismul de invazia celulelor străine (bacterii),
protejează prin fagocitoză producerea de anticorpi şi respingerea celulelor străine.
- principala funcţie a granulocitelor fagocitoză şi distrugerea intracelulară a organismelor:
eozinofilele şi bazofilele funcţionează ca rezervor de materiale biologice: histamine,
serotonina, heparina. Elaborarea acestor componente modifică aprovizionarea ţesuturilor
cu sânge şi ajută la mobilizarea mecanismelor de apărare ale organismelor.
- limfocitele produc substanţe (interferon, factori de transfer, anticorpi) care ajută la
atacarea materiilor străine responsabile de imunocompetenţa unui individ şi pentru
memoria imunologică pe termen lung.
4. Reducerea numărul leucocitelor sau a activităţii reduce rezistenta organismului la
infecţii.
COMPONENTE CELULARE ALE SÂNGELUI NORMAL
 

Trombocite (plachete sangvine)


- sunt cele mai mici şi cele mai fragile elemente formate; sunt particule mici
rezultate prin înmugurirea celulelor gigante numite megacariocite din măduva
osoasă.
- normal 150.000 - 450.000/mm3
- prima funcţie este de a controla sângerarea - menţine integritatea endoteliului
vascular
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Culegerea datelor, analiza si intepretarea informatiilor in
functie de pacient si de patologie, prin diverse metode:

- observatia,
- interviul formal sau informal,
- cercetarea documentelor medicale (F.O. clinică, bilete de
iesire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet
de sănătate, retete, etc.),
- discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinătorii,
- examen fizic
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Manifestari de independenta.
- pacient constient,
- mobilitate păstrată,
- tegumente si mucoase normal colorate,
- semne vitale (R, P, T.A.,T.,D.) in limite normale,
- absenta durerii,
- somn odihnitor,
- alimentatie adecvată,
- constitutie normală,
- absenta eliminărilor patologice si a hemoragiilor.
 
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Probleme de dependenta

- intolerantă la activitate,
- risc înalt de infectie,
- risc înalt de sângerare,
- alterarea mucoasei orale,
- alterarea nutritiei,
- tulburări cardio-respiratorii,
- vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu.
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Surse de dificutate:
- de ordin fizic (modificări ale
elementelor figurate, proliferări ale sistemului hematopoetic),
- de ordin psihologic (anxietate, stres),
- de ordin social (conditii de muncă inadecvate, expunere la
radiatii),
- lipsa de cunostinte.
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice

Manifestari de dependenta in functie de boala:


- paloarea tegumentelor si mucoaselor,
- hipotensiune arteriala,
- tahicardie,
- dispnee, oboseala,
- lipotimii, inapetentă,
- disfagie,
- petesii, hematoame, dureri
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Diagnostic de nursing dupa modelul PES pentru afectiuni hematologice.
 Exemple de diagnostice de nursing:
 
1. Intoleranta la efort din cauza epuizarii manifestata prin dispnee.
2. Alterarea mucoasei bucale din cauza leziunilor manifestata prin
ulceratii ale mucoasei bucale.
3. Alterarea nutritiei din cauza anxietatii manifestata prin inapetenta.
4. Tulburarea ritmului cardiac din cauza hemoragiei manifestata prin
tahicardie.
5. Eliminari sanguine din cauza hemoragiei manifestata prin gingivoragii.
6. Disconfort din cauza senzatiei de greutate in hipocondrul stg.
manifestat prin durere.
 
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice
Elaborarea planului de ingrijire (nursing)
 
Obiectivele ingrijirii: criterii si termeni de realizare, stabilirea prioritatilor
de ingrijire;
- OTS
- OTM
- OTL
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice

Planificarea interventiilor in functie de patologie si problemele


identificate:
• Prioritati de ingrijire:
- supravegherea functiilor vitale si vegetative;
- supravegherea starii de constienta;
- profilaxia infectiilor;
- prevenirea complicatiilor;
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice

Interventii autonome:
- comunicare;
- asigurarea confortului fizic si psihic;
- igiena;
- alimentare;
- mobilizare/transport;
- profilaxie;
- educatie sanitara
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticul
de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice

Interventii delegate:
 
Pregatirea pentru explorari paraclinice;
Examene de laborator
EXAMENE DE LABORATOR

1. de sange: L, Fl, Hb, Fe, Bilirubina, TS, TC, TQ, T.Howell, VSH
 1.1.Timpul de sangerare
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac
se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se
cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.
 
Valori normale
3-4 minute.
 Cresteri patologice - Cresteri ale timpului de sangerare semnifica o
predispozitie la sangerari, hemoragii.
 
EXAMENE DE LABORATOR

1.2.Timpul de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii
sau in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza:
se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de
sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.
 Valori normale
8-12 minute.
 Cresteri patologice
Cresteri ale timpului de coagulare semnifica o predispozitie la sangerari,
hemoragii.
 Scaderi patologice
Scaderi ale timpului de coagulare semnifica posibilitatea coagularii sangelui
chiar in vasele sanguine.
EXAMENE DE LABORATOR

2. de scaun: ex parazitologic, reactia Adler – hemoragii oculte


 2.1 Recoltarea materiilor fecale pentru proba ADLER (hemoragii oculte).
 Este un examen necesar in cazul oricarei banuieli de hemoragie digestiva;
Pacientul are obligatia ca timp de 3 zile sa tina un regim fara carne si
medicamente pe baza de fier;
• Pregatirea pacientului
- Să ţină un regim "alb" timp de 3 zile, fără carne roşie, legume şi fructe verzi,
medicamente şi suplimente nutritive cu conţinut de fier, fără colchicină,
salicilaţi, potasiu, fenilbutazonă, indometacin, steroizi sau compuşi de bismut
pentru a evita o posibilă sângerare cauzată de aceste medicamente
- Dupa terminarea celor 3 zile de regim se recolteaza o proba de scaun in
recipiente de unica folosinta si se aduce la laborator;
3. de urina : hematuria microscopic
Testul Rumpel – Leede – depistarea fragilitatii capilare – aplicarea
mansetei pneumatic

Testul garoului (Rumpel-Leede)


- apariţia leziunilor purpurice după exercitarea unei presiuni venoase (5-10
minute) cu ajutorul - -- garoului sau manşetei tensoimetrului
- se pozitivează în – purpure vasculare, trombocitopenie, Petesii
Explorarea organelor hematoformatoare:
• punctie osoasa, ganglionara, splenica,
hepatica,
• scintigrama hepatica si splenica,
• ecografie abdominala
Administrarea medicamentelor (anticoagulante,
hemostatice, O2, simptomatic)
Aplicarea interventiilor proprii si delegate
Pregatirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor:
Instrumente:
- trusă pentru punctia osoasă, ganglionară,
- seringi, ace de unică folosintă,
- oglindă frontală,
- sursă de oxigen
 Materiale:
- trusă de perfuzie, trusă de transfuzie,
- solutii perfuzabile, sânge si derivate de sânge
- medicamente hemostatice, anticoagulante, chimioterapice,
- mese pentru tamponament nazal,
- solutii antiseptice,
- pungă cu gheată, atelă gipsată.
Aplicarea interventiilor proprii si delegate

Pregatirea psihica si fizica a pacientului;


• pregatirea psihica:
- informare,
- explicatii,
- obtinerea consimtământului,
- asigurarea confortului psihic
 
• pregatirea fizica
- asigurarea conditiilor de confort ambiental,
- pozitie adecvată,
- igienă,
- asepsie si antisepsie.
Aplicarea interventiilor proprii si delegate

Efectuarea interventiilor specifice:


- Punctia osoasa
- Punctia hepatica
- Punctia ganglionilor limfatici
- Biopsia
- Determinarea grupelor sanguine
- Transfuzia de sange
Aplicarea interventiilor proprii si delegate

INCIDENTE ŞI ACCIDENTE
• Hemoragie ;
• Hematom intrahepatic;
• Ruptură hepatică;
• Tuse instantanee;
• Şoc neuro-vegetativ, hipovolemie etc;
• Bacteriemie, septicemie (enterococ);
• Reacţii alergice la anestezie;
TRANSFUZIA
Obiective
• Introducerea în siguranţă de sânge sau derivate de sânge în circulaţia venoasă
Necesar medicamente
• Tavă medicală
• Seringi/ace,
• Mănuşi examinare
• Punga sau flaconul de sânge izo-grup, izo-Rh
• Transfuzor
• Flexulă
• Tampon cu dezinfectant
• Pansament pentru fixarea flexulei
• Garou
• Etichetă
• Aleza
• Recipiente de colectare a deşeurilor
TRANSFUZIA

Verificaţi integritatea pungii de sânge, termenul de valabilitate,


aspectul macroscopic al sângelui
 
Aspectul macroscopic al sangelui:
 
