Tehnici și

operațiuni bancare
Cursul nr.2
 Organizarea
activității bancare
 3

Obiective
• Cunoașterea legislației în domeniul bancar
• Definirea instituțiilor de credit
• Evidențierea rolului și funcțiilor băncii
• Exemplificarea categoriilor de bănci
• Identificarea etapelor în organizarea activității
bancare
• Prezentarea și înțelegerea tipurilor de operațiuni
bancare
 4

Legislație
• O.U.G. Nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului
• Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind
instituţiile de credit şi adecvarea capitalului
• LEGEA privind Statutul Băncii Naţionale a
României - LEGEA nr.312 din 28 iunie 2004
• LEGEA pentru privatizarea societăţilor
comerciale bancare la care statul este acţionar -
LEGEA nr.83/21.05.1997 (Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 98 din 23 mai 1997)
 5

Legislație
• Regulamentul BNR nr. 6/2012 privind modificarea
şi completarea Reg. BNR 4/2005 privind regimul
valutar, precum şi abrogarea Normei BNR 4/2005
privind efectuarea operaţiunilor de schimb
valutar
• Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul
valutar, republicat (Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 616/06.09.2007)
• Norma BNR nr. 3/2005 privind funcţionarea pieţei
valutare interbancare, modificata de Norma BNR
nr. 10/2007
 6

Legislație
• Regulament BNR nr. 1/2000 (republicat) privind
operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR
şi facilităţile permanente acordate de aceasta
participanţilor eligibili (MO nr. 84/ 01.02.2008)
• Regulament BNR nr. 3/2012 pentru modificarea
Regulamentului BNR 1/2000 privind operaţiunile
de piaţă monetară efectuate de BNR şi facilităţile
permanente acordate de aceasta participanţilor
eligibili
• Regulament BNR nr. 14/2012 pentru modificarea
Reg. BNR nr. 1/2000 privind operaţiunile de piaţă
monetară efectuate de Banca Naţională a
României şi facilităţile permanente acordate de
aceasta participanţilor eligibili
 7

Definire
Activitatea bancară în România se desfăşoară prin instituţii
de credit autorizate în condiţiile OUG nr.99/2006 și ale
Legii nr. 227/2007.
Conform acestei legi, instituţia de credit reprezintă:
a) o entitate a cărei activitate constă în atragerea de
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public
și în acordarea de credite în cont propriu;
b) o entitate, alta decât cea prevăzută la lit. a), care emite
mijloace de plată în formă de monedă electronică,
denumită în continuare instituție emitentă de monedă
electronică;
 8

Rolul băncilor

Rolul principal al instituţiilor de credit bancare este

de intermediere financiară, prin realizarea
legăturii între agenţii economici (persoane fizice
sau juridice) care deţin un surplus de resurse
financiare şi agenţii economici care necesită un
deficit de resurse financiare. Acest rol de
intermediere financiară este numit de unii
specialişti drept „funcţia distributivă a
creditului”[1]
•
[1] Kiriţescu C.C., Dobrescu E.M., (1998), Băncile, mică enciclopedie, Ed. Expert, Buc.
 9

Funcțiile băncilor

Băncile pot desfăşura, în limita autorizaţiei acordate,

următoarele activităţi:
• a) atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
• b) acordare de credite, incluzând printre altele: credite
de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fără
regres, finanțarea tranzacțiilor comerciale, inclusiv
forfetare;
• c) leasing financiar;
• d) operațiuni de plăți;
 10

Funcțiile băncilor

• e) emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar

fi: cărţi de credit, cecuri de călătorie şi altele, inclusiv
emitere de monedă electronică;
• f) emitere de garanţii şi asumare de angajamente;
• g) tranzacţionare în cont propriu sau în contul clienţilor,
în condiţiile legii, cu: instrumente ale pieţei monetare,
cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de
depozit; valută; contracte futures şi options;
instrumente având la bază cursul de schimb şi rata
dobânzii; valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
 11

Funcțiile băncilor

• h) participare la emisiunea de valori mobiliare și alte

instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul
acestora ori prin plasament și prestarea de servicii
legate de astfel de emisiuni
• i) servicii de consultanță cu privire la structura
capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de
afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni și achiziții și
prestarea altor servicii de consultanță;
• j) administrare de portofolii ale clienţilor şi consultanţă
aferentă;
 12

Funcțiile băncilor

• k) custodie și administrare de instrumente financiare;

