Valvulopatiile

Când albul iernii (zăpada) este

înlocuit cu albul primăverii
(ghiocelul) simţim parcă bucuria
reînvierii naturii

Minodora Mazur
doctor habilitat în medicină
profesor universitar
 Sistemul valvular cardiac

Sistemul valvular
Valvele atrio-ventriculare –
localizate intre atrii şi ventriculi
􀂄 valva mitrală (M)- intre AS şi VS
􀂄valva tricuspidă (T)- intre AD şi VD

Valvele sigmoidiene –localizate

intre ventricule şi marile arterii
􀂄valva aortică (A)- intre VS şi
aortă
􀂄valva pulmonară (P)- intre VD şi
artera pulmonară
Anatomia valvei mitrale
 Sistemul valvular cardiac
Sistemul valvular Valvele atrio-ventriculare –
localizate intre atrii şi ventriculi
􀂄 valva mitrală (M)- intre AS şi VS
􀂄valva tricuspidă (T)- intre AD şi VD

Valvele sigmoidiene –
localizate intre ventricule şi
arteriile mari
􀂄valva aortică (A)- intre VS şi
aortă
􀂄valva pulmonară (P)- intre VD
şi artera pulmonară
 REGURGITAREA VALVEI MITRALE

Regurgitarea mitrală reprezintă un
defect de închidere a valvei mitrale din
motivul afectarii aparatului valvular
Afectarea absolută – modificare
sub forma de ratatinare,
micşorare asociată cu Ca
Insuficienţa valvulară relativă –
dereglarea functionării coordonate a
complexului mitral
 REGURGITAREA VALVEI MITRALE
Valvulopatie cu flux sistolic retrograd din VS în AS
ca urmare a afectării aparatului valvular mitral

Regurgitarea valvei
mitrale este a II-a
valvulopatie ca
frecvenţă în Europa
după stenoza aortică,
fiind prezentă la 31%
dintre pacienţii cu
leziuni valvulare izolate
ale cordului stâng
 Clasificarea morfologică

• Tip I – valve cu mişcare normala, inel dilatat

• Tip II – valve cu miscare amplă, prolaps,
ruptura de cordaj
• Tip III – valve cu miscare redusă, comisuri
fuzionate
 Clasificarea

După substratul După timpul de

afectat dezvoltare
• Regurg.M organică se • RM acută atriul
dezvoltă ca urmare a stîng nu are timp de
afectării structurilor adaptare
valvei mitrale • RM cronică atriul
• RegurgMitr funcţională stâng se dilată
reprezintă dilatarea treptat
inelului valvular mitral
secundară dilatării
ventriculului stâng
 RM funcţională
• Se caracterizează prin absența leziunilor
valvulare mitrale
• Regurgitarea este legată de dilatarea inelului
mitral secundară dilatării VS
– Cardiopatiile hipertensive
– Cardiopatiile ischemice
– Valvulopatiile aortice
– Cardiomiopatii non obstructive.
• Reprezintă 20% din totalul IM
 RM organică
• RM distrofice sau degenerative
• RM reumatismale
• RM ischemice
• RM infecţioase
• Alte cauze de RM organice
– Traumatice
– Prin calcificarea inelului mitral
– legate de o tumoră (mixom)
– în cadrul unei patologii sistemice
• LES
• Hemocromatoză
• Artrita reumatoida
• Endocardită Loeffler
 RM distrofică/degenerativă
• în ţările dezvoltate etiologia cea mai frecventă
a RM a adultului (30% din cazuri)
• Este vorba despre o degenerescență mixoidă

cordaje valve
elongare, balonizare
ruptură sau prolaps
 RM reumatismală
• sunt în descreştere (profilaxia febrei
reumatismale acute)
• reprezintă 20% din RM organice
 RM infecţioasă
• survine pe valve sănătoase sau patologice
• prin ruptura de cordaje
• prin mutilare valvulară
• prezintă o frecvență joasă 5% din cazuri
 DIAGNOSTIC

Semne funcţionale

Semne clinice

Examene complementare
 Semne funcţionale
Asimptomatice uneori
Evoluţie progresivă
• Stază pulmonară - dispnee inspiratorie la
efort, ortopnee, dispnee paroxistică nocturnă
• Debit cardiac scazut – astenie marcată,
fatigabilitate, scadere ponderală
• palpitaţii
• edem pulmonar (RM acută-foarte rar)
EXAMENUL OBIECTIV
obiectiv şocul apexian poate fi
deviat în jos şi în afară cu
palpare freamăt sistolic

auscultaţie Zg I la apex diminuat

Zg II accentuat la AP pacienții
realizată în decubit
cu HTP severă
lateral stâng

suflu sistolic de
regurgitare
începe imediat după
zg. I
Suflu sistolic de regurgitare

pansistolic

maxim la apex

iradiază în axilă şi uneori în spate,

nu creşte după diastolele lungi

accentuat la expir

dulce (în jet de vapori) sau aspru

perceperea unui zgomot 3 sau a unei uruituri diastolice

de debit este în favoarea unei RM importante
 Cum veți diferenția RM/RTr?
Regurgitarea mitrală Regurgitarea
tricuspidiană

