© Zosim A. V.

2021

Tema:

Legea penală.
 © Zosim A. V. 2021

Planul lecţiei
1. Noţiunea, modalităţile şi
structura legii penale.
2. Normele juridice penale.
3. Aplicarea legii penale în
spaţiu.
4. Aplicarea legii penale în
timp.
5. Interpretarea legii penale.
6. Extrădarea.
 © Zosim A. V. 2021

Obiectivele lecţiei:
 Asimilarea de cunoştinţe
temeinice referitoare la legea
penală;
 Crearea de deprinderi de aplicare
a normelor de drept penal
referitoare aplicarea legii penale
în timp şi spaţiu.
 © Zosim A. V. 2021

Literatura:
 Codul Penal al R. Moldova, Legea nr.985-
XV din 18.04.2002 // Monitorul Oficial al
R. Moldova nr. 128-129/1012 din
13.09.2002;
 Codul de procedură penală al Republicii
Moldova, Legea nr. 122-XV din
14.03.2003 // Monitorul Oficial al R.
Moldova nr. 104-110/447 din 07.06.2003
 Codul de executare al Republicii Moldova,
Legea nr. 443-XV din 24.12.2004 //
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 34-
35/112 din 03.03.2005.
 © Zosim A. V. 2021

Literatura:
 Barbăneagră A. ş.a. Codul penal al
Republicii Moldova, Comentariu.
Chişinău: ARC, 2003.
 Barbăneagră A., ş.a. Cod penal al
Republicii Moldova, Comentariu.
Chişinău. 2009.
 Borodac A. Calificarea infracţiunilor.
Chişinău: Tipografia Centrală, 2006.
 © Zosim A. V. 2021

Literatura:
 Borodac A. Drept penal. Calificarea
infracţiunilor. Chişinău: Ştiinţa, 1996.
 Borodac A. Manual de drept penal.
Partea generală. Chişinău: Tipografia
Centrală, 2005.
 Borodac A. ş.a. Drept penal. Partea
generală. Chişinău: Ştiinţa, 1994.
 © Zosim A. V. 2021

Literatura:
 Boroi A. Drept penal. Partea generală.
Ediţia a II-a. Bucureşti: C.H. Beck,
2008.
 Botnaru S. ş.a. Drept penal, Partea
generală, vol. I. Chişinău: Cartrier
juridic, 2005.
 Botnaru S. ş.a. Drept penal, Partea
generală, vol. I. Chişinău: Cartier
juridic, 2012.
 © Zosim A. V. 2021

Literatura:
 Bulai C. Manual de drept penal. Partea
generală. Bucureşti: Ed. ALL
EDUCAŢIONAL S.A., 1997.
 Dobrinoiu V. ş.a. Drept penal, Partea
generală. Bucureşti: ATLAS LEX, 1994.
 Dongoroz V. Drept penal (Tratat).
Bucureşti, 1939.
 Dongoroz V. ş.a. Explicaţii teoretice ale
codului penal român, Partea generală,
vol.I, Ed.-II-a. Bucureşti: Academia
Române şi ALL BECK, 2003.
 © Zosim A. V. 2021

Literatura:
 Oancea I. Tratat de drept penal. Bucureşti:
All, 1994.
 Уголовное право России. Учебник. Под
редакцией Миньковского Г.М.,
Магомедова А.А., Ревина В.П. Москва,,
1999.
 Уголовное право Российской Федерации.
Общая часть: Учебник / Под ред. Б.В.
Здравомыслова. Москва, 1996.
 © Zosim A. V. 2021

1. Noţiunea, modalităţile şi
structura legii penale.

• Legea penală este actul legislativ

adoptat de parlament, care cuprinde
norme de drept ce stabilesc principiile
si dispoziţiile generale si speciale ale
dreptului penal, determina faptele ce
constituie infracţiuni şi prevede
pedepsele ce se aplica infractorilor.
• Unica lege penală a RM este CP al RM.
 © Zosim A. V. 2021

Noţiunea legii penale

Dreptul penal îşi găseşte Unica lege penală a R. Moldova este
reflectarea în legi penale. Codul Penal.