• l) intermediere pe piața interbancară;
• m) prestare de servicii privind furnizarea de date și
referințe în domeniul creditării;
• n) închiriere de casete de siguranță;
• o) operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte
confecționate din acestea;
• p) dobândirea de participații la capitalul altor
entități;
 13

Funcțiile băncilor

• r) orice alte activități sau servicii, în măsura în care

acestea se circumscriu domeniului financiar, cu
respectarea prevederilor legale speciale care
reglementează respectivele activități, dacă este cazul.
 14

Funcțiile băncilor
Băncile pot desfăşura, în limita autorizaţiei acordate, şi
alte activităţi permise de legislaţie, precum:
a) operațiuni ne-financiare în mandat sau de comision, în
special pe contul altor entități din cadrul grupului din
care face parte instituția de credit;
b) operațiuni de administrare a patrimoniului constând din
bunuri mobile și/sau imobile aflate în proprietatea
acestora, dar neafectate desfășurării activităților
financiare;
c) prestarea de servicii clientelei proprii care, deși nu sunt
conexe activității desfășurate, reprezintă o prelungire a
operațiunilor bancare.
 15

Tipuri de bănci

Băncile de depozit, sau altfel spus băncile comerciale, se

caracterizează prin aceea că efectuează toate tipurile
de operaţiuni bancare. Ele au, deci, o activitate
diversificată care poate suferi modificări în funcţie de
cerinţe, posibilităţi şi propria orientare. Operaţiunile de
bază sunt reprezentate, totuşi, de constituirea de
depozite şi utilizarea lor în scopul acordării de credite
agenţilor economici.

Basno C., Dardac N., (1996), Monedă. Credit. Bănci., E.D.P., Bucureşti
 16

Tipuri de bănci

Băncile specializate includ o sferă largă de instituţii de

credit, care se diferenţiază între ele prin implicarea lor
numai în anumite sfere de activitate bancară, dobândind
astfel un statut deosebit în cadrul sistemului. Deşi ele
efectuează, în ansamblul lor, totalitatea operaţiunilor
bancare, fiecare din ele sunt supuse fie unor limitări
privind funcţionalitatea lor, fie îşi asumă în exclusivitate
numai anumite operaţiuni.

Basno C., Dardac N., (1996), Monedă. Credit. Bănci., E.D.P., Bucureşti
 17

Tipuri de bănci

Băncile de afaceri reprezintă instituţiile de credit care

desfăşoară operaţiuni de intermediere în domeniul
atragerii capitalurilor şi plasării lor optime prin participaţii
la întreprinderi existente sau în formare, inclusiv prin
administrarea pe cont propriu sau prin sindicalizarea
emisiunilor de valori mobiliare. O altă funcţie importantă
este reprezentată de intermedierea achiziţiilor,
cesiunilor, fuziunilor şi majorărilor de capital, într-un
cuvânt tot ceea ce reprezintă inginerie financiară.

Basno C., Dardac N., (1996), Monedă. Credit. Bănci., E.D.P., Bucureşti
 18

Tipuri de bănci

Băncile de ramură, reprezentând o îmbinare a băncilor

comerciale şi a celor de afaceri, sunt expresia politicii
statului de implicare în activitatea economică. Aceste
instituţii îşi procură resursele din fondurile de stat, din
redistribuirea resurselor de creditare şi din emiterea
propriilor obligaţiuni. Astfel, elementele comune acestei
categorii de bănci sunt: sprijinul statului în înfiinţarea şi
susţinerea acestor instituţii (sprijin care nu depăşeşte
30% din resurse) şi orientarea activităţii spre acordarea
de credite pe termen mijlociu şi lung, în scopul sprijinirii
activităţilor de dezvoltare, modernizare şi reprofilare pe
care le implică anumite domenii economice (agricultură,
construcţii de locuinţe etc.).
Basno C., Dardac N., (1996), Monedă. Credit. Bănci., E.D.P., Bucureşti
 19

Tipuri de bănci

Băncile de comerţ exterior facilitează transferul

capitalurilor pentru valorificare dintr-o ţară în alta, sunt
instrumente eficiente ale societăţilor transnaţionale,
cărora le promovează interesele în întreaga lume şi
promovează dezvoltarea largă a relaţiilor economice
internaţionale.