Sangele pastrat la frigider se sedimenteaza in 3 straturi:
- inferior – masa eritrocitara, vascoasa – rosu inchis;
- mijlociu – pelicula fina, albicioasa – L, Tr;
- superioara – lichid limpede, omogen – galben-verzui reprezentat de plasma.
TRANSFUZIA
COMPATIBILITATE JEANBREAU
• Încălziţi sângele la temperatura corpului,
• Aşezaţi punga cu sânge în stativ
• Deschideţi transfuzorul
• Fixaţi prestubul la o distanţă de 2- 5 cm mai jos de camera perfuzorului
• Închideţi prestubul transfuzorului, daţi jos capacul acului şi inseraţi-l
la locul de intrare al pungii sau flaconului
• Apăsaţi, strângeţi camera de scurgere a transfuzorului şi lăsaţi să se
umple până la jumătate cu sânge
• Înlăturaţi capacul protector de la celălalt capăt al tubului,
deschideţi prestubul şi lăsaţi sângele să curgă pe tub până ce
se elimină bulele de aer
TRANSFUZIA
• Ţineţi perfuzorul la înălţimea corpului pentru a elimina bulele de aer
• Închideţi prestubul şi puneţi capacul protector
• Selectaţi locul potrivit (de preferinţă venele de la plică cotului)
• Puneţi aleza sub braţul pacientului
• Aplicaţi garoul la 10- 12 cm deasupra locului pentru puncţie;
• Efectuaţi puncţia venoasă şi montaţi flexula
• Montaţi transfuzorul
• Deschideţi prestubul şi daţi drumul sângelui să curgă
• Fixaţi flexula
• Începeţi administrarea sângelui
TRANSFUZIA
EFECTUAŢI PROBA BIOLOGICĂ OELECKER;
• lăsaţi să curgă 20 - 30 ml de sânge şi reglaţi ritmul la 10- 15 picături/minut
timp de 5';
• supravegheaţi pacientul şi dacă nu apar semne de incompatibilitate repetaţi operaţia
• Aplicaţi eticheta peste pungă sau flaconul de sânge indicând ora la care a început
transfuzia
• Dacă transfuzia s-a terminat, închideţi prestubul
• Retrageţi flexula şi aplicaţi un tampon cu alcool sau un pansament steril
• Punga sau flaconul în care trebuie să rămână aprox. 5-6 ml de sânge
se păstrează, în eventualitatea unor verificări în caz de accidente
posttransfuzionale tardive
 
TRANSFUZIA
Îngrijirea pacientului
• Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă
• Verificaţi semnele vitale la fiecare 15', în prima jumătate de oră după începerea
transfuziei, şi la fiecare jumătate de oră sau la o oră după transfuzie.
• Informaţi pacientul/familia să anunţe asistenta în caz de mâncărime,
dispnee, ameţeli, dureri în spate sau în piept, deoarece acestea pot fi reacţii ale
transfuziei
• Instruiţi pacientul să informeze asistenta dacă durerea sau roşeaţa
apar la locul puncţiei venoase, deoarece acestea sunt indicative ale infiltraţiei
• Temperatura camerei să fie cu 1 -2° mai ridicată
• Oferiţi pacientului lichide calde şi acoperiţi-l cu pledul
TRANSFUZIA
Reorganizarea locului de muncă
• Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
• Îndepărtaţi mănuşile
• Spălaţi mâinile
 
Notarea procedurii
• Administrarea transfuziei
• Numărul scris pe punga sau flaconul de sânge, ora la care a început
transfuzia, ora la care s-a terminat şi eventualele reacţii ale pacientului
TRANSFUZIA
ACCIDENTE:
Şocul hemolitic - incompatibilitatea de grup - frison, tahicardie, dispnee, cianoză,
dureri lombare, retrosternale, stare generală alterată : - Anunţaţi medicul
Transfuzare de sange alterat: cu germeni virulenti – reactie dupa 12 h; cu virus
hepatic, HIV – reactie in timp
Embolia pulmonară cu cheaguri sau cu aer- manifestată prin agitaţie, cianoză,
dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie
Hemoliza intravasculară din cauza transfuzarii de sange neancalzit -
blocaj renal,
Şoc posttransfuzional, acidoza metabolică,
Stop cardiac prin hipotermie - se pot produce datorită sângelui neîncălzit
Hipotermia - Încălziţi bolnavul prin suplimentarea numărului
de pături, aplicarea de pături cu aer cald
TRANSFUZIA
INCIDENTE:
Înfundarea perfuzorului şi acului cu cheaguri - se schimbă perfuzorul şi acul
Iesirea acului din vena
Perforarea venei
Coagularea sangelui refulat pe ac
 ATENŢIE
Nu încălziţi sângele în apă caldă, sau deasupra surselor de căldură,
evitaţi agitarea pungii/flaconului
Dacă apar reacţii posttransfuzionale returnaţi punga/flaconul de sânge
la punctul de transfuzii
Respectaţi asepsia
Nu umpleţi camera perfuzorului cu sânge - nu se mai
poate urmări ritmul de curgere
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
Sangele uman contine :
 
- aglutinogene A, B – antigen natural;
- aglutinine α, β – anticorpi naturali
 
Sistemul OAB contine 4 grupe de sange, 0I, AII, BIII, ABIV
 
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

Grupa Aglutinogen Aglutinina


0 - α si β
A A Β
B B Α
AB A si B -
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
Determinarea grupelor sanguine – 2 metode
 
- directa – Beth Vincent (aglutinine cunoscute – α,β; aglutinogen A, B
necunoscute)
- indirect – Simonin (aglutinogen A, B cunoscut; aglutinine α,β
necunoscute)
 
Recoltarea sangelui pentru determinarea grupelor sanguine:
- p.v. – 3-4 ml sange, separare ser-cheag;
- p.v. pe anticoagulant – centrifugare, plasma – masa eritrocitara;
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

Metoda directa Beth-Vincent


 - aglutinine cunoscute α,β; aglutinogen A, B necunoscute;
- sange de la primitor si ser test AB
Materiale
- seruri test O, A, B
- sangele se recolteaza prin p.c. sau p.v
- pe lama se aseaza picaturile de ser test, apoi sangele de cercetat care va fi de
10 ori mai mic decat picatura de ser-test
- se omogenizeaza cu baghete diferite, se asteapta 1 min
interpretare:
- nu aglutineaza nici o picatura – OI
- aglutineaza picaturle marginale – AII
- aglutineaza cea din stg si mijloc – BIII
- aglutineaza toate – ABIV
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

Metoda indirecta – Simonin


 
- aglutinogen A, B cunoscut; aglutinine α,β necunoscute
- recoltarea sangelui pentru aceasta determinare - doar p.c. – avem nevoie de
mai mult sange pentru obtinerea serului din acesta
- pe lama se aseaza 2 pic. ser de la pacient si eritrocite – test, de 10 ori mai mici
decat serul
 
interpretare:
- aglutinare in ambele – OI
- aglutinare in dr – AI
- aglutinare in stg – BII
- nu aglutineaza nici o picatura – ABIV
Determinarea Rh-ului
Rh – factorul Rhesus – factor legat de eritrocit, independent de sistemul OAB
Materiale
- tavita renala, lame, ser Anti Rh, ace, tampoane cu alcool
Tehnica
- se aseaza pe o lama de sticla 3 picaturi de ser-test, cele din stg si dr sunt picaturi martor, iar
cea din mijloc e picatura de cercetat
- se efectueaza p.c la inelar, se aseaza pe fiecare picatura de ser picatura de sange de 10 ori
mai mica decat picatura de ser
- omogenizare si citirea rezultatului dupa 30-60 min
 
Interpretare:
- daca s-a produs aglutinarea in primele 2 stg si centru – Rh +
- daca nu s-a aglutinat nici intr-o picatura – Rh-
 
HEMOSTAZA MEDICAMENTOASA
Hemoragia = pierdera de sange in afara sistemului vascular
 
Clasificare hemoragiilor:
- arteriale (cand sangele rosu, oxigenat, tasneste ritmic din plaga)
- venos
- externe (sangele apare la suprafatza corpului)
- interne (sangele se scurge intr-o cavitate inchisa)
 
HEMOSTAZA MEDICAMENTOASA
Tipuri de hemostaza:
- spontana – se produce prin fenomenul de coagulare al sangelui/ provizorie – prin
intermediul pansamentelor compresive sau prin compresia la distanta a arterei
lezate: a faciala, temporala, jugulara, axilara, brahiala, aorta abdominala, femurala
(deasupra triunghiului lui Scarpa si in treimea mijlocie a acesteia)
- definitiva – are loc in spital
– cauterizarea capetelor vasculare sectionate;
- ligatura vaselor;
- pensarea cu ajutorul pensei hemostatice
- medicamentoasa prin folosire anumitor substante
 
HEMOSTAZA MEDICAMENTOASA
Hemostaza medicamentoasa:
 
- Vitamina K are un rol esential in coagularea rapida a sangelui, fiind indicata in
oprirea hemoragiilor de orice natura, in diferite tulburari hepatice (icter, hepatita,
insuficienta si ciroza hepatica), apoi in colite, urticarii, degeraturi, slabirea
rezistentei capilare, diminuarea debitului menstrual, dupa tratamente cu
antibiotice etc
HEMOSTAZA MEDICAMENTOASA
Hemostaza medicamentoasa:
 
- Etamsilat -hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar; reduce timpul
de sangerare fara sa afecteze coagularea; nu este vasoconstrictor si
antifibrinolitic. Scade timpul de sangerare cu 40-45% dupa primele 30 de
minute.
Efectul dureaza circa 6 ore. Se administreaza pentru profilaxia si controlul
hemoragiilor din vasele capilare mici
HEMOSTAZA MEDICAMENTOASA
Hemostaza medicamentoasa:
 
 - Adrenostazin - prevenirea si tratamentul hemoragiilor chirurgicale: profilactic în
interventii chirurgicale care expun la hemoragii capilare (ORL, urologie, chirurgie
osoasa si toraco-pulmonara); prevenirea si tratamentul hemoragiilor medicale:
purpura acuta si cronica, telangiectazia familiala, epistaxis, sindroamele
capilare toxice în intoxicatii cu arsen si benzol; hemoragii capilare ale
aparatului respirator si digestiv, ciroze, hepatite, hematemeze, hemoptizie,
hemoragii retiniene, uterine.
 