Legea penală

este actul legislativ adoptat de parlament

stabilesc principiile si dispoziţiile generale

care cuprinde si speciale ale dreptului penal
norme de drept
care
determina faptele ce constituie infracţiuni

prevăd pedepsele ce se aplica

infractorilor.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificări ale legilor penale

• a) După întinderea domeniului de
reglementare:
• Legi penale generale – conţin o
totalitate de norme penale
sistematizate – codurile penale.
• Legi penale speciale – cuprind
norme doar cu privire la unele
instituţii de drept penal sau
categorii aparte de infracţiuni (de
ex. Codurile Justiţiei Militare).
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea legilor penale

După întinderea domeniului de reglementare:

Legi penale generale conţin o totalitate de norme

penale sistematizate – codurile penale.

cuprind norme doar cu privire

Legi penale speciale la unele instituţii de drept penal
sau categorii aparte de infracţiuni
(de ex. Codurile Justiţiei Militare).
 © Zosim A. V. 2021

Clasificări ale legilor penale

• b) După caracterul lor:
• Legi penale ordinare – se adoptă
în condiţii normale (CP al RM).
• Legi penale excepţionale – se
adoptă în cazuri excepţionale
precum creşterea bruscă a unui tip
de criminalitate, război etc.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea legilor penale

După caracterul lor:

Legi penale ordinare se adoptă în condiţii normale

(de. ex.CP al RM).

Legi penale excepţionale se adoptă în cazuri excepţionale precum

creşterea bruscă a unui tip de criminalitate,
război etc.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificări ale legilor penale

• c) În funcţie de durata lor de
aplicare:
• Legi penale permanente sau cu o
durată nedeterminată– CP al RM.
• Legi penale temporare sau cu o
durată determinată - se aplică o
perioadă anumită.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea legilor penale

În funcţie de durata lor de aplicare:

Legi penale cu o durată nedeterminată sau permanente – CP al RM.

Legi penale cu o durată determinată sau temporare –

se aplică o perioadă anumită.
 © Zosim A. V. 2021

Structura Codului Penal

• Codul Penal se împarte în:
• Partea generală – descrie principiile şi
dispoziţiile generale ale dreptului penal,
determină temeiurile şi condiţiile răspunderii
penale, formulează scopurile pedepsei,
categoriile ei, ordinea de aplicare şi de
absolvire de pedeapsă etc.
• Partea Specială – descrie aparte categoriile
concrete de infracţiuni şi indică pedepsele
pentru ele.
• Părţile numite la rândul lor se împart în
capitole.
• Capitolele – în articole.
• Articolele – în alineate şi litere.
 © Zosim A. V. 2021

Structura legii penale

Codul penal se împarte
în Partea Generală şi Partea Specială

Partea Generală Partea Specială

(art.art. 1-134/13; (art.art. 135-393;
capitolele I – XIII) capitolele I –XVIII)

Conţine norme care determină Conţine norme ca descriu

sarcinile, principiile ţi institutele
de bază ale dreptului penal.
Aceste norme se referă
la toate infracţiunile.
infracţiuni concrete indicând tipul ţi
mărimea pedepsei care poate fi
aplicată pentru săvârşirea lor.
 © Zosim A. V. 2021

• lit. (c) alin. (2) art. 186 CP RM

 © Zosim A. V. 2021

2. Normele juridice penale.

Norma penală reprezintă

o specie de norme juridice,

care prescrie

reguli de drept penal,

şi sancţiunile aplicabile în cazul încălcării

acestor reguli.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea normelor penale:

a) Norme penale generale şi norme penale
speciale.
Normele penale generale se cuprind, de
regulă în PG a CP şi prevăd condiţiile în
care se nasc, se sting sau se modifică
raporturile juridice penale. Ele se referă
de regulă la tot CP.
Normele penale speciale se cuprind, de
regulă, în PS a CP şi indică condiţiile în
care o anumită faptă constituie infracţiune
şi pedeapsa pentru ea.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea normelor penale

După întinderea domeniului de reglementare:

Norme penale generale se cuprind, de regulă în PG a CP

şi se referă la tot CP.

se cuprind în PS a CP şi indică condiţiile

Norme penale speciale în care o anumită faptă constituie infracţiune
şi pedeapsa pentru ea
 © Zosim A. V. 2021

Normele penale speciale se clasifică:

După caracterul regulii de conduită

pe care o prescrie:

Norme speciale prohibitive prescriu abţinerea de la

săvârşirea unei anumite fapte.

conţin o regulă care prescrie săvârşirea

Norme speciale onerative unei anumite fapte, neexecutarea
căreia constituie infracţiune.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea normelor penale:

b ) Norme penale onerative şi prohibitive.

