Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Fun/trolling
2. Web traffic/money – cazul site-ului din
Macedonia cu știri false favorabile lui D Trump –
trafic = 16.000 USD
3. Propaganda/power struggle
Fake news legitime – 1 aprilie
• ”Cea mai celebră (SIC) păcăleală din 1957 a fost o știre publicată de
BBC. Aceștia au prezentat un show despre cultivarea spaghetelor în
sudul Elveției. Știrea spunea că din cauza iernii ușoare din acel an
cultura de spaghete era foarte bună. Materialul era însoțit de imagini
cu o familie de elvețieni care adunau paste din copaci și le puneau în
coșuri alături de mesajul 'pentru cei cărora le plac pastele, nu este
nimic mai bun decât o porție de spaghete crescute în casă'. Sute de
oameni au sunat în redacție cerând informații despre cum pot să
crească și ei spaghete în copaci. Drept răspuns, redactorii BBC le-au
spus să semene spaghetti și să aștepte ”
(
https://www.libertatea.ro/stiri/stiri-externe/cele-mai-tari-farse-de-1-aprilie-din-istorie-nimeni-nu-voie-sa-se-supere-d
e-ziua-pacalelilor-1792324
)
• Alte exemple:
– reportajul BBC cu o specie de pinguini zburători
– Reportaj televiziunii din Danemarca despre aselenizare (1966)
Fake news propagandistice
• În 1872 Benjamin
Franklin aflat la Paris
pentru a negocia
tratatul de pace, a
fabricat o versiune falsa
a Boston Independent
Chronicle (incluzând
anunturi și reclame)
• Articol despre 700 de
civili măcelariți de
armatele engleze
Exemple
• In Russia, așa numita ”fabrică de troli” din St Petersburg,
adică The Internet Research Agency, folosea, în 2013, 600
de angajați și avea un buget de aprox. 10 milioane dolari
Trollii trebuiau să posteze cel puțin 50 de reacții la diverse
stiri pe zi; alții trebuiau să să mențină active cel puțin 6
conturi de Facebook și să trimită 3 postări de zi; trolii de pe
Twitter trebuiau să aibă 10 conturi și să trimită cel puțin 50
de postări pe zi (Bugorkova, 2015).
• In China, peste 2 milioane de persoane (numite wumao
dang) sunt plătite cu sume modeste pentru a posta
comentarii pe rețelele sociale; în ansamblu, circa 448
million de comentarii sunt postate anual de acesti wumao
dang (King et al., 2017; Phillips, 2016).
• Un studiu consacrat relației dintre fake news si ‘real’ news
pe Facebook din timpul alegerilor din 2016 din SUA a arătat
că ”top 20 fake news” au generat un interes mai mare
decât ”top real news stories”, fake news generând aprox.
7.3 milioane de reacții
Transformările jurnalismului
• Pierderea importanței redacțiilor ”clasice” și a
formelor de control tradiționale (gate-keeping)
• Apar ”networked newsrooms” si, posibil, ”networked
journalists”, care depind de sursele și distribuția online
• Integrarea dimensiunii editoriale cu cea de afaceri și a
producerii de conținut (text + vizual + sonor) cu
promovarea – jurnalistul antreprenorial (o cultură a
”start-up”-urilor) = hibridizarea practicilor din
jurnalism
• Jurnaliștii prezintă știri în colaborare sau în competiție
cu publicul, pe suporturi diferite sau (confuz)
asemănătoare (social media)
(Deuze, M., & Witschge, T. (2018)
Social media vs mass media
• Consumul de informații în social media
– Absența formelor de reglementare specifice sistemului mass
media: plan juridic, economic, profesional
– Crearea de ”filter bubbles” prin jocul algoritmilor și al
opțiunilor = închiderea în sisteme de informații și reprezentări
– Transformarea publicului receptor în ”prod-users” = rescrie,
distribuie și re-interpretează informația; sursele autoritare
sunt înlocuite cu surse legitimate prin popularitate (numărul
de ”share”-uri)
– Reducerea laturii argumentative și creșterea celei afective –
gradul mare de ”incivility” în aceste schimburi