Alte hemostatice –calciu gluconic
Oxigenoterapia – pneumologie
HEMOSTAZA MEDICAMENTOASA
Prevenirea complicatiilor:
• prevenirea sângerărilor, infectiilor, complicatiilor legate de imobilizare si de
administrarea citostaticelor.
• respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie
• mobilizarea precoce
• prevenirea escarelor
Evaluarea rezultatelor ingrijirilor aplicate

Aprecierea rezultatelor ingrijrilor raportate


la obiectivele stabilite:
• bilant pozitiv – obiective realizate;
• bilant negative – obiective nerealizate in
intervalul de timp fixat;
 
Reajustarea planului de ingrijire in caz de
bilant negativ;
Educatia pentru sanatate
Masuri de preventie primara:
- alimentatie completa
- administrare de Fe la gravide
- tratarea parazitozelor intestinale
- prevenirea accidentelor – hemoragii acute
- sfaturi genetice – hemophilia
Educatia pentru sanatate
Masuri preventie secundara:
- pacientul hemofilic sa evite traumatismele, sa limiteze
administrarea injectiilor, sa sties a-si acorde primul ajutor in caz de
plagi
- administrare de plasma cu 8h inainte de actul chirurgical
Educatia pentru sanatate
Masuri de preventie tertiara:
- reorientare profesionala a pacientului cu boli hematologice
- indrumarea pacientului cu anchiloze in pozitii vicioase pentru
tratamente ortopedice – hemartroze
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
Dx + IN
1. Oboseala - efect al bolii, anemie, stres de a face faţă bolii şi
tratamentului
IN - conservăm energia emoţională a pacientului
- planificăm perioade frecvente de odihnă
- încurajăm activităţi cât poate tolera pacientul
- încurajăm exerciţii care să crească toleranţa
- încurajăm o alimentaţie optimă (dieta hiperproteică şi hipercalorică)
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
2. Alterarea mucoasei bucale cu flora bacteriană, prezenţa infecţiilor, acţiune
citotoxică a agenţilor chimioterapici asupra celulelor mucoasei bucale şi efectele
iradiaţiei
MD - gingivoragii
- durere sau ulceraţie, infecţii - periodentare durere la mestecat şi înghiţire
- xerostomie = uscăciune excesivă a gurii
- cheilită = leziuni inflamatorii ale buzelor
- candidoze, herpes
IN - dezvoltaţi şi urmaţi un plan de îngrijire a cavităţii bucale după apreciere
- vizite regulate la stomatolog, gingivoragiile survin când există un strat gros de
tartru pe dinţi
- periuţă de dinţi moale, mişcări lente pentru evitarea durerii
- spălături bucale cu sol. saline înainte şi după mese
- se ung buzele cu lubrefiant solubil în apă la 2-4 h
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
Pentru pacienţii cu mucozităţi, dureri, infecţii ale dinţilor, xerostomie:
- îngrijiri stomatologice, proteze dentare
- controlul durerii mucoaselor cu anestezice locale
- analgezice, acetaminophen, codeină pentru calmarea durerii ca pacientul să
poată dormi şi să consume lichide
- să cureţe dinţii cu tampon înfăşurat pe deget înmuiat cu apă de gură
- să folosească sol. salină pentru spălaturi bucale la fiecare 2-4ore
- să evite alcoolul la spălăturile bucale
- pentru candidoză să facă spălături cu Nistatin
- o dietă uşoară cu evitarea alimentelor prea reci sau prea calde
- încurajaţi ingestia lichidelor 3000 ml, răcoritoare sau mixate
- picături de lămâie, gumă fără zahăr, substitute de salivă pentru stimularea
secreţiei salivare
 
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
 
3.Dispneea - respiraţie ineficientă datorită reducerii oxi-hemoglobinei şi hemoragii
posibile în sistemul pulmonar.

IN - ridicarea rezemătorii patului


- perne pentru a sprijini pacientul în poziţie ortopneică
- evitarea eforturilor
- oxigenoterapie când este indicat
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
4. Durere osoasă şi articulară legata de proliferarea celulelor neoplazice,
hemoragii.

IN - calmarea durerii
- imobilizarea articulaţiei după prescripţie
- eliberarea presiunii în aparat de susţinere
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
5. Febra datorită infecţiilor, proceselor neoplazice hematologice

IN - determinarea cauzei, respectiv a infecţiei


- aplicaţii reci, antipiretice
- consum de lichide 500 ml/ pentru fiecare ° de T°.
- asigurarea unei igiene riguroase cu schimbarea lenjeriei
- asigurarea unui mediu răcoros
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
6. Potenţial de afectare a integrităţii pielii (prurit, erupţii) datorită procesului
fiziopatologic al cancerului sângelui, eliberarea enzimelor proteolitice de tumoră,
chimioterapie

IN - scurtarea unghiilor pacientului


- folosirea cumpătată a săpunului
- aplicarea de loţiuni emoliente
- antihistaminice după prescripţie
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
7. Anxietatea pac. şi fam. legate de diagnostic, proceduri de diagnostic, trat. şi
prognostic
IN
- încurajaţi pacientul la investigaţii şi tratament
- explicaţi natura, disconfortul şi limitarea activităţii asociate cu investigaţii şi tratament
- ascultaţi pacientul în legătură cu anxietatea, sentimentele de vină, îndoieli, probleme
- daţi-i sentimentul că este ascultat şi încurajaţi-1 să-şi exprime sentimentele
- îngrijirea tegumentelor şi tehnici de relaxare şi confort
- încurajaţi sentimentele de independenţă şi proprie îngrijire în limita
posibilităţilor pac.
- învăţaţi pac. tehnici antistres, relaxare progresivă, distragerea atenţiei,
ghidarea imaginaţiei
- încurajaţi familia să participe la IN pacientului
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
8. Tendinţe hemoragice - echimoze, hematoame, purpură, menoragie, hemoragii
ale mucoasei bucale, retinei, traiectului GI, datorită trombocitopeniei (),
anormalităţii funcţiilor trombocitelor, trombocitozei (), afecţiunii vaselor de sânge
şi ţesutului conjunctiv, depresiei măduvei osoase, secundară efectelor toxice ale
chimioterapiei
IN
- prevenirea hemoragiei
- îngrijirea tegumentelor cu atenţie - nu folosim romplast
- utilizăm ace subţiri; se exercită presiune la locul puncţiei venoase timp de 5 min la
braţul pacientului extins deasupra nivelului inimii; atenţie la injecţiile i.m.
- aparat de ras electric; evitaţi instrumente rectale (termometru, clisme,
supozitoare)
- să evite tampoanele intravaginale
PROBLEME COMUNE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
HEMATOLOGICE
- odihna la pat în timpul episoadelor hemoragice
- aplicaţi o presiune uşoară la locul sângerării
- aplicaţi comprese reci la locul hemoragiei.
- evitaţi ruperea crustelor
- opriţi măsurile de igiena orală inclusiv clătirea gurii în timpul hemoragiilor; oferiţi bucăţele
de gheaţă pentru a induce vasoconstricţie
- măsuraţi TA, cântăriţi lenjeria, bandajele şi monitorizaţi sângele pierdut sau tampoanele în
timpul menstrelor
- testarea urinei, a scaunului si a vărsăturilor pentru hem. oculte
- monitorizaţi HT şi Hb
- observaţi pentru simptome de hemoragie internă
- monitorizez TA şi P (în clinostatism şi ortostatism - dacă P  şi TA  atunci pac. nu e stabil)
- un set de traheostomie disponibil pentru pacienţii care sângerează oral şi din gât şi
observăm pentru semne de asfixie
- educăm pacientul să se protejeze de traumatisme, să evite medicamente care conţin
ANEMIILE
• se caracterizează prin scăderea numărului
de hematii alături de scăderea sub normal
a HB sau HT;
• anemia există atunci când se găseşte o
cantitate insuficientă de HB pentru
distribuţia O2 la ţesuturi.
Fiziopatologie

Anemiile pot rezulta din:


- distrugerea hematiilor
- hemoragii masive
- producere scăzută de hematii
Clasificare:
• anemia aplastică = cauzată de plastia (insuficienţa măduvei
osoase) sau distrugerea ei de agenţi chimici sau factori fizici
• anemia autoimună = deficienţa dobândită caracterizată de
distrugerea prematură a eritrocitelor din anomaliile din
sistemul autoimun al individului
• anemia hemolitică = este cauzată de distrugerea exagerată
a hematiilor care au o durată de viaţă scurtă, sunt fragile
Clasificare:
• anemia feriprivă = se dezvoltă când transportul Fe de către
transferină (proteină prezentă în serul sanguin) scade brusc faţă
de cea cerută de celulele eritropoetice.
• anemia megaloblastică = caracterizată de prezenţa
megaloblastelor în măduva osoasă, de obicei datorită unei
deficienţe de acid folic sau B12
• anemia pernicioasă = un tip de anemie megaloblastică datorită
unei deficienţe de B12 direct legată de absenţa factorului intrinsec
(factor antipernicios)
Clasificare:
• siclemia (drepanocitoza) = e o anemie cronică ereditară în
care sunt prezente eritrocite anormale sub forma de "seceră"
sau hematii falciforme; se datorează prezenţei HB "S" în
celulele sângelui
• talasemia = un grup de anemii ereditare produse fie de
producerea defectuoasă a hemoglobinei, fie a β hemoglobinei
polypeptide; această deficienţă este moştenită în homozigot
sau tetrazigot "anemia mediteraneană" = Cooley
Clasificare:
MC
La examenul obiectiv:
- paloarea tegumentelor şi a mucoaselor mai vizibilă la palme, buze, unghii şi mucoasa
bucală (limba depapilată)
- astenie fizică marcată
Simptome nervoase = ameţeli, cefalee, muşte zburătoare, zgomote auriculare, tulburări
de memorie, astenie fizică şi psihică, tendinţe la lipotimii.
Simptome cardio-vasculare = (joacă rol necesitatea creşterii vitezei de circulaţie spre a
suplini deficitul de hematii transportoare de O2); palpitaţii, dureri precordiale, uneori cu
caracter anginos, dispnee, tahicardie, uneori P mai slab, pot fi extrasistole, aritmii, ritm
de galop (semn de sindrom miocardic, uneori decompensate).
MC
Simptome digestive = inapetenţă până la anorexie, balonări
postprandiale, flatulenţă, dureri difuze abdominale, constipaţie,
diaree.
Simptome periferice = senzaţie de răceală, parestezii, dureri în
masa musculară.
Severitatea simptomelor depinde de rapiditatea cu care
debutează anemia, dureri, vârsta, starea aparatului cardio-
vascular, a necesităţilor metabolice, şi complicaţiilor.
Stabilirea diagnosticului
- HL completă
- gradul de scădere a eritrocitelor şi HB
- valoarea globulară
- anomaliilor eritrocitelor
- sideremia
- nivelul de B12 şi acid folic, Ts, INR (Testul INR este un test calculat
din testul PT ( timpul de protrombina). PT este o măsură a vitezei
de coagulare a sângelui)
Stabilirea diagnosticului
- indice de protrombină
- puncţia medulară oferă relaţii asupra tipului de anemie,
bilirubinemia, VSH , proteinemia
- examenul materiilor fecale: ADLER, examen parazitologic
(acarioza, giardioza)
- ex. urinei pt. evidenţierea hematurii microscopice, evidenţierea
hemoglobinuriei nocturne
- chimism gastric - pentru examenul sucului gastric,
hipo/anaciditate gastrică
Stabilirea diagnosticului
- testul RUMPEL LEEDE = proba pozitivă când apar ~15 peteşii sub
nivelul de aplicare a manşetei pneumatice