Normele penale prohibitive prescriu
abţinerea de la săvârşirea unei anumite
fapte.
Majoritatea de ex.: art. 145, 171, 186 CP
Normele penale onerative conţin o
regulă care prescrie săvârşirea unei
anumite fapte, neexecutarea căreia
constituie infracţiune.
Art. 162, 163 CP RM.
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea normelor penale:

c) Norme penale unitare şi divizate.

Normele penale unitare sunt cele ce
cuprind toate elementele unei norme
(ipoteză, dispoziţie şi sancţiune) în
acelaşi text de lege.
Normele penale divizate nu au structura
completă în acelaşi text de lege,
dispoziţia sau sancţiunea fiind formulate
într-un alt art. sau chiar în alt act
normativ.
 © Zosim A. V. 2021

Structura normei juridico-penale

speciale:

În ştiinţa dreptului penal predomină poziţia precum că

norma juridico-penală specială are o structură trihotomică:

IPOTEZA descrie condiţiile în care se aplică norma.

DISPOZIŢIA descrie fapta infracţională.

determină tipul şi mărimea pedepsei

SANCŢIUNEA
pentru săvârşirea faptei date.
 © Zosim A. V. 2021

Structura normei juridico-penale

speciale:
 Ipoteza n. p. descrie condiţiile în care se
aplică norma. Se află în P. G. a CP
 Dispoziţia n. p. speciale descrie fapta
infracţională.
 Sancţiunea n. p. speciale determină tipul şi
mărimea pedepsei pentru săvârşirea faptei
date.
 © Zosim A. V. 2021

Structura normei juridico-penale

speciale:
 Articolul 186. Furtul
 (1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane, Dispoziţia
 se pedepseşte cu amendă în mărime până
la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 120
la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2
ani. Sancţiunea
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea dispoziţiilor normei

juridico-penale speciale:

Deosebim 5 tipuri de dispoziţii:

Simplă numeşte infracţiunea fără a descrie semnele ei. art. 145

Descriptivă descrie semnele de bază ale infracţiunii. art. 186

De trimitere face trimitere la alte articole ale legii penale. art. 266

De blanchetă face trimitere la alte acte normative. art. 264

Combinată include mai multe elemente proprii tipurilor art. 122

de dispoziţii descrise mai sus.
 © Zosim A. V. 2021

Deosebim 5 tipuri de
dispoziţii:
• 1. Simplă – doar numeşte
infracţiunea fără a descrie semnele
ei. De ex. art. 145.
• 2. Descriptivă – descrie
semnele de bază ale infracţiunii.
• 3. De trimitere – face trimitere
la alte art. ale legii penale.
 © Zosim A. V. 2021

Deosebim 5 tipuri de
dispoziţii:

• 4. De blanchetă - face trimitere

la alte acte normative.

• 5. Combinată – include mai

multe elemente proprii tipurilor de
dispoziţii descrise mai sus.
 © Zosim A. V. 2021

Dispoziţie simplă
• Articolul 145. Omorul intenţionat
• (1) Omorul unei persoane
• se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15
ani.
 © Zosim A. V. 2021

Dispoziţie descriptivă
• Articolul 186. Furtul
• (1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane,
• se pedepseşte cu amendă în mărime pînă
la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la
120 la 240 de ore, sau cu închisoare de
pînă la 2 ani.
 © Zosim A. V. 2021