Puls Puls normal sau intermitent Puls normal

Palpaţie Deplasare ventriculară stângă Deplasare

parasternală stângă

Auscultaţie murmur pansistolic murmur pansistolic

intensitatea crește cu expirul intensitatea crește cu
radiază spre axilă inspirul

Alte semne pulsație hepatică

Examene complementare
Electrocardiograma
Radiografia toracică
Eco Doppler cardiac
Explorări angiografice
Paduraru Ion, 56 ani, 25.02.2021 hipertrofie
atrială
stângă
fibrilaţie
atrială
frecventă
(în
atriomegali
e)
hipertrofie
ventriculară
stângă
uneori
hipertrofie
biventricula
ră.
 Radiografia toracică

RM acută RM cronică
edem pulmonar cardiopatie dilatativă secundară
 Radiografia toracică
• o dilatare de atriu şi
ventricul stâng
paralelă cu
importanţa şi
vechimea regurgitării
• semne de afectare
pulmonară
• la Roscopie,
expansiunea sistolică
a AS (oblic anterior
 Eco CG si Doppler
• confirmarea regurgitării
• precizarea topografiei
• estimarea cantitativă a regurgitării
• evaluarea regurgitării din RM
• măsurarea marimii VS
• AS
• presiunilor pulmonare (Doppler)
• precizarea etiologiei
• analiza inelului
• aparatului subvalvular
• valvelor (interesul ecografiei transesofagiene - ETE).
Regurgitare mitrală semnificativă
 Coronarografia/Ventriculografia
este practicată în același timp în mod sistematic la
subiecţii mai vârstnici de 45 de ani sau în caz de
angor asociat
 Tratament

Formele uşoare şi medii beneficiază de

măsuri generale

repaus, dietă hiposodată

profilaxia febrei reumatismale acute,
endocarditei infecţioase
Monitorizarea EcoCG anual
 Tratament
În formele severe de insuficienţă mitrală,
simptomatice, se recomandă
◦ IEC
◦ Vasodilatatoare
◦ digitalice cu efect favorabil asupra
performanţei ventriculului stâng şi de
creştere a volumului sistolic
◦ β-blocantele
 EVOLUŢIA
RM cronică, agravarea
este progresivă cu o
bună toleranţă
funcţională
În final, dilatarea VS
determină o IVS
Uneori se poate
decompensa brutal
– Fibrilaţie atrială
– Endocardită infecţioasă
 Tratament
Intervenţia chirurgicală este indicată la pacienţii
simptomatici (clasa funcţională III-IV) cu regurgitare
mitrală severă, FE >30%

Indicaţia operatorie presupune şi evaluări invazive

prealabile: cateterism cardiac şi coronarografie
individualizate

Intervenţia de urgenţă în regurgitarea mitrală acută

se însoţeşte de un risc operator crescut, condiţionat
de factorii etiologici: infarctul miocardic acut,
endocardita infecţioasă, traumatismul care a produs
valvulopatia
Deciderea metodei de tratament

valvuloplastie protezare
Valvuloplastie mitrală
09/20/2021 36
Proteze cu disc și bilă
Bioproteze și proteze cu stent
 Pronostic
IM cronică mai puţin semnificativă necesită o
supraveghere clinică şi ecografică, profilaxia
endocarditei infecțioase
RM cronică voluminoasă şi RM acută rău
tolerată constitue indicaţii chirurgicale
înlocuirea valvulară cu o valvă mecanică
sau o bioproteză
plastie mitrală în caz de ruptură de cordaje
 Pronostic
Severitatea RM este apreciată prin:
- toleranţă funcţională joasă (dispnee)
- prezenţa unui galop protodiastolic (zgomot 3) şi a unei
uruituri de debit
- dilatarea şi expansiunea sistolică a AS
- creşterea raportului cardio-toracic (peste 0,55);
- parametrii ecocardiografici:
diametrul telediastolic al VS peste 65 mm;
FE sub 30%,
inversarea completă a fluxului în venele pulmonare (la
ETE);
- parametrii hemodinamici: dilatarea VS peste 160 ml/m3 în
telediastolă şi peste 80 ml/m2 în telesistolă; Indexul cardiac
sub 2,5 1/min/m2, PTDVS peste25mmHg; FE sub 40%;
- parametrii angiografici: IM cotată cu +++
 Managementul RM

