EDUCATIE TIMPURIE INCLUZIVA SI DE

CALITATE

Unitatea tematica 5.
EVALUAREA PROGRESULUI COPILULUI LA VÂRSTELE TIMPURII

Formator:
Prof. Teodor Ionuț MINCIUNĂ

24.07.2021
 • OS1: Să utilizeze adecvat conceptele specifice evaluării la vârstele
timpurii;
• OS2: Să realizeze evaluarea formativă a competenţelor specifice etapei de
dezvoltare psihosocială a copilului aflat la vârstele timpurii- antepreşcolar
(motric, socio-emoțional, limbaj/exprimare și cognitiv).
• OS3. Să elaboreze instrumente de evaluare pentru identificarea
dezvoltării competenţelor psihosociale a copilului antepreşcolar.

OBIECTIVE • OS4: Să utilizeze adecvat instrumentele de evaluare în vederea

monitorizării şi înregistrării progresului nivelului de dezvoltare a
VIZATE competenţelor psihosociale ale copilului antepreşcolar
• OS5: Să realizeze raportul de evaluare al nivelului de dezvoltare fizică
şi psihosocială a copilului aflat la vârstele timpurii (antepreşcolar)
prin corelare cu informaţiile înregistrate în fişa de progres.
• OS6: Să valorifice optim în actul educaţional rezultatele evaluării
nivelului de dezvoltare fizică şi psihosocială a copilului aflat la vârstele
timpurii (antepreşcolar).
Cuvinte cheie Evaluarea nivelului de dezvoltare la vârstele timpurii
Observația sistematică
Portofoliul
Conversația
Proba practică
Probe de evaluare a dezvoltării
Fișa de progres a dezvoltării
Raportul de progres al dezvoltării copilului
Functiile evaluarii educationale
Educatoare Copil

 culegerea de informaţii cu privire la măsura  îl ajută să fixeze, să consolideze şi să reţină

în care au fost realizate obiectivele stabilite; cunoştinţele prin repetare şi întărirea pozitivă pe
 controlul asupra activităţii desfăşurate;
 stabilirea eficienţei organizării, structurării, care evaluarea o determină, să le integreze în
accesibilizării conţinutului, a alegerii sisteme;
strategiei adecvate întregii grupe sau  îi mărește încrederea în forţele proprii şi îi
copiilor aparte;
descurajează comportamentele negative;
 descoperirea unor lacune, dificultăţi,
rămâneri în urmă pentru ca pe baza lor să se  îi susţine interesul pentru cunoaştere, stimulându-i
elaboreze un program de şi dirijându-i învăţarea;
intervenție/recuperare (cu întreaga grupă, pe  contribuie la formarea capacităţii de autoapreciere
grupe mici sau individual); şi la stimularea tendinţei de autoafirmare;
 anticiparea, proiectarea,organizarea şi  contribuie la întărirea legăturii grădiniţei cu
conducerea eficientă a următoarelor familia.
secvenţe de instruire.
 Persoanele şi instituţiile care vor concepe, realiza, monitoriza şi valorifica rezultatele evaluării
copiiilor de toate vârstele vor ţine cont de următoarele recomandări:
- Evaluarea este un mijloc în susţinerea progresului copilului, nu un scop în sine.
- Evaluarea este un instrument în îmbunătăţirea procesului educativ.
- Evaluarea apreciază înainte de toate schimbările produse în dezvoltarea copilului.
- Evaluarea stimulează activitatea copilului şi facilitează progresul său.
- În procesul de evaluare cadrul didactic este imparţial şi obiectiv.
- Evaluarea este un proces continuu şi permite determinarea gradului de dezvoltare al copilului, ritmul său
propriu de dezvoltare, reuşitele şi dificultăţile acestuia.
- Evaluarea/monitorizarea dezvoltării copilului permite unui adult să ofere copilului informaţii privind
posibilităţile şi limitele sale, din perspectiva ameliorării proceselor de învăţare şi de educaţie.
- În rezultatul evaluării/monitorizării dezvoltării copilului nu se va admite stigmatizarea, segregarea, etichetarea
şi selectarea copiilor.
 „Metodele de evaluare” vizează
modalităţile prin care este evaluat
elevul.

Metodele de Ele însoţesc şi facilitează desfăşurarea

evaluare procesului de învăţământ.

Metoda de evaluare reprezintă calea pe

care o urmează, pe care o parcurge
profesorul împreună cu elevul/elevii săi
în demersul evaluativ.
 Metoda de evaluare, vizează întregul demers
de proiectare şi realizare a actului evaluative
de la stabilirea obiectivelor de evaluare şi până
la construirea şi aplicarea instrumentului de
evaluare prin care intenţionăm să obţinem
informaţiile necesare şi relevante pentru
Delimitari scopurile propuse.