Dispoziţie de trimitere
• Articolul 266. Părăsirea locului accidentului rutier
• Părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care
conducea mijlocul de transport şi care a încălcat regulile de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de
transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la
art.264 alin.(3) şi (5),
• Articolul 264. Încălcarea regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport
• (3) Acţiunea prevăzută la alin.(1), care a provocat:
• a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
• b) decesul unei persoane,
• (5) Acţiunea prevăzută la alin.(1), care a cauzat decesul a
două sau mai multor persoane,
 © Zosim A. V. 2021

Dispoziţie de blanchetă
• Articolul 264. Încălcarea regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de
transport de către persoana care conduce mijlocul
de transport
• (1) Încălcarea regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de
transport de către persoana care conduce mijlocul
de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă
o vătămare medie a integrităţii corporale sau a
sănătăţii,
• Regulamentului circulaţiei rutiere // Publicat :
15-05-2009 în Monitorul Oficial Nr. 92-93 art. 409
 © Zosim A. V. 2021

Clasificarea sancţiunilor normei

juridico-penale speciale:

Deosebim 5 tipuri de sancţiuni:

stabileşte un tip precis al pedepsei

Absolut determinată şi mărimea precisă a ei. art. 145

stabileşte un tip precis de pedeapsă art. 186

Relativ determinate în anumite limite.

Alternative indică mai multe tipuri de pedepse. art. 266

indică mai multe tipuri de pedepse art. 122

Combinate
mărimea cărora este relativ determinată

Absolut nedeterminate nu indică nici tipul, nici mărimea pedepsei – art. 122
se utilizează în tratatele internaţionale.
 © Zosim A. V. 2021

Deosebim următoarele
tipuri de sancţiuni :
 1. Absolut determinată – stabileşte un
tip precis al pedepsei şi mărimea precisă
a ei.
 2. Relativ determinate – stabileşte un
tip precis de pedeapsă în anumite limite:
 a) indicându-se limita minimă a ei – de
ex.: de la trei ani. (În RM nu avem).
 b) indicându-se limita maximă a
pedepsei – de ex.: până la 5 ani.
 c) indicându-se limitele minimă şi
maximă – de ex.: de la trei la cinci ani.
 © Zosim A. V. 2021

Deosebim tipuri de
sancţiuni :
 3. Alternative – indică mai multe
tipuri de pedepse.
 4. Combinate – indică mai multe
tipuri de pedepse mărimea cărora
este relativ determinată.
 5. Absolut nedeterminate – nu
indică nici tipul, nici mărimea
pedepsei – se utilizează în tratatele
internaţionale.
 © Zosim A. V. 2021

Relativ determinate
 Articolul 188. Tîlhăria
 (2) Tîlhăria săvîrşită:
 b) de două sau mai multe persoane;

 se pedepseşte cu închisoare de la 8
la 10 ani.
 © Zosim A. V. 2021

Alternative
 Articolul 186. Furtul
 (1) Furtul, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane,
 se pedepseşte cu amendă în mărime
până la 650 unităţi convenţionale sau
cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 120 la 240 de ore,
sau cu închisoare de până la 2 ani.
 © Zosim A. V. 2021

3. Aplicarea legii penale în spaţiu

Acţiunea legii penale în spaţiu este
determinată de următoarele principii:

principiul teritorialităţii

principiul cetăţeniei

principiul universalităţii

principiul realităţii
 © Zosim A. V. 2021

Principiul teritorialităţii
Toate persoanele care au săvârşit infracţiuni pe teritoriul Republicii
Moldova urmează a fi trase la răspundere penală în conformitate
cu prezentul cod. (alin.(1) art. 11)

Infracţiunea se va considera săvârşită pe teritoriul

Republicii Moldova dacă fapta a fost:

începută
Cu excepţia, continuată pe teritoriul
reprezentanţilor diplomatici
ai statelor străine şi altor consumată R. Moldova
persoane care, în conformitate
întreruptă
cu tratatele internaţionale,
nu sunt supuse jurisdicţiei
penale a Republicii Moldova Cel puţin unul dintre participanţi
(al. 4 art. 11) a acţionat pe teritoriul
R. Moldova.
 © Zosim A. V. 2021