• Echocardiografia
– Largă: 2-3 ani
– Moderată: 1-2 ani
– Severă: 6-12 luni

• Profilaxia EI
 Evenimentul zilei - retrospectiva

Principatul Central al
Moldovei a fost
înființat la martie 1359
-Transilvania în vest
până la râul Nistru în
est-teritoriul actual al
RM, României,
regiunea Cernăuți,
Budjak-ul din Ucraina
și Bucovina
Stenoza mitrală
 Definiţie
Stenoza mitrală (SM) reprezintă leziunea valvei
mitrale care produce un obstacol la trecerea
sîngelui din atriul stâng în ventriculul stâng în
diastolă.
 Structura VM
In stenoza mitrală Posterior
cusp
Fusionarea comisurelor,
Mitral
cuspelor sau cordajelor annulus

Contractarea şi subţierea Anterior

cusp
cuspelor
Chordae
tendinae
Scurtarea şi fuzionarea
Papillary
cordajelor muscles
Stenoza mitrală
 ETIOLOGIE
SM reumatismală- 77-99%
- evoluiază după o infecție cu Streptococul β-
hemolitic prin lezarea valvei mitrale în decursul febrei
reumatismale acute
- leziunea valvulară constă dintr-o
fuziune comisurală asociată unei modificări la nivelul
aparatului subvalvular
- mai frecvent afectează femeile tinere (2/3din
cazuri)
- în ţările industrializate este în regresie grație
diagnosticului precoce și tratamentului adecvat a
anginei streptococice
SM congenitală
SM prin calcificarea masivă a aparatului mitral
(vârstnici)- 2,7 %
SM prin vegetaţii exuberante în endocardita
infecțioasa -3.3 %
 Clasificare
• Aria orificiului mitral (a/v stâng ) la adulți în
normă este de 4 - 6 cm2.
• stenoza mitrală uşoară cu orificiul a/v stâng
>1,5 cm2,
• stenoza mitrală medie cu orificiul a/v stâng
1,1 – 1,5 cm2
• stenoza mitrală severă cu orificiul a/v stâng
<1,1 cm2
 Gradarea severității stenozei mitrale
largă medie strânsă
Criterii specifice

Aria orificiului mitral > 1,5cm2 1.1 -1,5cm2 < 1.1cm2

(cm2)

Criterii adiționale

Gradient transmitral < 5 mm/Hg 5 -10 mm/Hg > 10 mm/Hg

mediu (mm/Hg)

Presiunea sistolică în
artera pulmonară < 30 mm/Hg 30 - 50 mm/Hg > 10 mm/Hg
(mm/Hg)
 FIZIOPATOLOGIE
SM realizează un obstacol al curgerii sângelui din
atriul stâng în ventriculul stâng în diastolă
Barajul mitral determină o creştere a presiunii la
nivelul AS, cu constituirea unui gradient de presiune
holodiastolică între AS şi VS
 Fiziopatologia
• Obstrucţia dintre AS şi VS
• Gradientul presiunii
• Creşterea presiunii în AS
• Presiunea AS ↑atunci cînd ↑ FCC
• Rezistenţa pulmonară vasculară ↑
• Hipertensiunea pulmonară
• Hipertrofia ventriculară dreaptă, dilaterea
• Congestia sistemului venos
Baraj Mitral

Cresterea presiunii in AS

Staza pulmonara

Cresterea V sangvin in venele si capilarele pulmonare

Dilatatia venelor pulmonare si periferice

Edem interstitial cronic pulmonar intre peretele capilar si cel

alveolar

Evolutie cronica Evolutie acuta:

-Infiltratie celulara si fibrozarea -Edem pulmonar acut
interstitiului pulmonar -Hidrotorax
 FIZIOPATOLOGIE
Consecinţe în aval Consecinţe în amonte
asupra VS sunt nule. La nivelul AS, ↑presiunii in
Dar atunci când SM AS se însoţeşte de dilatare
este strânsă, debitul favorizând tulburări de
cardiac poate deveni ritm atrial, stază venoasă
insuficient, în special cu riscul formării de trombi si
la efort de embolie sistemica
.
 FIZIOPATOLOGIE