conceptuale Instrumentul de evaluare este parte integrantă

a metodei, fiind cel care concretizează la nivel
de produs opţiunea metodologică a
profesorului pentru testarea performanţelor
elevului într-o situaţie educaţională bine
definită.
 • Pentru a realiza o evaluare exactă a competenţelor
copiilor este nevoie de metode eficiente.
• Metodele principale pe care educatoarea le va
utiliza pentru colectarea datelor privind dezvoltarea
copilului sunt:
Metode de • 1) observarea copilului în timpul diferitelor
colectare a datelor activităţi şi momente din programul zilnic,
consemnarea rezultatelor în protocoale individuale
în vederea sau fişe;
• 2) dialogul/conversația/interviul cu copilul şi cu
evaluării părinţii pentru cunoaşterea dezvoltării psiho-fizice,
a nivelului de cunoaştere, a deprinderilor
preşcolarilor;
• 3) proba practică.
 • discuțiile individuale cu copiii,
Modalitati • autoevaluarea,
alternative de • apecierile verbale,

monitorizare si • aprecierea rezultatelor prin laude,

• ecusoane,
evaluare • medalii,
• jocuri evaluative,
• lucrări practice,
• metoda consemnării pe un grafic a rezultatelor (prin simboluri) pe
activități și preferințe,
• afișarea lucrărilor,
• serbările,
• activitățile în aer liber, vizite, excursii etc.
 În educația antepreșcolară, tipurile de
activități de învățare prezente în planul de
învățământ sunt:
•  Activităţi tematice;
• Jocuri şi activităţi liber-alese;
TIPURI DE • Rutine și tranziții.
ACTIVITATI
• ESTE dificil să determinăm cât din
performanţele copiilor se datorează fiecărei
forme de activitate
 EFECTE VIZATE LA FINALUL
ACTIVITATII

Copiii devin treptat

Copiii trebuie să-şi capabili să se
îmbunătăţească autoaprecieze, să
rezultatele, să se comporte descopere ce au lucrat
conform regulilor stabilite bine, corect, ce achiziţii noi
de comun acord au, dar şi ce lacune trebuie
compensate
 Se poate realiza prin:
• activități comune (părinți-copii-
educatoare),
• activități de consiliere,
PARINTII – sursa • discuții informale indivduale, periodice sau
zilnice,
de informatie si • prin analiza portofoliului individual al
evaluator directi copilului,
• prin analiza agendei de comunicare cu
părinții,
• prin scrisori tematice etc.
 • Observaţia: urmărirea atentă şi sistematică
a comportamentului unei persoane cu
scopul de a sesiza aspectele sale
caracteristice.
Observarea • Ea poate fi realizată:
sistematică a • spontan, atunci când profesorului i se
comportamentului oferă ocazia de a urmări liber anumite
comportamente relevante ale copilului sau
copiilor • sistematic, atunci când aceste
comportamente sunt urmărite conform unor
parametri specifici propuşi anterior.
 Observatia

Educatorul care-şi propune să utilizeze

În sensul său cel mai general,
această metodă pentru a obţine
observaţia constă în investigarea
informaţii relevante asupra activităţii
sistematică, pe baza unui plan dinainte
copiilor, din perspectiva capacităţii lor
elaborat şi cu ajutorul unor
de acţiune, relaţionare, a
instrumente adecvate, a acţiunilor şi
competenţelor şi abilităţilor de care
interacţiunilor, a evenimentelor, a
dispun, trebuie să utilizeze un
relaţiilor şi a proceselor într-un câmp
instrumentar adecvat obiectului
social dat.
observării.
 • constă în înregistrarea unui
eveniment sau a unui
comportament, care se realizează
pe baza grilelor/fișelor de
observaţie pe care cadrul didactic
le va elabora pentru fiecare copil,
Observaţia la toate vârstele, în baza
Standardelor de învățare și
dezvoltare a copilului de la
naștere până la vârsta de 7 ani,
grile care oferă un cadru de
sistematizare a celor urmărite.
 Dezavantaje:

Avantajele observarii a. caracterul subiectiv dat de:

- limitele percepţiei observatorului derivate din selectivitatea atenţiei, tendinţa de a
sistematice a observa mai uşor doar ceea ce este contrastant, de a fi influenţat de informaţiile
anterioare despre subiect;
comportamentului: - tendinţa observatorului de a categoriza sau interpreta imediat aspectele observate
pornind de la experienţa personală, de a da conotaţii sau semnificaţii personale
a.simplitatea metodei (sunt faptelor observate;

activate abilităţile de - tendinţa observatorului de identificare cu persoana observată;

- tendinţa de a selecta acele aspecte comportamentale care se subscriu unei teorii
observator pe care le utilizăm sau ipoteze iniţiale a observatorului (tendinţa observatorului de a observa în
special comportamentele aşteptate)
şi în cazul cunoaşterii a.modificarea posibilă a comportamentului copilului observat în situaţia în care
empirice); acesta conştientizează faptul că este observat;
b.posibilitatea realizării unor interpretări eronate a comportamentelor (fie prin