Basno C., Dardac N., (1996), Monedă. Credit. Bănci., E.D.P., Bucureşti
 20

Etape în organizare

Autorizarea băncilor
• Băncile, persoane juridice române, pot funcţiona numai
pe baza autorizaţiei emise de Banca Naţională a
României. Ele se constituie sub forma juridică de
societate comercială pe acţiuni, în baza aprobării Băncii
Naţionale a României, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare, aplicabile societăţilor comerciale.
• Băncile, persoane juridice române, vor avea
sediul
social şi, după caz, sediul real, reprezentând locul unde
se află centrul principal de conducere şi de gestiune a
activităţii statutare, pe teritoriul României.
 21

Etape în organizare
Condiţiile în care autorizaţia poate fi acordată vor fi
reglementate de Banca Naţională a României şi se vor
referi, fără a fi limitative, la:
a) calificarea şi experienţa profesională a conducătorilor
băncii;
b) nivelul minim al capitalului iniţial;
c) studiul de fezabilitate, care va conţine cel puţin tipul de
operaţiuni prevăzute a se desfăşura şi structura
organizatorică a băncii;
d) acţionarii semnificativi şi fondatorii băncii;
e) structura acţionariatului;
f) sediile băncii;
g) auditorul financiar.
 22

Etape în organizare
Regimul instituţiilor de credit străine
Instituţiile de credit străine pot desfăşura activităţi în
România prin sucursale, ale căror înfiinţare şi
funcţionare sunt supuse autorizării Băncii Naţionale a
României. Instituţiile de credit străine au obligaţia să
notifice Băncii Naţionale a României deschiderea de
reprezentanţe în România în conformitate cu
Reprezentanţele îşi vor limita activitatea la acte de
informare, de reprezentare, de cercetare a pieţei,
contactare de clienţi şi nu vor efectua nici un fel de
operaţiuni supuse dispoziţiilor prezentei legi.
 23

Etape în organizare
Organizarea şi conducerea băncilor
• Organizarea şi conducerea băncilor se stabilesc prin
actele constitutive ale băncilor, în conformitate cu
legislaţia comercială şi cu respectarea dispoziţiilor legii.
• În toate actele sale oficiale banca trebuie să se
identifice în mod clar printr-un minimum de date: firma
sub care este înmatriculată în registrul comerţului,
capitalul social, adresa sediului social, codul unic de
înregistrare, numărul de ordine în registrul comerţului,
numărul şi data înmatriculării în registrul bancar.
 24

Etape în organizare
Fiecare bancă va avea un regulament propriu de
funcţionare, aprobat de organele statutare, prin care va
stabili cel puţin:
a) structura organizatorică a băncii;
b) atribuţiile fiecărui compartiment al băncii şi
relaţiile dintre ele;
c) atribuţiile sucursalelor şi ale altor sedii secundare
ale băncii;
d) atribuţiile comitetului de audit, comitetului de
administrare a ale constituire
riscurilor, funcţionare se căror reglementările
prin şi Băncii
vor
Naţionale a României;
stabili
 25

Etape în organizare
e) atribuţiile comitetului de administrare a activelor şi
pasivelor, ale comitetului de credite şi ale altor organe
specializate ale băncii, ale căror constituire şi
funcţionare se vor stabili în baza deciziei organelor
statutare;
f) competenţele conducătorilor băncii, ale persoanelor
care asigură conducerea compartimentelor din cadrul
băncii, a sucursalelor şi a altor sedii secundare şi ale
altor salariaţi care efectuează operaţiuni în numele şi pe
contul băncii;
g) sistemul de control intern şi organizarea activităţii de
audit intern
 26

Etape în organizare
Cerinţe operaţionale
• În activitatea lor, băncile se supun reglementărilor şi
ordinelor emise de Banca Naţională a României, date în
aplicarea legislaţiei privind politica monetară, de credit,
valutară, de plăţi, de asigurare a prudenţei bancare şi
de supraveghere bancară.
• Băncile trebuie să-şi organizeze întreaga activitate în
conformitate cu regulile unei practici bancare prudente
şi sănătoase, cu cerinţele legii şi ale reglementărilor
Băncii Naţionale a României. În acest sens băncile
trebuie să dispună de proceduri de administrare şi
contabile corespunzătoare şi de sisteme adecvate de
control intern.
 27

Operațiuni bancare
 28

Operațiuni bancare
Orice operaţiune desfăşurată de băncile
comerciale presupune un risc potenţial.
La nivelul băncilor comerciale se desfăşoară trei
mari tipuri de operaţiuni:
• operaţiuni pasive;
• operaţiuni active;
• operaţiuni desfăşurate în afara bilanţului
(extrabilanţiere).
 29