La nivel pulmonar
- presiunea capilară pulmonară creşte în SM,
mai întâi la efort apoi şi în repaus, cu apariţia
unei staze pulmonare şi a semnelor de plămân
cardiac
La nivelul cavităţilor drepte, creşterea presiunii
pulmonare cu apariţia unei hipertrofii apoi a
unei dilataţii a VD astfel încât apare o creştere
a presiunii în AD şi a presiunii venoase
centrale cu evolutia spre o ICD.
 Simptomatologie
manifestările clinice ale stenozei mitrale apar
când orificiul mitral este egal sau mai mic de
1,5 cm2
Simptomatologia apare în decada a doua sau
a treia de viaţă, iniţial condiţionate de efort
fizic, emoţii, sarcină, febră, hipertiroidism
 Simptomatologie
◦ Dispneea de efort simptomul dominant pentru
majoritatea pacienţilor.
◦ Edemul pulmonar acut, apare mai frecvent după un
efort fizic mai mare sau după un alt factor declanşant
◦ Tusea persistentă, seacă, este expresia compresiunii
bronhiei principale stângi de către atriul stâng dilatat.
◦ Disfonia (răguşeala) este consecinţa compresiunii
nervului recurent stâng de către artera pulmonară
dilatată.
◦ Hemoptizia este consecinţa hipertensiunii pulmonare
(ruperea venelor bronşice) şi a infarctelor pulmonare.
◦ Durerile precordiale sunt date de distensia arterei
pulmonare sau ischemia ventriculului drept.
 Semne clinice
Cianoza feţei, mai exprimată
la buze şi pomeţi,
„faciesul mitral”,
ca şi cianoza periferică
reflectă o irigaţie
neuniformă a plămânilor.
 Semne clinice
• Turgescenţa venelor
jugulare reflectă
creşterea presiunii în
atriul drept
• Deficit de puls
(în cazul FA)
• Edeme gambiene
 La auscultaţie
1. Zgomotul I clacant la apex
2. clacmentul de deschidere al valvei mitrale
3. Suflu diastolic
 de tonalitate joasă
 cu localizare strictă apexiană
 ce continuă componenta a doua a
dedublării Z1 (clacmentul de deschidere a
mitralei)
 se termină printr-o întărire presistolică
4. accentuarea şi dedublarea Z2 la AP
 Auscultaţia
în stenozele mitrale strânse cu hipertensiune
pulmonară severă se mai pot ausculta
 La focarul pulmonar un suflu diastolic de
regurgitare datorat insuficienţei pulmonare
funcţionale (suflul Graham-Steel), de diferenţiat
cu insuficienţa aortică asociată
 suflul sistolic de insuficienţă tricupsidiană
funcţională datorat dilatării orificiului
atrioventricular drept, de diferenţiat cu
insuficienţa mitrală asociată
 În plămîni raluri, lichid pleural
 Examene complementare
• Electrocardiograma
• Radiografia toracică
• Eco Doppler cardiac
• Explorări hemodinamice şi angiografice
EKG
 Electrocardiograma
• Hipertrofia şi dilatarea atriului stâng- apariția
undei P mitrale
• o treime din pacienţii cu stenoză mitrală
prezinta - fibrilaţie atrială
• Axul QRS poate fi un indicator al hipertensiunii
arteriale pulmonare, când este de peste +900
• unda R în precordialele drepte este expresia
hipertrofiei ventriculului drept
EKG
 Radiografia cutiei toracice
• dilatarea atriului
stâng
• lărgirea trunchiului
arterei pulmonare
• reducerea butonului
aortic
• modificări pulmonare
parenchimatoase cu
semne de HTP
• hipertrofia, dilatarea
atriului drept şi ale
ventriculului drept
 Ecocardiografia
metoda de elecţie pentru diagnosticul şi
evaluarea neinvazivă a pacienţilor cu stenoză
mitrală
ECO modul M
◦ confirmă diagnosticul
◦ evidenţierea aspectului în platou al valvei mitrale
◦ mişcarea anterioară a valvei mitrale posterioare
◦ reducerea deschiderii diastolice şi a pantei EF.
◦ ECO M permite de asemenea evaluarea gradului
calcificării valvulei şi inelului mitral.
EcoCG în SM
EcoCG la pacient cu stenoza mitrală severă,
complicată cu fibrilație atrială
 Ecocardiografia
• Metoda ECO 2D permite:
– determinarea suprafeţei orificiului mitral în
calcificările aparatului valvular
– dimensiunilor atriului stâng
– evidenţierea trombilor intracavitari
– evaluarea funcţională a ventriculului stâng
• ECO-Doppler spectral permite:
– măsurarea orificiului mitral
– gradientul presional transvalvular
 Studiul hemodinamic
 măsurarea presiunii arteriale pulmonare
 măsurile date de cateterismul drept sau stâng
 diagnosticarea hipertensiuni arteriale pulmonare
precapilare cu un gradient PAP medie - PCP peste 15
mmHg
 precizarea şi măsurarea IM asociate
Coronarografia
• Se efectuiază preoperator la pacienții cu vârsta după
50 de ani, înainte de înlocuirea valvulară mitrală
 Complicaţii
Fibrilaţia atrială survine mai frecvent la pacienţii
trecuţi de 40 de ani, este precedată de extrasistole
atriale şi tahiaritmii supraventriculare paroxistice.
scade debitul cardiac
induce sau agravează insuficienţa cardiacă
favorizează tromboemboliile.
Hipertensiunea pulmonară survine tardiv în evoluţia
stenozei mitrale şi prezintă tabloul clinic al cordului
pulmonar cronic.
Endocardita infecţioasă
Infecţiile bronhopulmonare sunt complicaţii frecvente
ale stenozei mitrale, favorizate de congestia vasculară
pulmonară
 Tratament
• Profilaxia febrei reumatismale acute şi a
endocarditei infecţioase
• Diureticele, pe cale orală sau i.v., sunt indicate
la pacienţii cu dispnee şi edem pulmonar
• Doze mici și moderate de β blocante în SM cu
FA
 Tratament
• Tratamentul anticoagulant este indicat pe o
durată de cel puţin un an în cazurile cu
fibrilaţie atrială şi embolii sistemice sau
pulmonare
• Conversia la ritm sinusal a fibrilaţiei atriale
ameliorează performanţa cardiacă. După
conversia medicamentoasă sau prin şoc
electric extern se va administra terapie
anticoagulantă
 Tratamentul chirurgical
Indicat în cazurile simptomatice (clasa funcţională
NYHA II-III) cu stenoză mitrală pură şi cu orificiul
mitral egal sau mai mic de 1 cm2/m2 suprafaţă
corporală