b.caracterul facil al aplicării (nu
sunt neapărat necesare mijloace
sau instrumente specifice)
realizarea unei interpretări „pripite” a comportamentului, fie prin realizarea unor
interpretări marcate de caracterul subiectiv menţionat la primul punct);
c.este posibil ca un comportament ce se doreşte observat să nu apară imediat, şi,
astfel, să fie necesar ca observatorul să aştepte.
d.este posibil ca un comportament ce se doreşte observat să nu apară imediat, şi,
astfel, să fie necesar ca observatorul să aştepte.
 a. observarea trebuie să aibă un caracter selectiv
(comportamentul vizat trebuie să fie unul bine
precizat, operaţionalizat). De exemplu, pentru a
Condiţii necesare observa dacă un copil este sau nu sociabil, trebuie să
începem prin a operaţionaliza această trăsătură în
pentru o bună comportamente concrete, uşor observabile: sociabil =
comunică, participă cu plăcere la activităţi de grup,
desfăşurare a se implică activ în sarcini şcolare ce presupun
relaţionarea, îi ajută din proprie iniţiativă pe ceilalţi
observării etc.
sistematice a b. stabilirea unui plan de observare;
c. copilul trebuie observat o perioadă mai mare de timp
comportamentului şi în situaţii cât mai diferite;
d. notarea cât mai rapidă, imediată a informaţiilor;
e. observarea curentă trebuie să fie separată de
interpretarea psihologică a comportamentelor;
f. observarea trebuie realizată cât mai discret.
 • Observatia planificata presupune:
• A. obiectivele de urmărit,
• B. mijloace şi activităţi programate,
• C. metode de înregistrare, ordonare,
Observatia • D. metode prelucrare narativă sau codificată
planificata • Comportamentul supus observarii poate fi descries prin
raportare la frecventa, durata, periodicitate.
• - Rezultatele sunt evaluate cu ajutorul unor scale ce
diferenţiază calităţi ale comportamentului observat.
 • sunt descrieri ale comportamentelor
specifice realizate de copil .
• Se exprima prin verbe descriptive şi să
prezinte cât mai concret comportamentele
observate

Indicatorii
• Ex: “sare într-un picior”, “pune întrebări”,
comportamentali “sugerează teme pentru jocuri simbolice”

• ASA DA:“numără până la 5”,

• ASA NU:“are înclinaţii matematice”

Dimensiunile comportamentului
• frecvenţa – este foarte relevant să notăm de câte ori apare un anumit comportament – nu e la fel dacă un copil se desparte cu dificultate de
mama sa în două dimineţi ale unei luni sau dacă o face în fiecare dimineaţă pe parcursul acelei luni;
• durata – este bine să notăm cât timp persistă un comportament, de exemplu: este supărat 10 minute pentru că i s-a luat jucăria sau stă
retras 5 ore pentru acelaşi motiv;
• intensitatea – şi aceasta este utilă pentru a putea analiza comportamentul ulterior, de exemplu: nu îşi aşteaptă rândul în joc sau nu îşi
aşteaptă rândul şi îi loveşte pe copiii al căror rând este în joc;
• contextul în care apare comportamentul, care include:
• - dacă apare spontan sau doar în anumite situaţii activatoare – de ex., mânuirea cărţilor ca activitate aleasă de copil sau doar în
activităţile impuse;
• - unde apare comportamentul – de ex., se ceartă cu colegul X doar în sala de mese, doar în timpul activităţilor de desen;
• - antecedentele comportamentului – dacă apare spontan, dacă se pot identifica anumite cauze care îl declanşează – de ex., loveşte ca
răspuns la lovitura altui copil; desenează doar dacă există cadru adecvat;
•
• - dacă există şi alte persoane implicate direct în apariţia comportamentului – de ex., separarea de părinţi, atitudinea faţă de anumiţi copii
– e util de specificat şi comportamentul acestora (un copil poate să aibă un răspuns agresiv “justificat” – vezi exemplul de la punctul
anterior);
• - consecinţele comportamentului – care sunt urmările – de ex., un copil poate să lovească alţi copii pentru că ştie că în acest fel este în
centrul atenţiei şi realizează acest comportament doar pentru această consecinţă.
Iată un exemplu de grilă de observaţie care poate fi alcătuită de cadrul didactic pentru a urmări trăsătura sociabilitate:

Timp Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Interpretare

Comportamente Ora Ora Ora Ora Ora
Pauza Pauza Pauza Pauza Pauza

Comunică                      
Participă cu plăcere la activităţi                    
de grup
Se implică activ în sarcini şcolare                    
ce presupun relaţionarea
Îi ajută din proprie iniţiativă pe                    
ceilalţi
Grilă (protocol) de observare a comportamentului psihosocial
CARACTERISTICI OBSERVATE Niciodată Câteodată Întotdeauna

1 2 3

Îşi pierde răbdarea aşteptând să-i vină rândul, se agită      

În jocuri introduce schimbări şi reguli noi, complicându-le      

Este foarte operativ în tot ceea ce face      

Se revoltă, protestând faţă de nedreptate, neadevăr, exigenţe nerezonabile sau nerespectarea      

regulilor

Nu ezită să se angajeze în activităţi/ jocuri împreună cu colegii      

Inițiază / propune activități / jocuri cu caracter      

Lucrează singur      

Participa activ la diferite activitati ale grupului, coopereaza în lucrul pe echipe.      

Accepta si ofera sprijin      

Cere/ ofera ajutor colegilor;      

Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii      

Coopereaza în lucrul pe echipe      

 În fişa de observaţie trebuie să conţină şi comentariile faţă de comportamentul evaluat.

Comportamentul Frecventa Durata Intensitatea Contextul Comentarii

           
 • Metoda biografică presupune analiza sistematică a
datelor privind trecutul unei persoane şi a modului ei
actual de existenţă.

