OLIEVSCHI DUMITRIȚA

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE FITNESS

ASUPRA DEZVOLTĂRII MOTRICITĂȚII LA
PREȘCOLARI
Actualitatea. Educarea calităţilor motrice la copiii de vîrsta preșcolară devine importantă din considerentul ce priveşte aspectul de ordin
metodic al integrării în sistemul educaţiei fizice a modalităţilor de acţionare ale mijloacelor de fitness în vederea dezvoltării diverselor
calităţi motrice la etapa aceasta de vîrstă. Anume acest aspect are un rol însemnat, atât în ceea ce priveşte influenţa exerciţiilor fizice
asupra procesului de dezvoltare şi fortificare a organismului, cât şi asupra adaptării mai rapide a copiilor la noile cerinţe de antrenare,
formarea unei atmosfere active de muncă etc. [2, 9, 22, 27, 34].
Aprecierea diverselor exerciţii și activități fizice, inclusiv ale fitnessului devine drept mijloc principal în vederea dezvoltării calităţilor
motrice şi a capacităţilor fizice la copii.
Ele se clasează pe o arie mult mai largă cu efecte favorabile şi asupra dezvoltării capacităţilor intelectuale, afective şi moral-volitive.
Interesul copiilor pentru mişcare este foarte mare mai ales în cadrul perioadei preșcolare. Dorinţa lor de exersare şi efort fizic are la bază
cauze de ordin fiziologic, motiv pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii lor motrice are repercusiuni asupra funcţiilor vitale
ale organismului [3, 15, 29].
Dezvoltarea calităţilor fizice este orientată în deosebi asupra însuşirii cu eficienţă a tehnicii de execuţie a tuturor exerciţiilor fie a celor de
gimnastică, jocuri ori altor exerciţii, constituind un obiectiv principal al procesului de antrenare. Totodată acest proces este îndreptat
şi asupra dezvoltării corecte şi armonioase a organismului, îmbunătăţirii şi păstrarii permanente a stării de sănătate şi sporirii capacităţii
de muncă. Sănătatea, rezistenţa organismului, activitatea normală a organelor şi funcţiilor vitale constituie, la această vârstă, premise
importante pentru formarea şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii copilului, suportul necesar pentru organizarea cu eficienţă a
procesului instructiv-educativ [2, 6, 33, 41].
Ipoteza de lucru se referă la faptul că pentru copii preşcolari (vîrsta 6-7 ani) dezvoltarea calităţilor fizice speciale nu se
bucură de atenţia cuvenită. Atît noile condiţii sociale, cît şi cele educaţionale au atras la sine organizarea unor acţiuni de
antrenare după principii comercializate, făcînd astfel ca însăşi procesul de exersare să devină condiţionat de acest factor,
devenind în cele din urmă iraţional. Tot mai insistent în rîndurile doritorilor de a face fitness, exerciţii şi sport contraplată
se înscriu copii, interesele cărora nu urmăresc obiective majore în obţinerea performanţelor, nemaivorbind despre
aspectele biologico-fiziologice, care nu corespund standardelor specifice de efectuare a exerciţiilor.
Luînd în calcul aceşti factori, şi nu în ultimul rînd recepţionarea nu pe deplin suficientă a materialului de către copii, se
constată, că un accent deosebit trebuie pus asupra dezvoltării complexului de calităţi motrice, anume în perioada
preşcolară, sporind interesul copiilor faţă de mişcare şi, evident, de a putea selecta unele probe sportive pentru practicarea
acestora în scopul sporirii performanţelor pentru viitor.
Completînd cele expuse trebuie de amintit că o bună pregătire motrică, care poate fi datorată anume diverselor activități
ale fitnessului, poate servi drept temelie a însuşirii multor mişcări şi exerciţii la toate probele incluse în sistemul educaţiei
fizice preşcolare.
Astfel studiul nostru s-a oprit asupra acestui factor, elaborînd un şir de obiective înaintate spre realizarea investigaţiilor de
cercetare.
Dezvoltarea indicilor calităţilor motrice, inclusiv a celor de viteză, îndemânare, forţă şi rezistenţă este o latură
mult importantă în pregătirea fizică a copiilor. În această privinţă cu sinceritate trebuie de exprimat punctul