Intervenţia chirurgicală este posibilă şi în clasa

funcţională NYHA IV, dacă aceasta nu s-a efectuat la
momentul optim

Nu se indică intervenţia chirurgicală la pacienţi

asimptomatici sau cu simptome uşoare
 Normal mitral valve

Fusion of
chordae

Stenotic mitral valve

Thickening
of cusps
 Tratamentul chirurgical
Comisurotomia mitrală pe cord închis, este de
preferat ca primă intervenţie la pacienţii tineri cu
stenoză mitrală pură, cu aparat valvular moderat
remaniat.

Comisurotomia pe cord deschis este

recomandată în cazurile de stenoză mitrală pură
cu valve rigide, profund remaniate, cu interesarea
structurilor subvalvulare şi suspiciune de trombi
intraatriali
Dilatarea SM prin cateter
Dilatarea SM prin balon Inoue
 EcoCG în SM severă îainte și după
comisurotomie prin balon Inoue

aria OM 1.17cm2. aria OM 1.82cm2. aria OM 2.13 cm2.

 Tratamentul chirurgical
Protezarea orificiului mitral reprezintă soluţia
terapeutică a stenozei mitrale strânse, cu aparat
valvular imobil, calcificat, şi a celor la care se
asociază insuficienţa mitrală semnificativă.
Pacienţii cu proteze mecanice necesită terapie
anticoagulantă continuă.
Complicaţiile tardive ale protezării sunt reduse şi
constau în: tromboembolii, hemoragii (consecinţa
tratamentului anticoagulant), disfuncţia mecanică
a protezei valvulare şi endocardita infecţioasă
 Pronosticul

Pronosticul pacienţilor cu stenoză mitrală este

determinat de: gradul stenozei, starea
miocardului, asocieri lezionale, modul de viaţă
şi grefa septică
Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la
români. Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are
origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii
daci şi transformat în sărbătoare. Acest obicei a dat naştere
celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta
fetele !”.

Multumim pentru timpul acordat!

STENOZA AORTICA
 Stenoza aortica

Definitie: Reprezinta obstructia la nivelul tractului de

ejectie al ventriculului stang, de regula determinata de o
afectare a valvelor aortice.
Stenoza aortica
 Stenoza aortica

Etiologie:
Congenitala: bicuspidie, unicuspidie
Dobandita: RAA, degenerativa
 Stenoza aortica

Definitie: Reprezinta obstructia la nivelul tractului de

ejectie al ventriculului stang, de regula determinata de o
afectare a valvelor aortice.
Fiziopatologie:
SAo-↑ rezistentei la ejectia sangelui din VS
Stenoza critica:
Gradient maxim transvalvular de > 50 mmHg in
prezenta unui DC normal,
arii valvulare < 0,8 cm2
 Stenoza aortica

Manifestari clinice:

Simptomele depind de
• gradul stenozei,
• afectiunile asociate,
• starea miocardului si de
• gradul de afectare al coronarelor.
 Stenoza aortica
Manifestari clinice:

Stenozele aortice largi - asimptomatice si bine tolerate.

Uneori si stenozele moderate si severe pot fi
asimptomatice pe o durata lunga de timp.
Progresia stenozei duce insa in final la aparitia celor trei
simptome caracteristice:
• insuficienta cardiaca
• angina pectorala si
• sincopele.
 Stenoza aortica
Manifestari clinice:

In lipsa protezarii valvulare, decesul survine

dupa 5 ani de la debutul anginei,
dupa 3 ani de la aparitia sincopelor si
dupa 2 ani de la aparitia fenomenelor de insuficienta
cardiaca.
 Stenoza aortica
Manifestari clinice:
Angina pectorala.
Apare la 2/3 dintre pacienti.
Cauze multiple:
• prezenta unei boli coronariene subiacente.
• ↑ necesarului de oxigen prin ↑masei VS
• compresia arterelor coronare intramiocardice datorita
contractiei sistolice prelungite si a tulburarilor de relaxare,
↓ perfuziei diastolice a coronarelor in prezenta ritmurilor
tahicardice,
↓ rezervei de flux coronarian.
 Stenoza aortica
Manifestari clinice:
Sincopa.