Explorarea organelor hemato-formatoare: puncţie osoasă, biopsie


ganglionară, biopsie splenică, scintigrama hepatică, scintigrama
splenică, ECO abdominală.

Examenul pentru boala de bază: ginecologie, endocrinologie,


anemii secundare unor procese neoplazice.
IN
I. Apreciere
- AHC, ingestie de medicamente, pierderi de sânge, alte simptome
- dieta şi să-şi amintească ce a mâncat în ultimele 24 ore
- observăm pentru slăbiciune, oboseală, stare de rău general
- inspectaţi tegumentele pentru paloare, icter, uscăciunea
tegumentelor şi a părului, examinarea unghiilor
- observăm starea cardiacă: tahicardie, palpitaţii, dispnee de efort
- examen pentru evidenţiere de ICC (insuficienţă cardiacă
congestivă) (cardiomegalie, congestie pulmonară, edeme
periferice)
IN
II.
Dx 1. Intoleranţă la activitate datorită oboselii, slăbiciunii, stării
de rău general.
2. Potenţial de scădere a debitului cardiac datorită creşterii
efortului cardiac.
3. Alterarea nutriţiei datorită aportului neadecvat de elemente
nutritive esenţiale.
IN
III+IV Ob şi IN
a.Creşterea toleranţei la activitate
- explicaţi dacă activitatea trebuie spaţiată pentru a conserva puterea
fizică şi emoţională
- încurajaţi perioadele frecvente de odihnă
- planificaţi perioadele de somn, odihnă, activitate
- explicăm că exerciţiul creşte toleranţa şi forţele
- rezumaţi activităţile normale în mod gradat îndată ce testele de
sânge arată o îmbunătăţire
- să amâne activităţile care cauzează oboseală până la atingerea unei
toleranţe mai mari
IN
b. Atingerea debitului cardiac normal
- întrebaţi ce activităţi cauzează palpitaţii şi dispnee - trebuiesc evitate
- poziţie semişezând la pacientul dispneic
- monitorizez pentru semene de retenţie a lichidelor: raluri, edeme,
scăderea diurezei, distensia jugularelor
- monitorizez FV
c. Dietă bogată în minerale şi vitamine
- să includă suficiente vitamine şi minerale (Fe), pentru a creşte
toleranţa la activitate
- dieteticianul să includă şi familia când face educaţia sanitară
EVALUARE
- pacientul creşte toleranţa la activitate
- atinge şi menţine debitul cardiac
- are o dietă nutritivă
ANEMIE FERIPRIVA
Definitie
• Anemia feripriva este acel
tip de anemie care apare
atunci când în organism nu
exista o cantitate suficientă
de fier. Fierul intră în
compoziţia hemoglobinei
(Hb), principalul
constituent al eritrocitelor
(hematii, globule roşii).
Clasificare
• Anemia feriprivă nutriţională
• Anemia prematurului
• Anemia posthemoragică cronică
• Anemia feriprivă din alergia la laptele de vacă
• Hemosideroza pulmonară
• Anemia nutriţională cu hiposideremie şi
hipocupremie
Etiologie
• Aport deficitar
• Deficit de absorbţie
• Tulburări de transport
• Pierderi prin sângerări repetate
• Necesităţi crescute de Fe
• Pseudocarenţe
Etiologie
• pierdere cronică de sânge: HDS în ulcer, cancer gastric,
menstruaţii cu sângerări masive, infestări cu parazit tropical
• malabsorbţia de Fe în anaclorhidrie (absenţa HCl din sucul
gastric), gastro-enterostomie, intestin mic
• cerinţe mari de Fe în timpul sarcinii, a creşterii rapide,
menstruaţie (în medie 20 mg Fe pierdut prin ciclul
menstrual), alăptare, boli consumptive (neoplasm, ciroză
hepatică, TBC, uremie).
Simptomatologie
Simptome cauzate de deficitul de Fe tisular:
• tulburări de creştere
• modificări cutaneo-mucoase
• anomalii musculare
• alterări comportamentale
• manifestări cardio-vasculare
• deficit imunitar
• nanism, hepatosplenomegalie, depigmentări cutanate
Examene paraclinice
• Fe seric
• Feritina serică
• Explorări digestive
• Examen radiologic
• Studii de ferokinetică cu 59Fe
Evoluţia
• Evoluţia este lentă, bine tolerata, iar
simptomele apar la hemoglobina Hb<8g
%. Exista manifestări de sindrom anemic,
fără specificitate de cauză: oboseala,
paloare, scăderea capacităţii de efort,
palpitaţii, dispnee (senzaţie de lipsa de
aer), cefalee, ameţeli. În plus, poate
apărea agravarea sau precipitarea anginei
pectorale sau a insuficientei cardiace la
cei la care preexista aceste afecţiuni.
Prognostic
• Prognosticul anemiei
feriprive este favorabil,
cu condiţia înlăturării
cauzei generatoare.
Formele uşoare au
tendinţa la autocorecţie
prin creşterea absorbţiei
fierului şi reconstituirea
rezervelor, realizabila în
condiţiile unui aport
adecvat de Fe.
Tratament
• Tratamentul substitutiv (feroterapie)
.
• Reacţii adverse. Pentru că
preparatele sunt iritante, reacţiile
adverse sunt digestive : greţuri,
vărsături, crampe abdominale
• Contraindicaţii. Ulcer gastric sau
duodenal, enterite, leziuni
ulcerative ale tubului digestiv.
Preparate:
Medicament Formă de prezentare Substanţa activă Concentraţie de