de vedere potrivit căruia este necesar ca programul de antrenament să conţină mai multe exerciţii ce ţin de
dezvoltarea calităţilor motrice – specifice, promovând în acelaşi timp şi utilizarea metodicii de asemenea
specifice, pentru realizarea acestui obiectiv.
Conform părerilor specialiştilor în domeniu este de menţionat că sistemul de verificare şi apreciere a gradului
de pregătire al copiilor scoate în evidenţă că nu toţi preşcolarii obţin calificative bune. De regulă, cei cu
aptitudini pentru activităţile corporale obţin calificative superioare, iar restul întâmpină dificultăţi. Aceasta se
întâmplă pentru că nu s-a dus un lucru cuvenit în această direcţie şi la timpul potrivit în mod specific pentru
dezvoltarea calităţilor motrice. Este de amintit că atunci când se acţionează în direcţia dezvoltării calităţilor
motrice la copii nu se are în vedere că elementul esenţial pentru dezvoltarea lor este totuşi – intensitatea. De
regulă, se acţionează cu intensităţi scăzute şi cu volum mare, care nu duc la realizarea rezultatelor dorite [7,
12, 17].
Scopul cercetării este perfecţionarea aspectului metodic al dezvoltării calităţilor motrice prin intermediul exercițiilor și activităților de
fitness la copiii de vârsta preșcolară.
Obiectivele cercetării sunt:
1. Studiul literaturii metodico-ştiinţifice de specialitate referitor la dezvoltarea calităţilor fizice speciale la diferite vîrste, dar în
special la vîrsta de 6-7 ani, de pe poziţii tehnologice, metodologice, fiziologice și ale fitnessului contemporan.
2. Aprecierea nivelelor de pregătire a copiilor în dependenţă de cerinţele de efectuare a unor exerciţii.
3. Elaborarea programului experimental de acţiune, care a inclus mijloacele instructive ale fitnessului necesare metodologiei
specifice de dezvoltare a calităţilor fizice speciale, toate orientate spre o pregătire motrică suficientă.
4. Fundamentarea experimentală şi analiza comparativă a rezultatelor obţinute în urma aplicării practice a structurii experimentale.
Metodele cercetării: Pentru realizarea obiectivelor s-au aplicat următoarele metode:
1. Analiza teoretică a datelor metodico-ştiinţifice de specialitate.
2. Analiza şi generalizarea materialelor şi datelor documentare.
3. Chestionarea.
4. Observaţia pedagogică.
5. Metoda testării.
6. Metoda experimentului.
7. Prelucrarea statistico-matematică a datelor.
Desfăşurarea experimentului a fost însoţită de unele testări cu ajutorul cărora au fost obţinuţi indici, care caracterizează valorile capacităţilor
iniţiale, de evoluţie şi finale, valori ale indicilor de constatare, concretizare şi apreciere a calităţii şi eficienţei structurii experimentale. Au
fost aplicate un şir de testări de ordin specializat care caracterizează valori ale dezvoltării calităţilor motrice.
A. Testări aplicate asupra stabilirii nivelului de dezvoltare a forţei:
- forţa abdomenului (prin ridicarea picioarelor îndoite până la un unghi de 90 0 din poziţia atârnat la scara de gimnastică);
- forţa spatelui (prin ridicarea trunchiului sub un unghi mai sus de 45 0 din poziţia culcat, mâinile la ceafă);
- forţa muşchilor centurii scapulare (prin îndoirea şi dezdoirea braţelor din poziţia sprijin culcat, mâinile pe banca de gimnastică);
B. Testări aplicate asupra stabilirii nivelului de dezvoltare a elasticităţii:
- elasticitatea spatelui (prin menţinerea poziţiei „pod”);
- elasticitatea centurii coxo-femurale (prin aplecare profundă înainte).
C. Testări aplicate asupra stabilirii nivelelor de iuţeală şi detentă:
- alergare pe o distanţă de 10m;
- săritură de pe loc în lungime;
- săritură de pe loc în înălţime.
D. Testări aplicate asupra stabilirii nivelelor de posedare a coordonării mişcărilor şi a echilibrului:
- săritura în sus cu rotire la 3600;
- cinci rotiri la 3600 pe loc şi deplasare pe o linie marcată (proba Rozentali); - echilibrul pe un picior;
- deplasare în genuflexiune, mâinile la spate pe o distanţă de 5 metri.
 Indicii rezultatelor care demonstrează nivelul dezvoltării calităţilor motrice la etapa iniţială