Operațiuni de pasiv
Operaţiunile de pasiv reprezintă pentru banca
comercială operaţiunile de atragere şi
constituire a resurselor.
Principalele operaţiuni pasive ale băncilor
comerciale sunt:
• atragerea de depozite pe diferite maturităţi de la
persoane fizice şi juridice;
• împrumuturi primite de la clientela bancară şi
nebancară;
• constituirea capitalului social şi a fondurilor
proprii.
 30

Operațiuni de pasiv
• Banca atrage resursele disponibile pe piaţa
financiară şi le utilizează în principal la
acordarea de credite, plasarea în titluri (bonuri
de tezaur, certificate de trezorerie etc.) sau
constituirea de depozite la alte bănci.
Constituirea resurselor presupune costuri
pentru băncile comerciale, materializate în
dobânzile plătite la depozitele şi împrumuturile
atrase.
 31

Operațiuni de pasiv
• Depozitele bancare apar sub forma conturilor
curente, a depozitelor la vedere şi a celor la
termen.
• Conturile curente deschise clienţilor sunt
destinate operaţiunilor curente de încasări şi
plăţi. În ceea ce priveşte remunerarea acestora,
practicile în ţările Uniunii Europene sunt
diferite. Astfel, în state membre UE este
bonificată o dobândă la vedere.
 32

Operațiuni de pasiv
Depozitele la vedere sunt slab remunerate,
destinate să primească sume de la titular în
vederea unei utilizări pe termen scurt. Soldul
contului creditor poate fi retras în orice moment,
fără preaviz. În practică se întâlneşte şi cazul în
care banca solicită, mai ales pentru sume
importante, un preaviz pe termen foarte scurt,
de obicei o zi bancară. O observare pe
lung
termen permite unei
constatarea stabilităţi2 a anumite vedere,
depozitelor
permite băncii
la alocarea lor peceea o perioadă
ce
mai îndelungată.
 33

Operațiuni de pasiv
Depozitele la termen reprezintă o sumă depusă
de titular şi aflată la dispoziţia băncii până la o
scadenţă stabilită prin contract, în momentul
constituirii depozitului. Depozitul la termen este
remunerat un nivel mai ridicat, care
la să imobilizarea fondurilor
compenseze
Nivelul depuse. este apropiat de cel al
ratei dobânzii
ratei dobânzii pe piaţa monetară, pentru o
perioadă asemănătoare. Retragerea sumei
înainte de scadenţă se sancţionează de către
băncile comerciale printr-o pierdere de
dobândă.
 34

Operațiuni de pasiv
Capitalul social este alcătuit din totalitatea valorilor
nominale a acţiunilor emise de bancă. Acţiunile pot fi
nominale sau la purtător. Pentru societăţile bancare,
BNR stabileşte şi actualizează nivelul minim al
capitalului social. Băncile comerciale pot majora nivelul
capitalului social în baza hotărârii acţionarilor şi cu
acordul BNR, utilizând următoarele surse: emiterea de
noi acţiuni; prime legate de capital rămase după
acoperirea cheltuielilor legate de operaţiunile
respective; rezerve constituite din profitul net; diferenţe
din reevaluarea patrimoniului; obligaţiuni, dividende şi
datorii convertibile în acţiuni; rezerve constituite din
diferenţe favorabile de curs valutar, conform normelor
legale.
 35

Operațiuni de activ
Operaţiunile de activ reprezintă pentru băncile
comerciale operaţiunile de utilizare a
resurselor mobilizate de către instituţiile
bancare sub forma atragerii de depozite, a
contractării de împrumuturi sau din alte surse în
vederea îndeplinirii funcţiilor specifice.
• Aşa cum se cunoaşte, o bancă are un volum de
capital redus în raport cu totalul pasivelor sale,
aşa încât plasamentele efectuate vor fi
corelate cu resursele pe termen scurt, mediu şi
lung atrase.
 36

Operațiuni de activ
Principalele operaţiuni active ale băncilor sunt:
• disponibilul aflat în casierie;
• conturile curente şi depozitele plasate la alte
bănci comerciale;
• conturile curente deschise la banca
centrală;
• titlurile de trezorerie şi alte titluri deţinute de
bancă;
• creditele de diverse categorii;
 37

Operațiuni de activ
• creanţele din leasing;
• titlurile de participaţie;
• imobilizările corporale;
• fondul de comerţ;
• imobilizările necorporale;
• alte categorii de active.
 38

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!