Teritoriul Republicii Moldova

Prin teritoriul Republicii Moldova şi teritoriul ţării
se înţelege întinderea de pământ şi apele cuprinse
între frontierele Republicii Moldova, cu Teritoriul Republicii Moldova
se compune din:
subsolul şi spaţiul ei aerian. (art. 120 CP RM)

întinderea de pământ şi apele cuprinse între frontierele

Republicii Moldova, cu subsolul şi spaţiul ei aerian.

navele militare sub pavilion national

inregistrate în Republica Moldova

navele nemilitare inregistrate în Republica Moldova

care navighează în marea liberă

navele nemilitare străine care se află în apele

interne sau în porturile Republicii Moldova

navele aeriene militare ale Republicii Moldova

navele aeriene nemilitare ale Republicii Moldova

în spaţiul aerian internaţional
 © Zosim A. V. 2021

Principiul teritorialităţii

 Locul săvârşirii faptei se considera locul unde a fost

săvârşită acţiunea (inacţiunea) prejudiciabilă, indiferent de
timpul survenirii urmărilor (art. 12).
 Locul săvârşirii infracţiunii transnaţionale se
consideră atare dacă:
 a) infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul Republicii
Moldova şi pe teritoriul a încă, cel puţin, unui alt stat;
 b) infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul Republicii
Moldova, dar o parte substanţială a organizării şi
controlului acesteia a avut loc într-un alt stat, şi invers;
 c) infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul Republicii
Moldova, cu implicarea unui grup criminal organizat sau a
unei organizaţii (asociaţii) criminale care desfăşoară
activitate infracţională în mai mult de un stat, şi invers;
 d) infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul Republicii
Moldova, dar are consecinţe grave într-un alt stat, şi
invers.
 © Zosim A. V. 2021

Infracţiuni transnaţionale
 Articolul 12. Locul săvârşirii faptei
 În cazul săvârşirii infracţiunii
transnaţionale cazul este cercetat
de către RM doar dacă el nu este
cercetat în străinătate.
 © Zosim A. V. 2021

Principiul cetăţeniei (alin. (2) art. 11 CP RM)

Cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii cu
domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova

care au săvârşit infracţiuni în

afara teritoriului ţării

sunt pasibili de răspundere penală

în conformitate cu prezentul cod.

Excepţie fac infracţiunile pentru care

persoana deja a fost supusă răspunderii
penale în statul străin.

Pedepsele şi antecedentele penale pentru infracţiunile comise în afara teritoriului

Republicii Moldova sunt luate în considerare, conform prezentului cod, la
individualizarea pedepsei pentru o nouă infracţiune săvârşită de aceeaşi persoană
pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la soluţionarea chestiunilor privind amnistia
în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărârii instanţei de judecată (alin. (7) art. 11).
 © Zosim A. V. 2021

Principiul universalităţii
(al. 3 art. 11) presupune:
Infracţiunea s-a comis în afara ţării.

Subiectul infracţiunii este cetăţean străin sau apatrid care nu

domiciliază permanent pe teritoriul RM.

Vinovatul nu s-a atras la răspundere pentru fapta dată în străinătate.

Vinovatul se află pe teritoriul RM.

Infracţiunea poartă caracter internaţional şi este prevăzută de

tratatele internaţionale la care a aderat RM.
 © Zosim A. V. 2021

Principiul realităţii ( al. 3

art. 11) presupune:
Infracţiunea s-a comis în afara ţării.

Subiectul infracţiunii este cetăţean străin sau apatrid care nu

domiciliază permanent pe teritoriul RM.

Vinovatul nu s-a atras la răspundere pentru fapta dată în străinătate.

Infracţiunile săvârşite sânt îndreptate împotriva intereselor

Republicii Moldova, împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului
Republicii Moldova.
 © Zosim A. V. 2021

4. Aplicarea legii penale în timp

Caracterul infracţional al faptei şi
pedeapsa pentru aceasta se stabilesc Se aplică legea care este în vigoare.
de legea penală în vigoare la momentul
săvârşirii faptei. (art. 8 CP)

Legea penală intră în vigoare:

La data expresă prevăzută în lege.