• Întrucât nu întotdeauna utilizarea observaţiei ne

permite să accedem la explicaţii realiste ale

• 2. Metoda
comportamentului copilului, de cele mai multe ori
istoria acestuia ne poate confirma sau infirma anumite
ipoteze pe care le facem atunci când interpretăm
biografică datele observaţiei.
• Surse suplimentare:
(anamneza) • analiza unor documente (documente şcolare, fişe
medicale etc.), analiza produselor activităţii copilului
(caiete de teme, compuneri, jurnale, scrisori, desene,
produse realizate în cadrul activităţilor practice etc.),
analiza cursului vieţii (prin povestirea de către copil a
întregii sale vieţi), analiza unor microunităţi biografice
(descrierea activităţilor unei zile de şcoală, a unei zile
libere sau a unei zile de vacanţă).
3. Convorbirea
• Este o conversaţie între două persoane, desfăşurată după anumite reguli metodologice prin care se urmăreşte obţinerea unor
informaţii cu privire la o persoană, în legătură cu o temă stabilită anterior.

• Tipuri:
• a. convorbirea standardizată (cu întrebări fixate dinainte);
• b. convorbirea nestandardizată (fără o formulare anterioară a întrebărilor).

• Condiţii (reguli) pentru o convorbire eficientă:

• a. câştigarea încrederii copilului;
• b. menţinerea interesului copilului pe parcursul convorbirii;
• c. preocuparea cadrului didactic pentru a obţine rezultate autentice;
• d. observarea permanentă a reacţiilor nonverbale ale copilului;
• e. asigurarea unui climat destins, de siguranţă şi încredere pentru desfăşurarea convorbirii;
• f. formularea unor întrebări cât mai clare (în cuvinte cât mai apropiate de nivelul limbajului copilului, alternarea întrebărilor
închise cu cele deschise, evitarea acelor întrebări care sugerează răspunsul sau creează un sentiment de culpă);
 • Interviul cu copilul/conversația este o metodă de comunicare
care are la bază dialogul dintre copil și adult, unde copilului i
se adresează un șir de întrebări la care urmează să răspundă.
Mai des va avea forma unor convorbiri/conversații lejere, în
contextul unor acțiuni sau activități cunoscute de copil, cum ar
fi: vizualizarea unui tablou, a timpului de afară, la întâlnirea de
dimineață, în timpul plimbărilor sau în timpul jocului, etc.

• Interviu cu adulții este instrumentul prin care educatorul va

culege indirect informaţii despre copii, prin intermediul
3. INTERVIUL adulţilor cu scopul evaluării unor indicatori privind
dezvoltarea şi învăţarea copilului, greu sau imposibil de
obţinut direct de la copii prin dialog, observare sau proba
practică, întrucât aceştia presupun acumulări de experienţe,
contexte determinate etc.; evaluării indicatorilor privind
învăţarea şi dezvoltarea copiilor, specifici unor perioade de
viaţă parcurse anterior de copil (de exemplu, perioada de la 1,5
până la 2-3 ani, momentul când a fost înmatriculat la instituția
de educație timpurie).
Sarcina de lucru
a.Elaborați exemple de activități și instrumente de evaluare pentru următorii indicatori:
- Foloseşte cuvinte noi în experienţele zilnice;
- Caută sprijin emoţional când trăieşte emoţii intense.
- Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase, căutând adulţi în care are încredere.Utilizează instrumente și materiale de
desenat (creioane simple, cerate, markere, pensula, degetul, palma) în realizarea compozițiilor plastice.
- Îşi spală şi usucă mâinile ori de câte ori e necesar.
- Se recunoaște în fotografii, se privește în oglindă, recunoscând apartenența de gen: „Sunt fetiță/sunt băiat.”, spunându-şi numele, dacă e întrebat.
- Urmează reguli simple. De exemplu: pune jucăriile la loc, nu strică construcţiile altor copii, nu lovește și nu mușcă alți copii, are comportament adecvat la masă etc.
- Utilizează cuvinte noi în experienţele/ activitățile zilnice.
- Foloseşte gesturi şi limbajul corpului pentru a-și exprima nevoile şi sentimentele, adaptându-se diferitor situații de comunicare în funcție de interlocutor, de exemplu:
îmbrățișează spontan membrii familiei sau, unui copil i se adresează pe numele mic. Distinge, din propria experiență, funcționalitatea /utilizarea unor obiecte
cotidiene.
- Grupează, la solicitare, obiectele după un criteriu.
- Determină poziția unor obiecte în spațiu cu ajutorul adultului.
- Folosește simțurile în examinarea corpurilor și jucăriilor preferate
- Întreține în ordine mediul înconjurător, fiind ajutat de un adult.
- Formulează întrebări simple despre lumea vie în urma unor observări.
- Utilizează în vorbire structuri gramaticale (substantiv și verb, substantiv și adjectiv, substantiv și pronume posesiv, pronume personal și verb).
- Iniţiază interacţiuni sociale cu copiii de aceeași vârstă
- Caută sprijin emoţional când trăieşte emoţii intense.
- Face diferenţa între lucruri care se mănâncă/comestibile şi cele care nu se mănâncă/necomestibile.
- Manipulează obiecte (mozaic, bizibord, joc sorter, tacâmuri, etc.).
• Merge/aleargă cu uşurinţă, schimbând ritmul şi direcţia (înainte, înapoi, în linie dreaptă, circular, inclusiv cu muzica)
4.Proba practică 1. Proba practică reprezintă un instrument de observare în
condiţii provocate, când comportamentul nu se manifestă,
constând în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă a
capacităţii copilului de a satisface indicatorii prevăzuţi în
cadrul grupelor de indicatori.
• Proba practică implică solicitarea copilului de a
desfăşura activitatea necesară de monitorizat/evaluat şi
organizarea prealabilă a acesteia prin crearea condiţiilor
specifice. Proba practică constă în rezolvarea de către copil
a unei sarcini, care se prezintă sub formă de joc, fişă
individuală, adresare de întrebări pe baza unui material
concret, sarcină propusă de către educatoare şi înregistrarea
exactă a capacităţii copilului de a îndeplini sau nu sarcina,
pentru a putea lua decizia asupra realizării/nerealizării
indicatorilor din grupele de indicatori stabilite.
 Obiectivele procesului de
monitorizare şi evaluare a
Fișa de progres – dezvoltării copilului sunt:
instrument de • Asigurarea suportului specializat pentru copii
aflați la vârstele timpurii pe tot parcursul
consemnare a etapelor de dezvoltare;
• Propunerea unor intervenții psihopedagogice
progresului diversificate, în funcţie de individualitatea
copiilor cu scopul asigurării reuşitei și
copilului la adaptării.
• Realizarea unor intervenţii precoce în situaţiile