• Injectabile: Fe elemental

Dextriferonul Glubifer Drajeuri 100mg Glutamat feros 21 – 22%

• Orale : Sulfatul
Neoanemovit Sirop 3% Gluconat feros 10 - 12%

Ferronat Suspensie 3% Fumarat feros 30%

feros, Glutamatul Ferro-gradumet

Ferrum Hausmann
Tablete 525mg Sulfat feros

Complex de hidroxid feric –


20%

dextrină

feros (Glubifer) Sirop

Hidroxid feric polimaltozat


30%

Fier polimaltozat Fiole 100mg/2ml 30%

Jectofer Fiole 650mg/2ml Fe-sorbitol – acid citric - 15%

dextrină
Complicaţii
Netratata, anemia feripriva se poate agrava
ducând la alte probleme de sănătate:
• Probleme cardiace
• Ritm cardiac accelerat sau neregulat
IN + educaţia pacientului
• Fe se administrează "a jeun" cu un pahar plin cu apă sau suc de fructe la 4h
interval între doze pentru a preveni reducerea absorbţiei prin prezenţa hranei.
• Anticipaţi dispepsia dacă apar dureri epigastrice, constipaţie (se poate lua Fe în
timpul mesei, reduce absorbţia, apoi între mese)
• Preparatele din Fe schimbă culoarea scaunului în verde închis spre negru datorită
Fe neabsorbit (nu dăunează).
• Fierul lichid pătează dinţii de aceea se amestecă bine cu apă şi suc de fructe (pai)
• Se ia regulat şi la orele prescrise
• Dieta bogată în Fe, mese regulate la adolescente în special, medicamentele să nu
fie ţinute la îndemâna copiilor.
ANEMIILE MEGALOBLASTICE (B12)
• Un megaloblast e o celulă roşie, nucleată cu maturaţie
întârziată şi anormală. Cele mai comune anemii
megaloblastice sunt cauzate de deficienţa vitaminei
B12 şi/sau deficienţe de acid folic. Anemiile cauzate de
carenţa de B12 şi acid folic arată schimbări identice în
măduva osoasă şi sângele periferic deoarece ambele
vit. sunt esenţiale pentru sinteza normală de AND.
ANEMIA PERNICIOASĂ
• anemie de etiologie necunoscută caracterizată prin anemie hipocromă
megaloblastică, glosită, achilie gastrică (absenţa HCl din sucul gastric), tulburări
neurologice.
• Se întâlneşte frecvent la femei de 40-50 ani; se datorează lipsei factorului
intrinsec (defect biochimic cu caracter constituţional) care împiedică absorbţia
B12 conducând la tulburări ale sintezei acizilor nucleici cu apariţia seriei roşii
anormale megaloblastice.
• B12 (factor antianemic) e necesar pentru sinteza normală de AND în maturarea
celulelor roşii; deficienta de B12 se întâlneşte de asemenea în afecţiunile
intestinului subţire şi după gastrectomie (ablaţie chirurgicală parţială sau totală a
stomacului).
ANEMIA PERNICIOASĂ
• boala debutează insidios cu tulburări digestive
care pot precede cu ani de zile anemia
• în perioada de stare apar 3 grupe de
simptome: anemice, digestive şi neurologice
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Sindromul anemic: paloare asociată cu uşor
icter, de aspect galben ca paiul, dispnee,
palpitaţii, astenie, oboseală, agitaţie, uneori faţă
infiltrate, edeme la membrele inferioare, unghii
sfărâmicioase, păr uscat; subfebrilitatea uneori
de origine metabolică dispare la câteva zile de la
adm. de Bl2.
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Sindromul digestiv constant semne de glosită cu dureri şi
arsuri spontane sau la contact cu alimentele - limbă roşie,
uneori cu eroziuni pe vârf şi margine
- atrofia mucoasei gastrice duce la achilie gastrică,
anaclorhidria este rezistentă la histamine şi refractară la
tratament
- anorexie uneori selectivă pentru carne
- vărsăturile şi diareea sunt manifestări comune
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Tulburări nervoase: neuropatie, tulburări uşoare
(amorţeli, furnicături, hipoestezie) tulburări
grave: areflexie osteo-tendinoasă, tulburări ale
sensibilităţii profunde care duc la tulburări de
mers de tip tabetic, cu apariţia semnului
Romberg, tulburări de defecaţie şi micţiune.
ANEMIA PERNICIOASĂ
Stabilirea diagnosticului.
• anemie severă: sub 2.000 de hematii, hematii hipocrome (valoare globulară
peste 1.5) şi prezintă anomalii de formă
• polikrocitoză, decoloraţie policromatofilie
• în sângele periferic apar macrocite, megalocite şi mai rar megaloblaste
• trombopenie şi leucopenie cu polinucleare hipersegmentate - sunt frecvente
• hiperbilirubinemia indirectă
• hipersideremia
• mielograma (puncţie sternală) cu megaloblaste completează tabloul
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Tratament: are evoluţie favorabilă în prezent
datorită vit. Bl2 , se repară în câteva săptămâni şi
semnele clinice dispar progresiv; semnele
neurologice nu dispar complet mereu, iar achilia
gastrică nu este influenţată; răspunsul favorabil
la tratamentul cu Bl2, în special apariţia
reticulocitozei este patognomonic.
ANEMIA PERNICIOASĂ
• Diagnosticul diferenţial trebuie să elimine anemiile
parabiermeriene şi cancerul gastric; se adm. im B12 de 1000 γ
în prima săptămâna, apoi de 3 ori/săpt. până la normalizarea
examenului de laborator, apoi aceeaşi doză la 2 săpt. timp de 6
luni; terapia de întreţinere 100 γ /lună/viaţă. În urgenţele
chirurgicale 1000 γ. În 3-4 săpt hematiile şi Hb revin la normal,
glosita dispare şi semnele neurologice sunt ameliorate; achilia
gastrică nu este influenţată şi se adm. acid clorhidric.
ANEMIA PERNICIOASĂ
IN+ educaţia pacientului
• pacientul trebuie să facă tratam. toată viaţă; netratată boala e
mortală
• instruim pac. să facă examen hematologic şi gastric la 6 luni; pac. cu
anemie pernicioasă au o incidenţă mai mare de cancer gastric şi
probleme de tiroidă; se recomandă examinări periodice ale scaunului
(hem. oculte), citologie gastrică şi teste ale funcţiilor tiroidiene
• după gastrectomie ar trebui adm. B12 .Simptomele pot apare la 10 ani
de la operaţie datorită rezervelor organismului.
DEFICIENŢA DE ACID FOLIC
Acidul folic e necesar pentru producerea hematiilor normale, depleţia de acid folic rezultă în
anemie progresivă.
Cauze ale deficienţei de acid folic:
• alimentare: malnutriţie, diete marginale - comună la alcoolici
• aproape universală printre indivizi bătrâni, săraci, aceia care fierb prea mult alimentele,
sau le reîncălzesc.
• absorbţie diminuată, cea mai mare absorbţie a acidului folic are loc în partea superioară a
jejunului (observăm la acei cu scaune mici - afecţiuni ale intestinului subţire)
• cerinţe crescute, anemii hemolitice cronice, sarcină, utilizarea necorespunzătoare a
antagoniştilor ac. Folic (Methotrexat), alte medicamente: Fenitoin, Sulfamethoxazol,
alcool, contraceptive orale.
DEFICIENŢA DE ACID FOLIC
• MC - simptomele anemiei: oboseală, slăbiciune, paloare, limbă
inflamată, buze crăpate
• Stabilirea dg. - pe determinările nivelelor serice ale B12 şi acid folic
• Tratament: acidul folic şi vit. Bl2, dietă bogată în legume verzi
(spanac, broccoli, sparanghel) drojdie, ficat, organe, unele fructe
proaspete
• Educarea pacientului: să nu fiarbă prea mult alimentele
(legumele).
ANEMIA APLASTICĂ
• Este o tulburare caracterizată prin hipoplazia
măduvei osoase (insuficienţă) = pancitopenie
(scăderea fiecărui element normal al măduvei
osoase) - hematii - anemie, leucocite =
leucopenii, trombocite = trombocitopenii.
ANEMIA APLASTICĂ
• Cauze:
- medicamente antiinflamatoare, antibacteriene,
antiepileptice, antidiabetice şi altele (Cloranfenicol,
Indometacin, Fenilbutazonă, Diclofenac, săruri de aur,
benzene, citostatice, sulfamide, Talbutamid)
- toxice chimice
- infecţii virale
ANEMIA APLASTICĂ
• Prognosticul e rezervat cu rata mare de
mortalitate; pacienţii cu anemie aplastică au
risc mare de infecţii, hemoragii, alte
complicaţii ale anemiei cronice
ANEMIA APLASTICĂ
• MC:
- sângerare anormală rezultată din trombocitopenii:
- gingivoragii, epistaxis, hemoragii ale traiectului
gastrointestinal şi genitor-urinar
- purpură, peteşii, echimoze
- anemie rezultată din scăderea Hb
ANEMIA APLASTICĂ
• Simptomatologia e pronunţată datorită rapidităţii
modificării celulelor sângelui:
- paloare intensă, oboseală
- dispnee de efort, palpitaţii
- infecţii cu febră, rezultatul granulocitopeniei
- faringite, mucozităţi orofaringiene
- septicemii prin traiectul gastro-intestinal şi genito-urinar
ANEMIA APLASTICĂ
• Stabilirea dg.= tablou hematologic
- hematii 1-2 mii., normocromă
- reticulocite scăzute sau absente
- leucopenie sub 100 leucocite/mm3
- trombocitopenie ~100000/mm3 , mielograma
arată o măduvă pustiită
ANEMIA APLASTICĂ
• Tratament:
- Înlăturarea factorului cauzal
- transplant de măduvă osoasă
- imunosupresive, globină, antilimfocite, corticosteroizi, ciclofosfamida
- transfuzii de sânge proaspăt, de preferinţă masa eritrocitară sau
hematii spălate
- antibiotice pentru infecţii
- androgeni (testosteron) pot stimula regenerarea măduvei osoase şi pot
aduce o ameliorare
ANEMIA APLASTICĂ
• IN
- monitorizăm continuu pentru infecţii care sunt cauze majore ale mortalităţii
- microorganisme care de obicei nu sunt patogene pot deveni patogene în special
Pseudomonas, Proteus, Klebsiella
- alte surse de infecţii: pac. cu infecţii CRS, ale traiectului GI, spitalizaţi pe perioade lungi.
- reducem potenţialul ag. patogeni endogeni la pacienţii spitalizaţi plasându-i în saloane
private (izolate), respectând cu stricteţe regulile de asepsie; se îngrijesc cu atenţie infecţiile
tegumentare; se examinează axila şi pliurile inghinale apte să dezvolte agenţi patogeni şi
respectiv pustule; monitorizăm frecvent temperatura.
- administrăm transfuzii după transplant de măduvă osoasă, asigurăm confortul pacientului
în timpul acceselor febrile, susţinem pacientul cu hemoragii (ale tegumentelor, epistaxis,
respiratorii, gastrointestinale, genito-urinare, cerebrale). Menstrele pot fi oprite prin
administrare de hormoni la femei cu pierderi excesive de sânge.
ANEMIA APLASTICĂ
• Educarea pacientului.
• - să evite aspirina care interferează cu funcţiile trombocitelor şi cresc riscul
sângerării
• - să evite solvenţi, spray-uri, vopsele insecticide şi alte toxice potenţiale pt. măduva
osoasă
• - să ia doar medicametele prescrise de medic
• - să prevină infecţiile, să le raporteze în caz de apariţie, să raporteze T mai mari de
37°C.
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
 
 
• Este o tulburare mieloproliferativă care interesează elementele măduvei osoase
rezultând o creştere a masei hematiilor si Hb. Este de cauza necunoscuta, apare
frecvent la bărbaţii de peste 40 ani, este o afecţiune multisistemica.
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
 
• MC
- aspect pletoric, culoare roşie cu caracter cianotic al tegumentelor si mucoaselor, in
special extremităţile membrelor si cavităţii bucale
- prurit mai ales după baie calda
- degete dureroase din cauza insuficientei circulatorii
- tendinţa la hemoragii
- cefalee, ameţeli, vertij, tulburări de vedere cauzate de deficientele de circulaţie
cerebrala
- splenomegalie, hepatomegalie, HTA
- hiperglicemie, hiperuricemie datorat metabolismului crescut al ac nucleici, oboseala
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
 
• Stabilirea dg.
- tablou hematologic - creşterea nr de hematii > 7mil/mm3
- leucocite 15000-30000/mm3
- trombocite > 400000/mm3
Pacienţii netrataţi mor în majoritate în primii 2 ani de la debut.
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
 
• Complicaţii:
- tromboze arteriale sau venoase, hemoragii, HTA, ATS, ICC - litiaza biliară, ulcer peptic,
guta (hiperproductie de ac uric) - adesea anemia evoluează în final către o leucoză =
leucemie acută sau cronică
BOALA VASQEZ - POLIGLOBULIA PRIMARA
 
• Tratament:
Urmăreşte diminuarea masei sanguine prin sângerări repetate şi frânarea producţiei
exagerate de hematii prin fosfor radioactive şi citostatice, Allopurinol (Milurit) - pentru
controlul hiperuricemiei, antihistaminice pentru prurit.
 