Se datoreaza scaderii fluxului sanguin cerebral determinat

de cauze multiple.
Caracteristica -sincopa de efort.
Sincopele pot apare si in repaus,
• tahiaritmii: tulburarile de ritm ventriculare - in special TV
si FiV
• ritmuri bradicardice- mai rar
 Stenoza aortica
Manifestari clinice:
Insuficienta cardiaca.
Cel mai comun simptom -dispneea de efort aparuta ca
rezultat al disfunctiei combinate sistolice si diastolice a
venriculului stang.
Pe masura progresiei disfunctiei ventriculare stangi,
dispeea apare la eforturi din ce in ce mai mici si apoi in
repaus cu ortopnee, dispnee paroxistica nocturna si edem
pulmonar acut.
In stadiile avansate - semnele clinice de DC scazut: astenie,
fatigabilitate si cianoza periferica.
 Stenoza aortica
Manifestari clinice:

Palpitatiile:
Apar ca urmare a prezentei tulburarilor de ritm.
Fibrilatia atriala - neobisnuita la pacientii cu stenoza
aortica pura, dar este frecvent intalnita la pacientii cu
stenoza aortica si insuficienta cardiaca, in unele situatii
putind fi amenintatoare pentru viata prin scaderea pompei
atriale si prin rata ventriculara rapida.
Aritmii ventriculare- ex V, TV
 Stenoza aortica

Examenul fizic:
Palpare:

Pulsul arterial "tardus et parvus" - caracteristic pentru

stenoza aortica.
Auscultatie:

Suflul sistolic ejectional de tonalitate joasa si timbru rugos,

incepe dupa zgomotul I si se termina inainte de zgomotul II
Se aude cel mai bine la baza cordului in spatiul II intercostal
stang si se transmite pe arterele carotide.
 Stenoza aortica

Examen paraclinic:
Radiologia:

Examenul radiologic poate fi nemodificat chiar si in cazul

stenozelor aortice stranse.
• Dilatarea poststenotica a aortei ascendente
• Calcificarea valvelor aortice, si a radacinii aortei
• Rotunjirea apexului VS sugereaza HVS
• DAS
• Semne de HTP.
 Stenoza aortica
Examen imagistic
Radiologia:
 Stenoza aortica

Examen paraclinic:

Electrocardiograma:

• Cea mai frecventa modificare o reprezinta HVS

• Dilatarea atriala stanga – cca 80% pacienti cu Sao severa.
• TR atrial - fibrilatie atriala ce apare in stadiile avansate de
leziune de obicei complicate cu insuficienta cardiaca sau in
cazurile in care coexista afectarea valvei mitrale.
 Stenoza aortica
Electrocardiograma:
 Stenoza aortica

Examen paraclinic:

Ecocardiografia:

Este o metoda valoroasa ce permite

• diagnosticul si
• cuantificarea cu acuratete a severitatii SAo.
Gradientele transaortice masurate prin examinare Dopller
coreleaza foarte bine cu gradientele masurate la
cateterism.
 Stenoza aortica

Examen paraclinic:

Cateterismul cardiac si angiografia:

Tehnica se aplica la:

• Pacientii ce nu au putut fi evaluati corect sau complet
prin examen ecocardiografic, sau
• Preoperator la pacientii la care exista suspiciunea
existentei unei boli coronariene concomitente sau care au
leziuni valvulare asociate.
 Stenoza aortica

APRECIEREA SEVERITATII STENOZEI AORTICE:

 stenoza aortica usoara

aria orificiului aortic > 0,8 cm2
gradient transaortic maxim < 40 mmHg
 stenoza aortica medie
aria orificiului aortic intre 0,5-0,79 cm2
gradient transaortic maxim 40-80 mmHg
 stenoza aortica severa
aria orificiului aortic < 0,5 cm2
gradient transaortic maxim > 80 mmHg
 
 STENOZA AORTICA

Tratament:
Tratamentul medical 

1. la pacientii cu SAo in insuficienta cardiaca.

Reguli: - prudenta in utilizarea nitroglicerinei,
vasodilatatoarelor si diureticelor;
             - profilaxia endocarditei infectioase;
             - evitarea efortului fizic;
- terapie antiaritmica
                                           
STENOZA AORTICA SIMPTOMATICA SE OPEREAZA !
            