vârstele timpurii de risc pentru dezvoltarea la maxim a

potenţialului copiilor (atât individual, cât si la
nivelul grupului) ca rezultat al analizei
dinamicii dezvoltării copilului.
  învăţarea este accelerată, deoarece copiii pot
beneficia de o instruire adecvată;
 deciziile care se iau în ce priveşte instruirea
şcolară sunt bine justificate;
Beneficiile  progresele în planul dezvoltării copilului sunt
certificate prin utilizarea unor probe de
monitorizării evaluare adecvate pentru domeniul de
dezvoltare şi nivelul de vârstă;
progreselor  comunicarea cu familia, cu alţi agenţi
dezvoltării la educaţionali etc, în ce priveşte progresele
copilului, este mai eficientă;
vârstele timpurii  performanţele copilului în planul dezvoltării
psihofizice şi sociale devin predictibile;
 intervenţiile educative speciale devin tot mai
reduse.
Sarcina de lucru
• Exercițiu de reflecție

• Menţionaţi minim 3 avantaje şi minim 3 dezavantaje ale probei practice utilizată ca instrument de
evaluare al nivelului de dezvoltare al copilului aflat la vârstele timpurii.
 • Portofoliul cuprinde observațiile cadrului didactic privind progresele
copilului și aspectele care necesită mai mult sprijin sau stimulare.
Acces la conținutul lui îl au doar părinții sau reprezentanții legali ai
copilului.

 Conținutul portofoliului:

• • date generale despre copil;

5. Portofoliul • • lucrările pe care le face copilul, individual sau în grup, notate cu

numele celor care au lucrat și data când au fost realizate;

copilului • • fișe individuale de lucru cu data realizării lor;

• • înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfășurată de către

copil, individual sau împreună cu colegii;

• • reflecții proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat;

• • alte materiale, contribuții la activitatea care denotă participarea

copilului/grupului la realizarea temei date.
 Fişa psihopedagogică reprezintă
Ce formă iau instrumentul care sintetizează
datele culese prin rezultatele cunoaşterii
psihologice a copilului.
intermediul
metodelor de Modul de prezentare a fişei îl
constituie un formular ce conţine
cunoaştere a informaţiile obţinute despre
copiilor? copil prin oricare sau mai multe
dintre metodele prezentate
anterior.
 Fişa permite atingerea obiectivelor pentru
care a fost construită? (este completă?)

Fişa reuşeşte să selecteze doar acele

Calitatea unei informaţii care sunt utile în vederea scopurilor
pentru care a fost construită? (este selectivă?)
fişe Prezintă informaţia într-o manieră logică,
psihopedagogice evidenţiind aspectele caracteristice pentru
personalitatea copilului? (este sistematică?)

Poate fi completată de orice cadru didactic?

(este accesibilă?)
  se stabileşte nivelul actual de performanţă
al copilului în toate aspectele dezvoltării
sale cognitiv, socio-emoţional, motric în
Cum se acelasi timp: cunostinţe, deprinderi,
abilităţi; atenţie, memorie, gândire, limbaj;
realizează interese, aptitudini, motivaţie; relaţiile cu
copii de aceeasi vârstă, cu copii de altă
monitorizarea vârstă, cu adulţii, dezvoltare motrică.
 progresele sunt măsurate prin compararea
progresului nivelului efectiv de performanţă al
copilului cu nivelul de performanţă
dezvoltării anterior;
 progresele copilului sunt monitorizate şi
copilului ? tehnicile de instruire sunt ajustate pentru a
veni în întâmpinarea nevoilor individuale
de învăţare ale copilului.
 Reprezintă procesul de trecere de la o stare
inferioară la una superioară, atât la nivel cantitativ,
cât mai ales calitativ în planul dezvoltării fizice,
cognitive, sociale şi emoţionale a copilului.