• Educarea pacientului
- control hematologic periodic
- să evite duşurile (băile)fierbinţi
POLIGLOBULIILE
- Sunt boli caracterizate prin creşterea hematiilor şi a Hb în sângele periferic. Se
deosebesc poliglobulii simptomatice şi primare.
- Poliglobuliile simptomatice (secundare) se datorează unor cauze cunoscute. Unele
sunt fiziologice (eritrocitoza nou-născutului, poliglobulia care apare la înălţime) altele
sunt patologice (boli cardiace congenitale cu trecerea sângelui din cordul drept în cel
stâng, ICC cronică, boli pulmonare cronice cu insuficienţă respiratorie, intoxicaţii cu
aniline în care se evidenţiază methemoglobinemia, etc.)
- În aceste boli, poliglobulia e un fenomen compensator, anoxia stimulând activitatea
măduvei osoase.
LEUCEMIA ACUTĂ
Leucoza acută este o boală neoplazică caracterizată prin pierderea capacităţii de
diferenţiere şi maturaţie a celulelor hematopoetice; infiltraţia măduvei şi a altor
organe cu aceste celule imature, nediferenţiate, insuficienţa medulară cu anemie,
neutropenie, trombocitopenie.
 
LEUCEMIA ACUTĂ
• Tablou clinic: dominat de 3 sindroame
- anemic (scăderea eritrocitelor)
- infecţios (scăderea granulocitelor)
- hemoragie (scăderea trombocitelor)
• Apare la orice vârstă, frecvent sub 25 ani, în special la copii dar şi la bătrâni.
Celulele leucemice se dezvoltă progresiv. Pe seama celulelor normale pe care le
înlocuiesc, trimit mesageri la distanţă în diferite organe, acestea suferind în special
din cauza lipsei celulelor sângelui adulte, normale.
 
LEUCEMIA ACUTĂ
• Simptome
- debutul aparent poate fi lent sau brusc
- când debutul este brusc apare cu tablou de boala infecţioasă gravă:
- febră
- astenie, paloare
- manifestări hemoragice acute: sunt în realitate deznodământul clinic deoarece
primele semne au apărut cu 1-2 luni înainte: episoade subfebrile, hemoragii gingivale,
artralgii simulând RAA, astenie şi paloare
- în perioada de stare apar:
- sindromul infecţios cu febra, frisoane, alterare profundă a stării generale, dureri
osoase şi articulare spontane
- sindromul anemic: paloare uneori impresionantă, astenie intensă, dispnee
LEUCEMIA ACUTĂ
• Simptome
- sindromul hemoragic: gingivoragii, epistaxis, purpură, hemoragii subconjunctivale şi
retiniene, metroragii, hemoragii meningiene şi cerebrale, hematurii, manifestări buco-
faringiene ulcero-necrotice (stomatite, gingivite, angine cu ulceraţii atone, lipsite de
puroi, mai puţin frecvente azi datorită tratam. cu antibiotice)
- splenomegalia este obişnuită dar moderată, iar adenopatia se rezumă la o discretă
creştere a ganglionilor cervicali şi submaxilari
- tahicardie, scăderea în greutate, intoleranţa la căldură din metabolismul crescut
- manifestări ale pielii prin proliferarea celulelor şi tendinţa de a infiltra alte organe şi
ţesuturi.
 
LEUCEMIA ACUTĂ
• Stabilirea dg :
- scăderea severa a hematiilor sub 2-3 mil/mm3 si a trombocitelor sub 100000/mm3
- creşterea leucocitelor 15.000-50.000/mm3, neutropenie de obicei
- formula leucocitară prezintă celule foarte tinere într-o proporţie de 50-90% şi
granulocite în nr. foarte redus.
- Absenţa formelor de trecere dintre celulele tinere şi leucocitele adulte, care poartă
denumirea de HIATUS LEUCEM1C, este caracteristică - puncţia sternală relevă
leucoblaste.
 
LEUCEMIA ACUTĂ
• Evoluţia = este în general rapidă, în mai puţin de 3 luni survine moartea. Sub
influenţa tratamentului pot apare remisiuni de câteva luni, mai rar de câţiva ani.

• Diagnosticul e sugerat de sindromul acut infecţios şi manifestările hemoragice şi


buco-faringiene şi e precizat de examenul hematologic.
LEUCEMIA ACUTĂ
• Tratamentul
- citostatice (Vincristin, Mercaptopurina, Methotrexat, Asparaginaza)
- de obicei se asociază 2-3 citostatice; deşi dau rezultate remarcabile, citostaticele
antrenează adesea accidente cutanate.
- se asociază cu corticoterapie
- combaterea anemiei cu transfuzii şi extrasanguino-transfuzii (100-250 ml sânge/1-3
zile care uneori singure pot produce remisiuni)
- combaterea infecţiei cu antibiotice
- terapie SNC, radioterapie pentru craniu cu administrare de Methotrexat, administrat
prin puncţie lombara în spaţiul subarahnoidian pentru a preveni infiltrarea leucemică a
SNC
- transplant de măduvă osoasă
LEUCEMIA ACUTĂ
• Dx
1. Potenţial de infecţie datorat granulocitopeniei secundară leucemiei sau tratamentului cu citostatice
2. Durere datorită creşterii tumorii şi infecţiei
3. Alterarea mucoasei orale datorită chimioterapiei şi/sau infecţiei virale şi fungice
4. Deficit de volum de lichide datorat G/V şi modificărilor gustului
5. Oboseală datorită efectelor bolii şi tratamentului
6. Termoreglare insuficientă (febră) datorită infecţiei, posibilei afecţiuni larg răspândite, reacţiei la
medicamente sau transfuziilor cu produse de sânge
7. Intoleranţă datorită anemiei
8. Potenţial de afectare a integrităţii pielii datorită malnutriţiei şi imobilităţii
9. Alimentaţie insuficientă în cantitate şi calitate datorită efectelor toxice ale chimioterapiei
10. Alterarea imaginii de sine datorită alopeciei, modificării aparenţei
11. Alterarea relaţiilor de familie datorită modificărilor fiziologice şi psihologice secundare condiţiei pacientului,
anxietăţii familiei şi oboselii
12. Anxietate datorita diagnosticului, tratamentului, caracterului clinic al afecţiunii
13. Insuficiente cunoştinţe despre afecţiune, tratament, sistem de îngrijire, resurse, remisiuni, recuperare, a
face faţă afecţiunii comice
LEUCEMIA ACUTĂ
• Ob şi IN
A.Prevenirea infecţilor; leucemia se asociază cu pneumonie, faringite, esofagite, celulite perineale, infecţii ale tractului
urinar.
- termometrizăm
- observăm limba, modificările pielii, dureri articulare la gât, urechi, modificările sputei, a scaunului
- teste hematologice şi puncţie sternală
- evităm lezarea tegumentelor şi mucoaselor
- chiar injecţii iv, im, sc în mod excepţional
- evităm sondajul vezical
- nu se folosesc tampoane vaginale
- evitarea infecţiilor rectale; diareea sau constipaţia pot irita mucoasa rectală
- se evită termometrizarea rectală
- regim alimentar fără legume şi fructe proaspete, carne excepţional, lapte - cresc coloniile bacteriene din tractul
intestinal
- controlul contaminării mediului
- igienă bucală riguroasă
- igiena mâinilor (ale pac. şi ale as.)
- baie zilnică cu inspectarea pielii, orificiilor, regiunii perianale, axial, regiunea inghinală, răni
LEUCEMIA ACUTĂ
B. Prevenirea sângerărilor şi îngrijirea lor
- evaluarea zilnică a trombocitelor, deoarece trombocitopenia e cauza majoră a hemoragiilor
- hemoragii minore: peteşii, echimoze, hemoragii conjunctivale, hematurii, sânge eliminat prin vomă
şi epistaxis, gingivoragii, sânge la puncţie, sângerări vaginale
- hemoragii serioase: cefalee, ameţeli, hemoptizie, hematemeză, melenă, hTA cu tahicardie
- control ORL, stomatologic, urină, materii fecale şi vomă pentru hemoragii oculte
- supravegherea transfuziilor şi a pacientului
- să se odihnească în timpul sângerării, micşorează pulsul şi presiunea sângelui şi favorizează
coagularea - minimum de injecţii, se iau probe de sânge şi se adm analgezice.
LEUCEMIA ACUTĂ
C. Monitorizez manifestările toxice ale chimioterapiei
- monitorizez pentru manifestări toxice în timpul chimioterapiei
- supraveghem perfuzia, stabilind o rată mică
- modific poziţia extremităţilor pentru a preveni crampele musculare
- pacientul poate acuza G/V, tulburări digestive, senzaţie de arsură în timpul şi imediat după perfuzie
- unele citostatice sunt "agenţi sclerozanţi" cauzând afectarea extensivă a ţesuturilor şi necroza dacă
se infiltrează în ţesutul subcutan; se administrează doar în serviciul de oncologie
- observăm pentru ulceraţii orale, în special după administrare de Methotrexat, se clăteşte gura cu
medicamentele prescrise pentru a reduce disconfortul oral
- poate apare alopecia după administrare de citostatice, de aceea să poarte meşe, perucă, batic
- verificăm ROT, ptoza palpebrală, deoarece Vincristin-ul poate cauza neuropatie
- observăm pentru constipaţie şi dureri abdominale – Vincristin-ul poate produce ileus adinamic
- când administrăm Prednison observăm pentru modificări ale personalităţii, edeme, HTA, ulcer
gastric şi Dz
LEUCEMIA ACUTĂ
- observăm pentru alte efecte secundare ale medicaţiei
- diaree
- râs maculo-papilar
- flebite
- depresia măduvei osoase
- evidenţa toxicităţii cardiace (tahicardie, aritmii, tahipnee, dispnee)
- monitorizăm EKG
- măsuri de confort deoarece disconfortul e asociat cu administrarea de citostatice
LEUCEMIA ACUTĂ
D. Promovarea confortului şi vindecării orale
- observăm mucoasa orală deoarece chimioterapicele afectează ţesuturile proliferative, inclusiv
mucoasa