Dacă aceasta nu este

prevăzută, atunci la data
publicării în Monitorul Oficial
al RM.
 © Zosim A. V. 2021

Timpul săvârşirii infracţiunii.

Timpul săvârşirii
faptei
se consideră timpul când a fost săvârşită acţiunea
(inacţiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii
urmărilor. (art. 9 CP)

pentru infracţiunile continui acesta este momentul

săvârşirii faptei cu care a început infracţiunea.

pentru infracţiunile prelungite – momentul săvârşirii

ultimei fapte dintre cele identice, comise cu intenţie
unică, cu un singur scop.
 © Zosim A. V. 2021

Legea penală iese din vigoare

(se consideră abrogată):
Abrogare expresă – se anulează prin altă lege (metoda de bază –
celelalte se aplică doar în lipsa acesteia).

Abrogare tacită (subînţelesă) sau înlocuirea – apare o lege nouă,

care reglementează aceeaşi materie (totalmente sau parţial).

Autoabrogarea – cazul legilor temporare (în astfel de legi se prevede

expres data când ele ies din vigoare).

Căderea în desuetudine – dispar acele relaţii, pe care le reglementa

legea.
 © Zosim A. V. 2021

Efectul retroactiv al legii penale (art. 10 CP)

Legea penală are Efectul retroactiv al legii penale constă în extinderea
prevederilor legii asupra persoanelor care au săvârşit faptele
efect retroactiv, dacă:
respective până la intrarea în vigoare a acestei legi.

decriminalizează fapta

uşurează răspunderea penală

Trăsăturile legii
în alt mod, ameliorează situaţia făptuitorului. mai blânde :

prevede o pedeapsă mai blândă

este mai mică limita minimă a pedepsei

limitele minime fiind egale, este mai mică limita maximă a pedepsei

concomitent se coboară limita minimă şi se ridică limita maximă a pedepsei

(în acest caz pedeapsa nu poare depăşi limita maximă prevăzută de legea veche)

sunt excluse pedepsele complementare

sunt prevăzute noi pedepse alternative mai blânde

 © Zosim A. V. 2021

5. Interpretarea legii penale.

Interpretarea legii penale este o operaţiune
logico-raţională de lămurire a conţinutului
unei legi penale, pentru aflarea şi
explicarea înţelesului real al legii, potrivit
voinţei legiuitorului.

Ea este necesară pentru asigurarea aplicării

legii penale.
 © Zosim A. V. 2021

• 3. Cetăţeanul Republicii Moldova Doru

călătorind prin Europa a comis un furt în
sumă de 300€ dintr-un magazin de mărfuri
industriale din oraşul Paris. Poate oare cet.
Doru atras la răspundere penală conform
legii penale a RM? Calificaţi fapta lui
conform legislaţiei penale a RM. Care
principiu de acţiune al legii penale a RM în
spaţiu se va aplica în cazul dat?
 © Zosim A. V. 2021

De exemplu: pentru aplicarea corectă a art. 186 CP RM trebuie de explicat noţiunile

de “proporţii considerabile”, “proporţii mari”, “proporţii deosebit de mari”:

• Articolul 186. Furtul
• (1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane,
• (2) Furtul săvârşit:
• d) cu cauzarea de daune în proporţii
considerabile
• (4) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvârşite în
proporţii mari
• (5) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în
proporţii deosebit de mari
 © Zosim A. V. 2021

Modalităţi de interpretare
După subiectul, care o efectuează
deosebim următoarele tipuri de interpretare:

de către organul care a emis legea (Parlamentul)

Legală printr-o altă lege (care se include în cap. XIII
al Părţii generale a CP).

de către instanţele de judecată la cercetarea

Judiciară fiecărui caz concret.