PROGRESUL IN Progresul copilului nu poate fi identificat într-un

DEZVOLTARE singur moment, ci presupune o evaluare
sistematică.
AL COPILULUI
Cuantificarea progresului se realizează în multiple
momente, cadrul didactic neavând obligaţia de a
evidenţia progresul ca un proces absolut separat şi
paralel faţă de celelalte demersuri de cuantificare
(inclusiv evaluările iniţiale, sumative etc).
 • Monitorizarea progreselor dezvoltării
copilului poate oferi cadrului didactic
informaţii care îl pot ajuta pe copil să fie
Ce reprezintă implicat în activităţi care facilitează
învăţarea, contribuind şi la luarea deciziilor
monitorizarea corecte cu privire la tipul de instruire cel
mai adecvat pentru respectivul copil.
progreselor • Monitorizarea progreselor în dezvoltare ale
dezvoltării pentru copilului nu constituie o nouă modalitate de
notare şi clasificare, ci un proces care îl
copil? ajută pe copil şi pe profesor să predea în
actul educaţional.
Formele şi metodele de măsurare şi apreciere a
dezvoltării copilului aflat la vârstele timpurii

Fișa de monitorizare a progresului

Monitorizarea și evaluarea
dezvoltării copilului trebuie să se
raporteze la Standardele de
învățare și dezvoltare a copilului de
la nașetre pînă la vîrsta de 7 ani .
dezvoltării are ca obiectiv principal
monitorizarea și evaluarea
longitudinală a dezvoltării copilului
și a nivelului de pregătire a
acestuia pentru următoarea
treaptă de învățământ.
  Indicatori comportamentali- cei mai reprezentativi
CONTINUTUL indicatori din standard pe toate domeniile de dezvoltare a
FISEI DE copilului din Standardele de învățare și dezvoltare a
copilului de la nașetre pînă la vîrsta de 7 ani
MONITORIZARE • Obs. :
A PROGRESULUI - Nu toţi indicatorii pot fi observaţi şi cuantificaţi;
- In functie de nivelul de domeniul de dezvoltare a copilului
şi de nivelul de vârstă, indicatorii pot diferi ca număr
 Scale de apreciere a nivelului de dezvoltare a copilului sau
nivel de atingere a indicatorului sunt de natură calitativă:
”nerealizat”, ”în curs de realizare” și ”realizat” cu
specificarea descriptorilor, pentru fiecare scală, ce reflectă
comportamente ale copiilor, observabile şi măsurabile.
• Diferența dintre descriptori o constituie frecvența, durata, intensitatea, contextul manifestării comportamentului
monitorizat/evaluat, dar și caracterul spontan sau conștient al manifestării acestuia, modul în care se manifestă -
independent sau cu sprijin, la indicația adultului etc.
- Descriptorii ajută cadrul didactic să înțeleagă mai bine la ce etapă se află comportamentul copilului descris prin
indicator și îl ajută să ia decizia corectă atunci când trebuie să aprecieze gradul de performare a indicatorului și să pună
bifa în scala respectivă.
- Descriptorii comportamentali redau procesului de evaluare un caracter mai obiectiv, adecvat nivelului performat de
către copil.
 Metode de monitorizare și evaluare, sugestii de activități - sunt indicate metode, tehnici și activități, care pot fi utilizate
de către cadrele didactice în procesul de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului, la fiecare indicator.

• Obs.

- Metodele, tehnicile și activitățile descrise în Instrument sunt recomandate! Fiecare educator poate să folosească
sugestiile indicate, dar poate să utilizeze şi alte instrumente de monitorizare şi evaluare în raport cu copilul concret și în
dependenţă de resursele disponibile, experiența de utilizare a acestora, etc.
 • 1. Indicatorii comportamentali- sunt reproduși
indicatorii din Instrumentul de monitorizare și evaluare pe
cele 5 domenii de dezvoltare, pentru vârsta respectivă;

Fisa de progres: • 2. Grilele de apreciere: calitative - nerealizat, în curs de

realizare și realizat” . Cele trei scale de apreciere
instrument de reprezintă periodicitatea şi calitatea realizării indicatorului
de către copil:
înregistrare a  scala „Nerealizat” denotă un comportament imatur, în
progreselor în planul situaţia în care copilul nu performează indicatorul nici
independent, nici cu sprijinul adultului sau dacă și
dezvoltării fizice, realizează – acesta este incorect, incomplet.
 scala „În curs de realizare” denotă manifestarea
psihice şi sociale a comportamentului în condiţiile în care copilul realizează
de sinestătător, doar în anumite circumstanțe, în raport
copilului cu anumite persoane, cu unele abateri/greşeli sau corect,
dar la indicația și/sau cu sprijinul adultului;
 scala „Realizat” - comportamentul se manifestată
constant, independent, în toate situaţiile şi fără indicația/
ajutorul adultului;
 INDICATOR: Face diferenţa între lucruri care se mănâncă/comestibile şi cele
care nu se mănâncă/necomestibile.

NEREALIZAT: Nu poate face diferenţa între lucruri care se

Fisa de progres: mănâncă/comestibile şi cele care nu se mănâncă/necomestibile: duce la gură şi

probează diverse obiecte, inclusiv necomestibile.

instrument de ÎN CURS DE REALIZARE:Cu dificultate face diferențe între diverse opţiuni

de mâncare.
înregistrare a REALIZAT: Cu ușurință face diferenţa între lucruri care se
progreselor în planul mănâncă/comestibile şi cele care nu se mănâncă/necomestibile

METODE DE MONITORIZARE/EVALUARE :
dezvoltării fizice, Observarea:
psihice şi sociale a Se va observa dacă copilul recunoaşte alimentele pe care le mănâncă,
preferințele lui alimentare.
copilului
Interviul cu copilul:
- Ce îţi place să mănânci?
- Ce ai dori să mânânci?
- Poți să mânânci o minge?
- Ce vrei să mănânci: dulciuri sau brânzică?
Fișa de progres are următoarele avantaje:

• În raport cu alte instrumente de evaluare existențe, oferă indicatori comportamentali preciși, măsurabili care
sunt repere ale stadiului de dezvoltare la vârsta respectivă (1,5-3, 3-5, 5-7 ani);

 rezultatul evaluării determină evitarea etichetării copilului;

 evidențiază progresul periodic al copilului;

 permite educatoarei să evidențieze atingerea obiectivelor, să reproiecteze obiectivele și să prioritizeze

demersurile de învățare;
 reflectă activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, dificultăți, rămâneri în urmă, ca pe baza lor să
se elaboreze un program de remediere;
 reprezintă un instrument eficient prin care familia este cooptată în procesul de cunoaștere a copilului,
oferindu-i posibilitatea de a–și da seama de ceea ce știe și ce poate să facă copilul, de ce este capabil.
 1. Evaluarea iniţială: la începutul fiecărui an de
studii primele 2-3 săptămâni sunt rezervate
culegerii de date pentru cunoaşterea fiecărui
copil
 Monitorizarea progresului dezvoltării copilului
se realizează în conformitate cu Standardele de
Modalitatea de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere
până la vârsta de 7 ani, în mediul natural , cât
monitorizare a şi în cel creat de adult și se vor observa
manifestările comportamentale ale copiilului.
progresului dezvoltării  Monitorizarea progresului dezvoltării copilului
copilului se realizează pentru toate grupele de vârstă.
 Datele obținute în evaluarea inițială oferă
posibilitatea de a cunoaşte potenţialul de
învăţare al copilului la începutul anului, de a şti
ce trebuie de proiectat în cadrul activităţilor de
învăţare pentru a atinge progrese.
 2. Monitorizarea și evaluarea continuă se va realiza permanent de
către cadrul didactic prin observarea reacţiilor şi comportamentelor
copiilor în diverse situaţii, spontane sau create, prin analiza produselor
activităţii copilului (desene, recitări, etc), prin oportunităţile oferite de
regimul zilnic, fişele de observare a comportamentelor copilului,
observaţie zilnică, prin convorbiri cu copilul și cu părinții sau alți
specialiști/lucrători ai grădiniței, probe practice.

Modalitatea de 3. Evaluarea sumativă : la sfârsitul anului de studiu se planifică o

perioadă de circa 2-3 săptămâni de evaluare finală/sumativă pentru

monitorizare a
a stabili programul pentru următorul an sau pentru a finaliza raportul
privind dezvoltarea fizică, cognitivă, socio-emoțională și a limbajului
copilului.

progresului  Datele se înscriu în fişa de progres;

dezvoltării  Se obţine un nou profil al dezvoltării copilului indicându-se

schimbările intervenite în acest proces.

copilului  Evaluarea finală reflectă progresul în dezvoltarea şi învăţarea

copilului atins la finele anului de studii în comparaţie cu abilităţile
înregistrate la evaluarea iniţială şi la sfârşitul unei peritoade de
dezvoltare.
 Fişa individuală la sfârşit se vor face concluzii şi propuneri de
îmbunătăţire a practicilor educaționale la acei indicatori care au
fost manifestaţi nerealizat sau în curs de realizare.
 a. Educatoarea
- Realizează monitorizarea și evaluarea dezvoltării copilului;

Actorii educaţionali - Are acces la rezultatele individuale ale copiilor consemnate în Fişa
individuală de progres;

implicaţi în - Utilizează datele pentru a proiecta activitaţile educaţionale în

concordanţă cu particularităţile individuale ale fiecărui copil

monitorizarea - Propune programe remediale.

progresului
a. Părintele
- Primeşte informaţii despre nivelul de dezvoltare al copilului de la

dezvoltării copilului -
educatoare;
Este informat cu privire la modalităţile de intervenţie remedială, dacă
este cazul.
 •A. La nivelul copilului: Indicatorii nerealizați sau în curs de
realizare, sunt, de fapt acele lucruri/ cunoștințe/atitudini, pe care
copilul încă are nevoie să le învețe. Informaţiile dobândite prin
procesul de monitorizare/evaluare utilizate în conceperea şi
ameliorarea demersului didactic contribuie la asigurarea unei creşteri
sănătoase, dezvoltări globale, unitare a acestuia, îl orientează şi îl
sprijină în activitatea de învăţare.
Utilitatea •B. La nivelul grupei: Cadrul didactic va obține un tablou
general şi o informație veridică despre domeniile de dezvoltare și,
monitorizării respectiv, indicatorii cel mai bine şi cel mai slab performaţi per
ansamblu. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de a determina

progresului
punctele forte şi punctele slabe în organizarea procesului educaţional
şi proiectarea învăţării și dezvoltării.

dezvoltării
•C. La nivel instituţional: Rezultatele monitorizării şi
evaluării obţinute, fiind însumate pe grupe de vârstă, vor permite
metodistului și/sau managerului vizualizarea tabloului per ansamblu

copilului aflat la pe instituție și determinarea domeniilor/ indicatorilor slab performaţi

la copii și stabilirea cauzele acestor neperformări. La fel, vor putea fi
apreciate domeniile și indicatorii performați, precum și identificarea

vârstele timpurii factorilor care determină succesul. Astfel, vor putea fi determinate
mai ușor nevoile de formare continuă a cadrelor didactice, iar în baza
acestora vor fi proiectate obiectivele prioritare și activităţi de
dezvoltare profesională continuă (consultaţii, ore metodice,
seminare, training-uri etc.) pentru următorul an de studii (sau pentru
o perioadă de 2-3 ani), cu extinderea lucrului în familie.
Raportarea progresului dezvoltării copilului
aflat la vârstele timpurii
• Fişele individuale de monitorizare şi evaluare se vor păstra în Portofoliul copilului. În cazul în care copilul se
transferă dintr-o instituţie în alta sau dintr-o grupă a instituției în alta, portofoliul şi Fişa îl va însoți pe copil
drept document ce confirmă nivelul și evoluția dezvoltării lui.