E. Combaterea durerii şi disconfortului


- administrăm analgezice care pot progresa până la narcotice când condiţia pacientului impune
- administrăm tranchilizante
- administrăm antiemetice înaintea meselor pentru a combate greaţa
- ingestie de lichide 3-4 l/zi pentru a preveni precipitarea acidului uric în urină
- controlăm febra, băi răcoritoare cu buretele, ingestie mare de lichide
LEUCEMIA ACUTĂ
F. Promovarea mecanismelor de a face faţă detresei emoţionale şi fiziologice
- pacientul poate fi şocat, mânios, când e diagnosticat şi mânia se poate îndrepta împotriva
personalului medical; acesta e un mecanism de apărare, pacientul realizând că moartea e
inevitabilă; e important să stabilim o relaţie terapeutică pacient-asistentă, şi să-1 ajutăm să accepte
şi să facă faţă situaţiei
- permiteţi pacientului şi familiei să-şi exprime emoţiile
- pacientul poate nega
- accentuaţi aspectele pozitive ale tratamentelor moderne şi capacităţii de a duce o viaţă normală în
timpul remisiunilor
- încurajaţi să participe la grupuri de suport
LEUCEMIA ACUTĂ
• Educarea pacientului
- Să evite posibile surse de infecţie: aglomeraţii, vizite care nu sunt necesare la spital, etc.
- spălarea frecventă a mâinilor
- să raporteze orice semn de infecţie prompt
- să raporteze contactul cu pacienţii de varicelă, pojar, hepatită
- O atenţie specială la dietă pentru pacienţii subnutriţi, deoarece aceştia nu tolerează medic. antileucemice ca
pacienţii bine hrăniţi
- Să se cântărească des şi să nu piardă în greutate
- Control stomatologic deoarece afecţiunile cavităţii orale sunt frecvente
- Să evite traumatizările mucoasei rectale prin prevenirea constipaţiei, să spele perineul cu apă şi săpun după
fiecare scaun
- Duş sau baie zilnic
- Să folosească un deodorant şi nu antiperspirant - cauza de infecţie prin blocarea glandelor sudoripare
- Să se spele pe dinţi după fiecare masă
- Să observe semne ale hemoragiei prin nefolosirea obiectelor ascuţite, forţări la defecaţie, să nu sufle nasul cu
putere, să nu ia medicamente care conţin aspirină
- Să folosească pilula contraceptivă după prescripţie
LEUCEMIA ACUTĂ
• Evaluare
- fără MC sau de laborator ale leucemiei; hemograma în limite normale, măduva osoasă în limite
normale
- nu prezintă semene de infecţie
- afirmă că durerea şi disconfortul sunt reduse
- mucoasa orală e intactă
- cunoaşte s/s pe care să le raporteze; cunoaşte semnele şi cum să trateze episoadele hemoragice,
pune întrebări
- face faţă situaţiei, modificării imaginii corporale, frecventează grupurile de suport şi îşi exprimă
sentimentele şi temerile
LEUCEMIA GRANULOCITARĂ CRONICĂ
• Proliferare a seriei granulocitară neoplazică asociată cu splenomegalia; hematologic apare
hiperleucocitoză 500.000-1.000.000/mm3 cu 80-90% granulocite; apare între 40-60 ani, la
persoane de sex masculin.
MC
- debutul este insidios, gradat şi afecţiunea are un curs clinic de mai mulţi ani
- oboseala
- paloare, palpitaţii, dispnee cauzată de anemie
- splenomegalie enormă
- anorexie, scădere în greutate, slăbiciune, transpiraţii nocturne
- dureri ale oaselor lungi şi sternului cauzată de invazia de măduvă anormală
- fenomene hemoragice
- tablou hematologic: cresc trombocitele, cresc granulocitele, măduva osoasă demonstrează
predominanţa granulociţelor în toate stadiile de maturitate; hemograma evidenţiază
hiperleucocitoza, elemente caracteristice în sângele periferic şi cromozomul Philadelphia în măduva
osoasă
LEUCEMIA LIMFOIDĂ CRONICĂ
• Este proliferare globală a sistemului limfatic din ganglioni, amigdale, splină, timus; afectează
populaţia de peste 60 ani. Afecţiunea poate evolua relativ asimptomatic un nr. de ani
• MC
- adenopatii voluminoase generalizate, indolore, moi, elastice, mobile, simetrice
- splenomegalie dureroasă
- oboseală accentuată, creşterea intoleranţei la activitate
- transpiraţii excesive sau nocturne
- pierdere în greutate
• Dx leucemiile cronice
Intoleranţă la activitate fizica
Dureri osoase şi în hipocondrul stâng
Disconfort abdominal
Alterarea integrităţii pielii manifestată prin prurit tegumentar
Pierderea imaginii de sine
Modificarea imaginii corporale (în leucemia limfoidă cronică) prin prezenţa adenopatiilor 
LEUCEMIA LIMFOIDĂ CRONICĂ
• Tratamentul este strict individualizat, poate dura câţiva ani
- chimioterapie
- corticoterapie
- radioterapie
- transfuzii în anemia simptomatică
- splenectomie

• Complicaţii
- infecţii: pneumonie, ale tractului urinar cauzate de afectarea imunităţii
- echimoze şi hemoragii cauzate de trombocitopenie
- tromboflebită datorită obstrucţiei venoase sau limfatice
- adenopatii ganlionare
LEUCEMIA LIMFOIDĂ CRONICĂ
 
IN + Educarea pacientului
- IN pentru chimioterapie şi alte aspecte ale tratamentului pacientului cu leucemie
- educăm pacientul să evite aspirina şi AINS pentru că acestea interferează cu funcţia normală
trombocitelor şi există risc crescut de hemoragii
- să meargă la medic pentru orice infecţie
- aceşti pacienţi au riscul de a dezvolta cancer de piele, sarcom Kaposi şi cancer pulmonar.
LEUCEMIALIMFOAME MALIGNE
LIMFOIDĂ CRONICĂ
• Limfoamele sunt un grup de afecţiuni neoplazice ale sistemului limfo-reticulocitar şi include
afecţiunea Hodgkin şi limfoame non-Hodgkin.
 
• LIMFOGRANULOMATOZA MALIGNA (boala Hodgkin)
• Este o afecţiune maligna de etoilogie neclarificata, care are origine in sist limfatic si implica
predominant ganglionii limfatici; poate apare in orice ţesut limfoid: splina, măduva osoasa, ficat;
poate evolua spre deces in 2-5ani, posibila curabila in formele strict localizate (latero-cervical,
mediastinal, abdominal) sau prin tratamente poate depasi 5 ani (mai ales unele forme relative
benigne care pot atinge ca evoluţie si 20 ani)
 
LEUCEMIALIMFOAME MALIGNE
LIMFOIDĂ CRONICĂ
• MC
- adenopatie nedureroasă, poate fi localizată sau generalizată; ganglionii sunt duri, puncţia şi biopsia
ganglionilor evidenţiind celulele caracteristice STERNBERG
- febră ondulantă
- prurit adesea chinuitor
- anemie progresivă
- alterarea progresivă a stării generale
- hemograma evidenţiază leucocitoză sau limfopenie, neutrofilie moderată, euzinofilie 
• Tratamentul e în funcţie de stadiul bolii şi cât mai precoce
- radioterapie intense
- chimioterapie
- tratament simptomatic.
Boala Hodgkin e considerată o boală cu potenţial de vindecare 
• IN - ne asigurăm ca pacientul să coopereze cu toate efectele neplăcute ale medicamentelor şi
chimioterapiei
LEUCOPENII
 
