Sunteți pe pagina 1din 25

INFIRMITATEA MOTORIE

DE ORIGINE CEREBRALĂ
(I.M.O.C.)
Sistemul piramidal

Neuronul motor central porneşte de la


scoarţa cerebrală(frontal ascendentă, aria 4) şi
se continuă până la măduva spinării. De la aria
motorie primară, celulele piramidale din
straturile 3 şi 5 emit axoni care alcătuiesc calea
piramidală constituită din fascicolul cortico spinal
şi fascicolul cortico-nuclear care se distribuie
neuronului motor periferic situat în coarnele
anterioare ale maduvei spinării, asigurînd
motricitatea voluntară şi participând la
menţinerea tonusului muscular.
Sistemul extrapiramidal

Sistemul extrapiramidal se referă la toate


structurile nervoase care contribuie la reglarea
activităţii motorii si nu sunt incluse in sistemul
piramidal. El cuprinde căile nervoase care au
releu în ganglionii bazali, substanţă reticulată a
trunchiului cerebral, nucleii vestibulari şi nucleii
roşii. Este mai complex decât cel piramidal
făcând numeroase sinapse în nevrax şi realizând
circuite descendente spre cornul anterior
medular sau circuite recurente.
Rolul special al sistemului extrapiramidal este
de a regla tonusul muscular al posturii ca şi
mişcările complexe reflex automate. Ele intervin
şi în mişcarea voluntară declanşată de sistemul
piramidal, controlându-i dimensiunea,
amplitudinea, stabilitatea prin circuitele
recurente.
Sistemul extrapiramidalare are rol principal în
comanda mişcărilor ample, mişcărilor grosolane,
mişcărilor lipsite de precizie, fineţe, abilitate,
efectuate de musculatura centurilor.
Sistemul piramidal şi extrapiramidal
formează comanda şi conducerea influxului
nervos care stă la baza contracţiei musculare.
Sindromul de neuron motor central se
caracterizează prin:

 paralizie;
 tonus crescut;
 ROT exagerate, vii,
 reflexele abdominale abolite,
 reflexele Babinski şi Hoffman prezente;
 sincinezii involuntare ce apar la nivelul
musculaturii paralizate concomitent cu unele
mişcări voluntare ale musculaturii intacte
SINCINEZIILE
 globale: orice efort declanşează mişcării în
musculatura paralizată;
 de imitaţie: mişcările efectuate cu
membrul sănătos determină mişcări de
partea paralizată;
 de coordonare: contracţia de partea
paralizată determină contracţiile altor
muşchi sinergici.
Infirmitatea motorie de origine
cerebrală
Infirmitatea motorie de origine
cerebrală constă din tulburări cerebrale
datorate disfuncţiilor centrilor motori şi a căilor
motorii cerebrale caracterizată prin sindroame
spastice, diskinetice, ataxice, atone cu o
etiologie prenetală, intranatală sau postnatală
intervenită inainte ca sistemul nervos să ajungă
la maturitate.
Se poate asocia cu întârziere mintală,
convulsii, tulburări de comportament, tulburări
senzoriale vizuale şi auditive, tulburări de
vorbire.
Factori prenatali

 cauze ereditare: eroare înnăscută a metabolismului,


anomalii cromozomiale;
 factori infecţioşi: afecţiuni virale în perioada
embrionară(0-3 luni) şi fetală(4-9 luni)- virusul rubeolic,
gripal, oreon.
 factori fizici: traumatisme;
 tulburări circulatorii la nivelul placentei;
 tulburări metabolice şi endocrine( diabet, hipertiroidism);
 factori toxici şi medicali(alcool, tutun, medicamente);
 carenţa nutriţională a mamei.
Factori perinatali:

 travaliul prelungit;
 traumatisme obstetricale(bazin patologic,
forceps, vacum);
 tracţiune exagerată;
 decomprimarea prezentaţiei;
 traumatism chimic, privarea creierului de
oxigen şi ischemie
Factori postnatali: imediat după
naştere sau tardiv la sugari înainte ca
sistemul nervos să ajungă la maturitate:
 meningite;
 encefalite;
 traumatisme craniocerebrale;
 edem cerebral;
 intoxicaţii;
 stop cardiac.
Paraliziile cerebrale pot fi
determinate şi de modificări organice
cerebrale reprezentate de tulburări de
dezvoltare şi diferenţiere, leziuni
câştigate ale sistemului nervos
(microcefalie, macrocefalie,
hidrocefalie).
Prezenţa acestor leziuni la nivel cerebral
determină apariţia unor manifestări clinice:
 leziuni la nivelul căilor piramidale detemină
sindrom piramidal;
 leziuni la nivelul căilor extrapiramidale şi
ganglionilor bazali determină sindroame
atetozice;
 leziuni la nivelul cerebelului determină
sindroame ataxice;
 leziuni multiple ce afectează mai multe zone
determină forme clinice complexe.
Sindromul piramidal
Leziunile sindromului piramidal se intind de la
scoarţa cerebrală la măduva spinării şi constau
din:deficit motor ce interesează membrele cu
predominanţă pe musculatura specifică mişcărilor
voluntare fine şi diferenţiate, cu precădere la
extremităţile membrelor interesând muşchii extensori
la MI şi flexori la MS. Recuperarea se adresează
mişcărilor articulaţiilor mari, care revin mai repede,
cele fine de la nivelul articulaţiilor distale ale
membrelor răspund mai greu. In cazul plegiilor se
disting două faze: una flască în care miscările
segmentelor afectate sunt abolite şi una spastică în
care este prezentă hipertonia care predomină la MS pe
flexori (braţul în uşoară abducţie, antebraţul în flexie
pe braţ şi pronaţie, degetele flectate peste police) şi la
MI pe extensori (extensie şi uşoară rotaţie internă,
picior în flexie plantară, degete în flexie fără haluce).
Se remarcă şi o asimetrie facială.
 tulburări de tonus muscular caracterizate prin
hipertonie ce are un caracterpiramidal elastic în lamă
de briceag predominant pe flexori la MS şi extensori la
MI.
 troficitatea muşchiului este păstrată, este posibil să se
instaleze atrofia musculară prin neutilizarea
membrelor.
 ROT sunt exagerate şi în funcţie de intensitatea leziunii
pot fi polikinetice sau cloniforme.
 reflexele cutanate sunt diminuate sau abolite în cazul
ambelor tipuri de paralizii.
 pot apare sinkineziile care sunt mişcări involuntare ce
apar la membrele hipertone cu ocazia unor mişcări
voluntare sau însoţesc mişcările automate
 pot prezenta sau nu tulburări ale dezvoltării
intelectuale de diferite grade.
Hemiplegia spastică
 La copil hemiplegia debutează progresiv, copilul fiind dus
la medic pentru ca nu-şi foloseşte membrele sau
prezintă tulburări de mers.
 Primele manifestări se observă la 7 luni când copilul
prinde obiectul după ce duce mâna deasupra lui. În mod
normal el prinde pe dedesubt. Mai târziu se observă
contracţie în pronaţie şi flexie a mâinii cu degetele
extinse.
 Când predomină la MI se observă la 9 luni când piciorul
hemiplegic este în hiperextensie luând treptat poziţia de
varus echin.
 Contracţia este mai accentuată la nivel distal.
 La mobilizarea pasivă apare fenomenul lamei de briceag
care constă în reducerea bruscă a spasticităţii la sfârsitul
mobilizării pasive.
Hemiplegia spastică
Mersul in paralizia cerebrală
 Atitudinea caracteristică la nivelul MS este cu braţul în
adducţie, antebraţul în flexie şi pronaţie, mâna înclinatî
cubital iar degetele flectate, mâna în gheară.
 Atitudinea caracteristică la nivelul MI este cu gamba în
extensie pe coapsă sau în uşoară flexie a genunchiului,
picior în varus echin.
 Mersul este caracteristic prin târârea piciorului, mers
cosit, iar mai grav mers digitigrad
 Sunt prezente sinkineziile globale, de imitaţie, de
coordonare.
 ROT sunt exagerate
 Sunt prezente modificări trofice ale pielii, muşchilor şi
oaselor.
 Pot fi prezente şi tulburări intelectuale, convulsii,
tulburări de comportament şi tulburări de vorbire.
Paralizie cerebrală
Paraplegia spastică
Corespunde formei uşoare a diplegiei
spastice (paralizie ce interesează
membrele şi trunchiul) ce poatrtă
denumirea de ,, boala sau maladia Little” .
Se caracterizează prin spasticitate
predominantă a MI (mişcări necoordodate,
grosiere a MS, sinkinezii). Uneori în
copilărie posibilităţile de autoservire, scris,
desenat sunt întîrziate.
 MI prezintă spasticitate pe adductorii
coapselor cu forfecare caracteristică, picior
echin, hiperextensia genunchilor sau
flexum care alturi de adducţia si rotaţia
internă a coapselor determină rotaţia
externă a gambelor. Piciorul echin se
poate asocia cu deviere în varus, în special
în ortostatism. Este frecvent întâlnită
cifoza lombară determinată de scurtarea
ischiogambierilor şi bascularea bazinului.
 Reflexele primitive se sting intre 2 şi 5 ani
 Dezvoltarea intelectuală este variabilă.
 Sunt prezente uneori tulburării de vorbire,
dislalii.
 Tulburările trofice sunt prezente: distrofie
musculară, hipotrofie musculară.
 Sunt prezente uneori şi tulburări
vasomotorii, osteoporoze,
osteocondrodistrofii de tip apofizitic sau
epifizitic.
Paralizie cerebrală
Tetraplegia spastică
 Corespunde formei grave a diplegiei spastice
caracterizată prin întârziere in neurodezvoltare
prin contracţia generală a trunchiului în flexie
sau în hiperextensie. Tonusul de extensie a
musculaturii coloanei vertebrale este
nedezvoltat. Capul poate cade în faţă, extensia
capului se face greu.
 Este prezentă de cele mai multe ori o cifoză
dorso lombară.
 Mişcările de lateralitate ale coloanei vertebrale
sunt reduse, uneori neexistând independenţă
între mişcările centurii sacpulo-humerale şi a
centurii coxo-femurale.
 MS sunt flectate pe trunchi, cu pumnii strânsi,
fără reacţie de echilibru, MI în flexie sau
extensie fiind prezentă o contracţie puternică a
adductorilor coapsei, piciorul este în varus echin.
 Sunt prezente deficienţe psihointelectuale.
 Facies inexpresiv, mimică săracă, salivaţie
abundentă, râs spasmolitic, reacţii zgomotoase
de protest.
 Deglutiţia este deficitară
 Vorbirea dacă există este disartrică cu posibilităţi
de vocabular reduse, vocalize.
 Intelectul este sub 80%.

S-ar putea să vă placă și