 Stenoza aortica

Tratament:

Tratamentul medical la pacientul cu SA inoperabila

              Controlul simptomelor:
                           - congestia pulmonara: digitala, diuretice,
                           - controlul frecventei ventriculare daca este in
fibrilatie atriala: digitala, amiodarona;
                           - cardioversia;
                           - b blocante, nitrati, IEC – cu prudenta.
    
 Stenoza aortica

Tratamentul interventional si chirurgical in stenoza aortica

Tipuri de interventie chirurgicala:
              - valvulotomie aortica cu balon
              - inlocuirea valvulara
 Stenoza aortica

Implantarea transcateter de valvă aortică
TAVI, Transcatheter aortic-valve implantation)
 Insuficienta aortica

Definitie:
Insuficienta aortica se caracterizeaza prin refluarea
sangelui din aorta in VS in timpul diastolei datorita
inchiderii incomplete a valvelor aortice.
 
In functie de rapiditatea instalarii defectului valvular,
distingem

• Insuficienta aortica acuta

• Insuficienta aortica cronica.
 Insuficienta aortica

Etiologie:

• Reumatismala- frecvent SAo + IAo, uneori asociata cu

valvulopatie mitrala reumatismala

• Afectare primara a valvelor aortice: endocardita

infectioasa, trauma, bicuspidia, lupus eritematos,
poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoietica, etc

• Afectarea radacinii aortei: anevrism de aorta, disectie de

aorta, aortita sifilitica, etc
 Insuficienta aortica

Insuficienta aortica acuta

• Reprezinta de cele mai multe ori o urgenta medico-

chirurgicala
• Manifestari clinice zgomotoase determinate de
incapacitatea VS de a se adapta la cresterea rapida a
volumului telediastolic determinata de refluarea sangelui
din aorta in ventricul.
• Tabloul clinic este de regula socul cardiogen
• In lipsa tratamentului chirurgical, mortalitate ↑.
 Insuficienta aortica

Manifestari clinice:
Insuficienta aortica acuta

Datorita brutalitatii instalarii insuficientei aortice si a

incapacitatii adaptative a VS,
Tabloul clinic - manifestarile clinice ale socului cardiogen:

• Slabiciune,
• Dispnee de repaus uneori tablou de edem pulmonar acut
• Hipotensiune secundara ↓ debitului cardiac si
↑presiunii telediastolice
• Oligurie
 Insuficienta aortica

Insuficienta aortica cronica

Evolueaza asimptomatic mai multi ani fiind relativ bine

tolerata datorita capacitatii VS de a se adapta in timp la
cresterea volumului telediastolic.

 
 Insuficienta aortica

Manifestari clinice:

Insuficienta aortica cronica:

• Dureri toracice atipice

• Angina - neobisnuita in IAo cr.

Prezenta anginei sugereaza boala coronariana asociata sau
prezenta unei hipertrofii ventriculare importante cu
dezechilibru aport – cerere de oxigen si ischemie
subendocardica
 Insuficienta aortica

Manifestari clinice:

Insuficienta aortica cronica:

• Palpitatii determinare de extrasistole si alte aritmii

• Simptome de insuficienta ventriculara stanga
dispnee de efort,
dispnee de repaus,
progresiv dispnee nocturna cu ortopnee si edem
pulmonar acut
• Sincopa este rar intalnita in insuficienta aortica izolata.
 Insuficienta aortica
Examenul fizic:

• Pulsul saltaret – puls Corrigan caracteristic IAo

• Presiune a pulsului ridicata – PAS N sau ↑, iar PAD ↓

• Suflul diastolic
-incepe imediat dupa zgomotul I, are o tonalitate inalta si
timbru dulce, aspirativ.
- intensitate maxima spatiul III – IV intercostal parasternal
stg cand IAo produsa prin afectare valvulara
- se aude mai bine pe marginea dreapta a sternului si la
apex cand este dat de anomalii ale radacinii aortei.
 Insuficienta aortica
Explorari paraclinice:
Examenul radiologic:
• Modificari la nivelul siluetei cardiace:
- Cordul N in IAo acuta si in regurgitarile cronice usoare.
- In evolutie -cardiomegalie - marirea arcului inferior
stang.
- Calcificarile valvelor aortice si ale radacinii aortei sunt
de regula absente. Prezenta lor indica stenoza aortica
asociata.
- Marirea butonului aortic data de dilatarea aortei
ascendente.
- DAS la pacientii cu regurgitare severa si presiune
telediastolica crescuta in VS.
 Insuficienta aortica

Explorari paraclinice:

Electrocardiograma:
Reflecta modificarile adaptative ale ventriculului stang la
supraincarcarea de volum.
HVS caracterizata prin criterii de voltaj si modificari
asociate ale segment ST si unda T.
Absenta HVS se coreleaza cu un DTD VS< 55 mm si cu o FE
>45%,
Prezenta HVS se coreleaza cu un DTD VS>55 mm si cu o FE
VS de sub 45%
in stadiile tardive de evolutie ale regurgitarii cronice –
semne de dilatare atriala stanga
 Insuficienta aortica

Explorari paraclinice:

Examenul radiologic:

• Modificari la nivelul campurilor pulmonare:

In IAo acuta - modificari caracteristice EPA cu redistribuirea
fluxului sanguin spre varfurile pulmonare.
Uneori se deceleaza cresterea dimensiunii vaselor
pulmonare.
In insuficienta aortica ce insoteste disectiile de aorta se
poate vizualiza o marire a siluetei cardiace produsa de
revarsat pericardic.
 Insuficienta aortica

Explorari paraclinice:

Ecocardiografia:

Permite:

• Identificarea cauzelor insuficientei aortice.

• Vizualizarea jetului de insuficienta aortica
• Cuantificarea regurgitarii, decelarea leziunilor valvulare
asociate
• Evaluarea rasunetului hemodinamic asupra circulatiei
sistemice si pulmonare.
 Insuficienta aortica

Tratament:

1. Insuficienta aortica acuta – tratament chirurgical

prompt- protezare valvulara

2. Insuficienta aortic cronica

• Tratament medical:
Pt. IAo usoare/moderate
interzicerea efortului fizic intens
digoxin, diuretic si dieta hiposodata pt cei cu disfunctie
sistolica VS
tratamentul FiA si al bradiaritmiilor
 Insuficienta aortica

Tratament:

2. Insuficienta aortic cronica

• Tratament chirurgical:

Anuloplastie aortica

Conduct valvulat cu reimplantare de artere coronare

daca se asociaza dilatare Ao ascendenta

Protezare valvulara
 VALVULOPATII TRICUSPIDIENE

STENOZA TRICUSPIDIANA
Etiologie: reumatismala, tumori AD, etc

Diagnostic: gradient AD/VD > 2mm Hg, la > 5mm Hg –

semnificativa hemodinamic

Manifestari clinice: DC scazut

Ex. Clinic:
Semne de afectare multivalvulara
Cianoza periferica
Suflu diastolic focar tricuspidian
Hepatomegalie, ascita
 VALVULOPATII TRICUSPIDIENE

STENOZA TRICUSPIDIANA
Ex. Paraclinic:
ECG:
- SR sau TR
- P pulmonar, amplu in DII
- HVD
Radiografia CP:
- cardiomegalie marcata
- dilatarea AD, VCS, venei azygos
- fara dilatarea arterei pulmonare!
Ecocardiografia:
- evidentierea ST si cuantificarea severitatii
- evaluarea leziunilor valvulare asociate
 VALVULOPATII TRICUSPIDIENE

STENOZA TRICUSPIDIANA

Tratament:

Valvulotomia pe cord deschis

Protezarea valvulara cu bioproteza
 VALVULOPATII TRICUSPIDIENE

INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA
Etiologie:
Dilatarea VD si a inelului tricuspidian
Congenitale – in cadrul altor maladii (Ebstein, canal AV
comun)
RAA – combinatie ST+IT
Prolaps VT

Manifestari clinice:
In absenta HTP – bine tolerata
Simptome de DC ↓+ edeme, ascita, hepatomegalie
 VALVULOPATII TRICUSPIDIENE

INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA
Ex. Clinic:
↓ ponderala, casexie, cianoza, +/- icter
Fibrilatie atriala
Suflu sistolic in focar tricuspidian accentuat in inspir
Impuls hiperdinamic VD apical
Ex paraclinic:
ECG: nespecific. BRD, FiA
Rx: cardiomegalie, distensie V. azygos,
Eco:
Dg si cuantificarea severitatii IT
Cuantificarea PAP
 VALVULOPATII TRICUSPIDIENE

INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA

Tratament:
Chirurgical in prezenta HTP
• Anuloplastie
• Protezare valvulara – proteza biologica
 VALVULOPATII PULMONARE

STENOZA SI INSUFICIENTA PULMONARA

Etiologie:
SP: Congenitala – cea mai comuna
Reumatica- f. rara
IP: Dilatarea inel VD (HTP)
Endocardita infectioasa
Manifestari clinice:
In general manifestarile bolii de baza

Ex. Clinic:
SP: suflu sistolic focar pulmonar
IP: suflu diastolic focar pulmonar
 VALVULOPATII PULMONARE

STENOZA SI INSUFICIENTA PULMONARA

ECG:
BRD minor rSr’ sau rsR’ in V1
HVD

RX:
Dilatarea VD si AP

Eco:
Decelarea si cuantificarea severitatii leziunilor
DVD, miscare anormala a SIV