Doctrinară sau de către teoreticieni în manuale, tratate, articole

ştiinţifică etc. Nu are efecte juridice.
 © Zosim A. V. 2021

Interpretarea respectivă este prevăzută în

Capitolul XIII
• ÎNŢELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESIIÎN
PREZENTUL COD
• Articolul 126. Proporţii deosebit de mari,
proporţii mari, daune considerabile şi daune
esenţiale
• (1) Se consideră proporţii mari
• (1/1) Se consideră proporţii deosebit de mari
• (2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei
cauzate 
 © Zosim A. V. 2021

Exemplu de interpretare judiciară

• HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII

SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII
MOLDOVA cu privire la practica judiciară în
procesele penale despre sustragerea
bunurilor nr. 23 din 28.06.2004
 © Zosim A. V. 2021

Sustragerea se consideră săvârşită

pe ascuns
• şi se califică drept furt, în baza art.186 C.P., dacă a fost
săvârşită: -
• în absenţa proprietarului, a posesorului sau a oricăror altor
persoane; -
• în prezenţa altor persoane, dar pe neobservate pentru
acestea; -
• în prezenţa altor persoane, care observă actul luării bunurilor,
dar care nu conştientizează caracterul infracţional al celor
comise (din cauza necunoaşterii de către ele a faptului cui
aparţin aceste bunuri sau din cauza creării de către făptuitor a
iluziei caracterului legitim al luării bunurilor, sau din cauza
vârstei minore, a ebrietăţii, a somnului, a unei boli psihice ori a
unei alte stări specifice în care se află aceste persoane);
 © Zosim A. V. 2021

Pătrundere p. 29
• “Pătrundere” este intrarea ilegală, pe
ascuns sau deschis, într-o încăpere, în alt
loc pentru depozitare sau locuinţă cu scopul
sustragerii.
• Dacă făptuitorul mai întîi s-a aflat în
încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în
locuinţă, fără a avea intenţia de a săvârşi
sustragerea, după care a sustras bunurile
altei persoane, în acţiunile lui va lipsi
circumstanţa agravantă examinată.
 © Zosim A. V. 2021

Modalităţi de interpretare

După metoda de interpretare:

Gramaticală sau literală analiza sensului cuvintelor, sintacticii etc.

Logică sau raţională prin intermediul logicii formale.

analiza contextului istoric în care a fost

Istorico-juridică adoptată norma.

Sistematică analiza corelaţiei cu alte norme şi legi.

 © Zosim A. V. 2021

Modalităţi de interpretare
După volum:

Declarativă textul legii coincide cu voinţa legiuitorului.

Restrictivă înţelesul real al textului se reduce.

Extensivă sensul normei este mai larg decât al textului.

 © Zosim A. V. 2021

6. Extrădarea
Extrădarea reprezintă o formă a cooperării internaţionale în
sfera combaterii criminalităţii constând în reţinerea şi
transmiterea persoanelor bănuite, învinuite de săvârşirea
infracţiunilor sau deja condamnate pentru comiterea
infracţiunilor de către un stat altui stat (la cererea acestuia).

De regulă, extrădarea se efectuează în baza tratatului între statele

respective. Acesta poate fi un tratat bilateral sau o convenţie
multilaterală ratificată atât de statul care extrădează, cât şi statul
care cere extrădarea. De exemplu: Convenţia europeană cu privire
la extrădare din 1957.

Extrădarea reprezintă dreptul statului care se realizează, de regulă, doar

în privinţa infracţiunilor specificate în tratatul internaţional şi doar în
temeiul hotărîrii instanţei de judecată. Tradiţional faptele respective
trebuie să fie recunoscute drept infracţiuni în legislaţia ambelor state .
 © Zosim A. V. 2021

Refuzul extrădării
Cazurile în care se refuză extrădarea, de regulă, sunt
specificate în tratatele ş convenţiile internaţionale
respective, precum şi în legislaţia internă. Astfel.
Codul
penal al R. Moldova în art. 13 prescrie:

Cetăţenii Republicii Moldova şi persoanele

cărora li s-a acordat azil politic în Republica Moldova, în
caz de săvârşire a unei infracţiuni în străinătate, nu pot fi
extrădaţi şi sânt supuşi răspunderii penale conform
prezentului cod.

Extrădarea poate fi refuzată şi dacă există motive serioase de

a crede că persoanele respective riscă să fie supuse pedepsei
cu moartea, torturii sau altor tratamente inumane sau
degradante.