• Despre rezultatele evaluării/monitorizării dezvoltării copiilor cadrele didactice vor informa periodic
familiile asupra competenţelor copiilor lor şi asupra activităţilor pe care le pot organiza cu aceștea în
continuare, la domiciliu, argumentând deciziile.
 INSTRUMENT DE MONITORIZARE PRIN DESCRIPTORI COMPORTAMENTALI***

Domeniul de dezvoltare: Dezvoltarea fizică

Standard: Copilul va fi capabil să respecte reguli de securitate personală
 
Indicator Scala de masurare Metoda de monitorizare/ evaluare
nerealizat in curs de realizare realizat

Comunică adulţilor Niciodată nu Comunică uneori Comunică Interviul cu copilul:

sau colegilor faptele comunică adulților sau permanent adulților  Convorbiri și discuții cu copiii în baza unor imagini ce ilustrează situații de risc sau a unor
rele/ situațiile adulților sau colegilor atunci când sau colegilor, atunci povești cu situații periculoase: ex. ”Capra cu 3 iezi” etc. solicitându-le să spună cum ar
periculoase la care a colegilor vede un când vede un proceda ei într-o astfel de situație.
fost martor atunci când comportament comportament Observarea:
  vede un periculos. periculos. Se va observa dacă copilul sesizează situaţia, spune ce a văzut, în cazul în care observă un
comportamen comportament periculos: ex. un copil se caţără la înălţime, loveşte alt copil, se joacă cu un
ciob de sticlă, a ridicat un muc de țigară/un cuțit/un ciob de sticlă etc.
t periculos.  
Sarcina
• Realizati descriptori de performanta pentru minim 3 standare ale
domeniului de dezvoltare primit (personal, cognitiv, fizic).
 Exemplu: Grilă de monitorizare a dezvoltării personale, sociale și emoționale pentru nivelul de vârstă 1-3 ani
Subdomeniul: Dezvoltarea personală

Indicator Scala de apreciere (Descriptor de performanță) Metode recomandate

 
Standardul 1: Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică cu caracteristici specifice.
Se recunoaște în fotografii, se
privește în oglindă, recunoscând
apartenența de gen: „Sunt fetiță/sunt gen.
băiat.”
Nerealizat În curs de realizare
se recunoaşte în fotografii şi privind în Cu ajutorul adultului se recunoaşte
oglindă nu recunoaşte aparteneţa sa de în fotografii şi privind în oglindă
recunoaşte aparteneţa sa de gen,
dar vorbeşte despre sine de la
persoana a treia.
Realizat
În mod independent se recunoaște
în fotografii, se privește în oglindă,
recunoscând apartenența de gen
 
Probă practică:
- Activitatea la panourile „Eu sunt azi aici” şi „Dispoziţia mea”.
- Exerciţii-joc de tipul „Ghici cine este în oglindă/poză”
Interviu cu copilul:
-Convorbiri cu copilul în timpul momentelor de regim, aflându-se în
spaţiile încăperii/lor unde sunt oglinzi (la baie, în vestiar, pe holuri, în sala
de 29
muzică, etc.):
- Cine este în oglindă?(Pe cine vezi în oglindă?)
- Cine este băiatul/fata?
- Ce faci tu? (depinde de răspunsul copilului)
- Ce face băiatul/fata SAU numele copilului? (depinde de răspunsul
copilului)

Își exteriorizează propriul ,,Eu”, poate să-și exteriorizeze propriul ,,Eu”, Uneori exteriorizează propriul „Eu”, Permanent demonstrează propriul Observarea:
răspunzând ,,Nu!” la cererile adultului vorbind despre sine de la a treia răspunzând „Nu!” când i se oferă „Eu” răspunzând „Nu!” la cererile  Se va observa copilul în situații când manifestă independență.
sau însistând ,,Eu singur”. persoană. ajutor. adultului sau insistând „Eu singur”. Interviul cu copilul:
- Vrei să te îmbrac?
- Te încălți singur?
- Să te ajut să mănânci?, etc.
 
Exemplu: FIŞA de monitorizare a dezvoltării personale,
sociale și emoționale pentru nivelul de vârstă 1-3 ani
Dezvoltare personală Dezvoltare Dezvoltare

Subdomeniul
emoţională socială

Standard S1.1 S1.2 S2.1 S2.2 S3.1 S3.2

Evaluare
iniţială
în curs de Realizat

Evaluare
sumativă
Evaluare
realizare

iniţială
Evaluare
sumativă
Evaluare
nerealizat

iniţială
Evaluare
sumativă
Indicator I1 I2 I3 I4 I5 I1 I2 I3 I1 I2 I3