• Afecţiune ce reprezintă scăderea nr leucocitelor; apar ocazional la administrare de analgezice
care conţin piramidon, fenilbutazonă, pireostatice, sulfamide, citostatice cloramfenicol,
tranchilizante; depind de doze mari de raze ionizante, citostatice, benzol; în boli infecţioase,
infecţii colibacilare, afecţiuni virale, rujeolă, rubeolă, gripă, parotidita epidemică, TBC miliară,
infecţii cu bacil tific, paratific, bruceloză.
ANOMALII PLACHETARE DE COAGULARE
• Sunt afecţiuni caracterizate prin tendinţa la hemoragii cutanate, ale mucoaselor şi viscerelor, de
cauze plasmatice (coagulopatii), vasculare, (purpure), trombocitopenii. Sunt anomalii ai
factorilor de coagulare; hemofilia este un sindrom hemoragic ereditar determinat de absenţa
factorilor 8,9 ai coagulării; boala este întâlnită la bărbaţi şi se caracterizează prin hematoame
după traumatisme minime.
• Circumstanţe de apariţie
- persoane cu AHC de hemofilie
- prezenta hemoragiilor la traumatisme mici (periajul dinţilor)
- nou-născuţi cu întârzierea hemostazei după tăierea cordonului ombilical
ANOMALII PLACHETARE DE COAGULARE
• S/S
- hemoragii abundente la traumatisme mici situate la nivelul tegumentulor, mucoaselor,
articulaţiilor.
- ameţeli, astenie, prezenţa hemartrozelor
• Dx
-Intoleranţă la activitate
-Tulburări de mobilitate datorită hemartrozelor (mâini, genunchi, coate)
-Risc de complicaţii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, necroze, gangrene)
-Deficit de cunoştinţe pentru prevenirea complicaţiilor
• Ob
-pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii
-sa se prevină complicaţiile invalidante determinate de compresiunea hematoamelor
-pacientul sa fie conştientizat cu privire la modul sau de viata, sa ştie sa se autoingrijeasca in caz de
hem.
COAGULAREA INTRAVENOASĂ DISEMINATĂ
• Sindrom hemoragic în care coagularea mărită în sectoarele capilarelor determină epuizare
rapidă a factorilor de coagulare, dese hemoragii şi tromboze simultan.
• Apar mai ales în :
- infecţii bacteriene şi virale septice
- complicaţii obstetricale (eclampsie, embolie cu lichid amniotic, retenţia de făt mort)
- boli maligne
- arsuri, traumatisme
- colaps vascular şi circulator, şoc
- reacţii hemolitice transfuzionale.
Duce la moarte prin hemoragie sau tromboze, sau ambele.
• MC - hemoragie prin toate orificiile
- medicamentele se adm oral şi iv , NU im!!!!
- monitorizăm FV
- supravegheaţi incizia
- supravegheaţi coloraţia tegumentelor - semne de disfuncţie cerebrală
PURPURE VASCULARE
• Se referă la extravazarea sângelui în piele şi mucoase; leziunile purpurice apar spontan ca
fenomene izolate sau însoţesc unele boli sub formă de peteşii, echimoze. Apar în infecţii virale,
HTA, accidente anafilactice, telangiectazia ereditară, intoxicaţii cu droguri şi otrăvuri, reumatism.
Tratamentul se adresează cauzei.
PURPURE TROMBOCITOPENICE
Pot fi :
a) primară - idiopatică
b) secundară: după iradiere, infecţii severe, sulfamide, chinidină, ser, boli de sânge, LES diseminat
• MC
- peteşii, echimoze, hematoame
- hemoragii urinare, nazale, genitale, gastrointestinale
- hemoragie excesivă după extracţii dentare
Tratamentul se adresează cauzei
- la unii pacienţi se adm. steroizi, transfuzii, masă eritrocitară dacă producţia de trombocite e
afectată; dacă problema este distrugerea trombocitelor, trombocitele transfuzate vor fi de asemeni
distruse şi nu vor creşte în nr.
- control hormonal în perioada menstruală
- educarea pacientului să evite orice manevră care creşte HIC (când nr. de trombocite scade sub
20.000 elem./mm3
PURPURE TROMBOCITOPENICE
• IN
- repaus în perioada cu hemoragii
- se interzice folosirea aspirinei
- protecţia împotriva surselor de accidente şi traumatisme 
• IN specifice, delegate şi autonome în afecţiuni hematologice
I - observăm apariţia elementelor hemoragice pe tegumente şi mucoase, peteşii şi echimoze,
hematoame şi le raportăm medicului
II - monitorizăm eliminările prin scaun şi urină pentru evidenţierea hematuriei şi a ascarizilor
-monitorizăm BH în cazul pacienţilor febrili, cu transpiraţii abundente şi în caz de vărsături
-recoltăm produse pentru examene de laborator: sânge, urină, suc gastric, materii fecale
pregătim pacientul şi instrumentarul pentru puncţia biopsica
III - transfuzia de sânge integral sau a derivatelor lor (masă eritrocitară, plasmă, concentrate de
factor 8, plasmă antihemofilică)
PURPURE TROMBOCITOPENICE
- monitorizăm pentru accidente transfuzionale
- administrăm preparate de Fe oral (soluţii, tablete, granule) între mese şi în timpul meselor,
preparate din Fe parenteral profund
- tratament antihemoragic: vit. K, vit. C, etamsilat, adrenostazin
- administrăm tratament hormonal prescris
- tratament citostatic iv sau PEV cu glucoza 5%: Citosulfan, Mileran, Leukeran, Vincristin
După prepararea extemporanee ale unor citostatice se vor injecta direct în timpul perfuziilor pentru
a se evita contactul soluţiilor cu tegumentele. Sesizăm efectele secundare ale citostaticelor:
anorexie, G/V, diaree. Susţinem psihic pacientul în perioada căderii părului; menajăm psihicul
pacientului susţinându-1; având în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile şi susţinem
pacientul în stările terminale.
Luăm legătura cu kinetoterapeutul care îi învaţă mişcările pe care le poate face în cazul artrozelor
cauzate de hemartroză. Pregătim preoperator şi îngrijim postoperator pacientul căruia i se face
splenectomie, extirparea ganglionilor, tratamente ortopedice.
PURPURE TROMBOCITOPENICE
IV - asigurăm repaus la pat în saloane liniştite, călduroase, luminoase
repausul la pat e obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic
- prin condiţiile din salon asigurăm prevenirea infecţiilor intercurente intraspitaliceşti, având în
vedere rezistenţa scăzută la infecţii a pacientului cu boli hematologice.
- în caz de hemartroză, articulaţia să fie relaxată, aplicând comprese reci pe articulaţie
- asigurăm igiena tegumentelor şi mucoaselor, prevenind escarele de decubit la pacienţii grav
V - educarea pacientului
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
• Ele sunt eficiente doar în anemia feriprivă când sunt absorbite, Fe se combină cu transferina;
acest complex este transferat la măduva osoasă şi încorporate în Hb
Responsabilităţi nursing
• înainte de adm. medicamentului întrebaţi dacă ia medicamente care interacţionează cu Fe:
antacide, milurit, cloranfenicol, tetraciclina, vit. E, evidenţiată prin hemoragii gastrointestinale şi
manifestări de anemie
• adm. preparatele cu suc de portocale pentru îmbunătăţirea absorbţiei
• dacă este elixir se bea cu paiul pentru a nu colora dinţii
• monitorizaţi pentru semne de toxicitate la Fe: greţuri, diaree, constipaţie, semn de şoc
anafilactic
• monitorizaţi Hb şi reticulocitele
• dacă pacientul ia tetraciclină adm. Fe cu 2 ore înaintea dozei de tetraciclină, deoarece Fe reduce
absorbţia acesteia
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
Educarea pacientului si familiei
• efectele secundare gastrointestinale pot fi scăzute daca ia Fe in timpul mesei, nu cu lapte - scade
absorbţia
• scaunele sunt colorate in verde sau negru
• să crească ingestia de lichide şi fibre în alimentaţie pentru a diminua constipaţia
SURSE DE VIT B12 (ciancobalamina)
• Fiole 50 γ/1000 γ im, iv - se adm. în anemia pernicioasă, deficienţe sau malabsorbţie; e rapid
absorbită (atât forma orală cât şi forma injectabilă), e stocată în ficat; factorul intrinsec e necesar
pentru absorbţia din ţractul gastrointestinal
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
Responsabilităţi nursing:
- nu expuneţi soluţia cristalină la lumină
- întrebaţi ce alte medicamente ia pacientul care pot interfera: cloranfenicol (scade eficienţa),
cimetidina
- nu amestecaţi B12 într-o seringă cu alte medicamente - se adm. im profund sau subcutan profund
pentru a scade iritaţia locală
- monitorizăm Hb, hematii, reticulocite şi nivelele de K seric
Educarea pacientului şi familiei
- senzaţia de arsură locală care poate apare la injecţie este temporară - să evite alcoolul care
interferează cu absorbţia de B12
- pentru tratamentul anemiei pernicioase se adm. toată viaţa.
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
• Surse de vit Bl2: ficat, fructe de mare, lapte, ouă, rinichi, muşchi, brânză.
• Surse de Fe HEM: vită, viţel, pui, albuş de ou, stridii, porc, curcan.
• Fe non-HEM: orez nedecorticat, pâine din cereale integrale, fasole uscată, fructe uscate, fulgi de
orez, tărâţe
• Fe din dieta provine din 2 surse: Fe HEM aproape jumătate provine din surse animale, Fe non-
HEM provine din plante, legume, nuci. Ambele forme sunt consumate în acelaşi timp oferind o
sursă completă. Absorbţia Fe non-hem e îmbunătăţită de vit. C şi e inhibată de ceai şi cafea.
• ACIDUL FOLIC = e necesar pentru producerea hematiilor normale şi sinteza nucleoproteinelor;
acidul folic sintetic absorbit din tractul gastrointestinal şi stocat în ficat; se adm. în deficienţa de
acid folic şi anemia megaloblastică.
ADMINISTRAREA PREPARATELOR DIN
FE SULFAT FEROS (FEOSOL), FEROGRADUMET
Responsabilităţi nursing
- înainte de adm. întrebaţi ce medicamente ia, care alterează eficienţa: corticoizi, methotrexat,
contraceptive orale, fenitoin, sulfonamide
- nu amestecaţi acidul folic cu alte medicamente în aceeaşi seringă
- monitorizaţi pentru hipersensibilitate posibilă (ras)
• Surse de acid folic: legume verzi, broccoli, organe, ouă, germeni de grâu, ficat, lapte, drojdie,
fasole boabe, sparanghel.
• Educarea pacientului si familiei
- dozele mari de acid folic închid urina la culoare
- excesul de alcool creşte necesarul de acid folic

S-ar putea să vă placă și