x±Sx
Testarea calităţilor t P
Grupa experiment. (n=7) Grupa martor (n=8)

I. Forţa
1.Ridicarea picioarelor îndoite sub unghi de 900 din atârnat la scară 6,78±0,44 6,06±0,4 0,22 >0,05
(nr. de ori)

2.Îndoirea şi dezdoirea braţelor din sprijin culcat: palmele pe

4,21±0,14 3,94±0,4 0,78 >0,05
bancă, (nr. de ori)

II. Elasticitatea
3,26±0,52 3,29±0,46 0,47 >0,05
3. Spatelui prin menţinerea poziţiei „POD” (din 10 puncte)

4. A centurii coxofemurale şi a picioarelor prin aplecare profundă

5,06±0,37 5,26±0,27 0,28 >0,05
(cm)

III. Detenta
63,25±0,71 62,66±0,52 0,4 >0,05
5. Săritură în lungime de pe loc (cm)

6. Săritura în înălţime de pe loc (cm) 12,46±0,21 12,47±0,33 0,2 >0,05

IV. Coordonarea şi orientarea

3,86±0,17 3,59±0,44 0,51 >0,05
7. Şurub la 3600 cu aterizare precisă (din 10 încercări)

8. 5 rotiri la 3600 şi deplasarea pe linie marcată: Proba Rozentali

4,05±0,11 4,12±0,32 0,44 >0,05
(din 10 puncte)
 7 6
6
5
5
4
4
3 3
2 2
1 1
0 0
T1 T2 T3 T4

Forţa Elasticitatea

grupa experimentală grupa martor grupa experimentală grupa martor

Dinamica indicilor rezultatelor iniţiale la grupa experimentală şi martor privind dezvoltarea forţei şi
elasticităţii
 Indicii rezultatelor care demonstrează nivelul dezvoltării calităţilor motrice la etapa finală

x±Sx
Testarea calităţilor t P
Grupa experiment. (n=7) Grupa martor (n=8)
I. Forţa
1.Ridicarea picioarelor îndoite sub unghi de 900 din atârnat la 12,02±1,04 8,0±1,12 3,94 <0,001
scară (nr. de ori)
2.Îndoirea şi dezdoirea braţelor din sprijin culcat: palmele pe
bancă, (nr. de ori) 9,34±0,59 5,43±0,64 3,79 <0,001
 
II. Elasticitatea
6,42±0,35 4,37±0,44 2,75 <0,01
3. Spatelui prin menţinerea poziţiei „POD” (din 10 puncte)
4. A centurii coxofemurale şi a picioarelor prin aplecare
9, 05±0,37 6,05±0,58 3,84 <0,001
profundă (cm)
III. Detenta
69,11±1,82 63,14±1,32 2,82 <0,01
5. Săritură în lungime de pe loc (cm)
6. Săritura în înălţime de pe loc (cm) 18,05±1,1 13,73±1,08 3,61 <0,001
IV. Coordonarea şi orientarea
7,32±0,27 4,61±0,35 3,35 <0,001
7. Şurub la 3600 cu aterizare precisă (din 10 încercări)
8. 5 rotiri la 3600 şi deplasarea pe linie marcată: Proba
7,10±0,32 5,27±0,4 2,02 <0,005
Rozentali (din 10 puncte)
 CONCLUZII
1. Studiul literaturii didactico-ştiinţifice de specialitate şi a unor materiale care prezintă conţinuturi şi structuri ale
activităţilor instructive organizate şi desfăşurate cu copiii scoate în evidenţă unele neîmpliniri asupra cărora este necesar
de a atrage atenţie deosebită în ceea ce priveşte dezvoltarea raţională a diverselor calităţi motrice prin intermediul
varietăţii largi de mijloace specifice, inclusiv din fitness.
2. Nivelul pregătirii fizice al copiilor grupelor pregătitoare este scăzut, deoarece după toate constatările dezvoltarea
calităţilor motrice nu se efectuează în conformitate cu necesităţile dezvoltării fiziologico-biologice, creând astfel la
această vârstă o întârziere a dezvoltării diferitor calităţi motrice, care pot servi în continuare drept bază (ori temelie)
aspectului însuşirii diferitor exerciţii fizice şi a dezvoltării multilaterale şi armonioase ale copiilor.
3. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor specifice în baza exerciţiilor selectate din arsenalul dezvoltativ al diferitor calităţi
motrice în cadrul activităților de fitness condiţionează creşterea şi sporirea nivelelor de dezvoltare a acestora, ansamblul
cărora include calităţi de manifestare a forţei, elasticităţii, detentei şi altele.
4. Aplicarea acțiunilor fitnessului cu exerciții specificate în scopul dezvoltării calităţilor motrice, care după cum a fost
menţionat, au influenţe directe asupra însuşirii diferitor mişcări, trezeşte interesul copilului şi impune conştiinţa acestuia
de a acorda atenţie mărită pentru a le practica de sinestătător.
 RECOMANDĂRI
În scopul măririi nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice se indică:
1 – de a aduce la cunoştinţa copiilor despre rolul unei pregătiri fizice bune, pentru că aceasta poate servi drept suport în
cadrul însuşirii majorităţii exerciţiilor fizice, pregătire care poate fi obţinută numai prin dezvoltarea diferitor calităţi
motrice prin intermediul mijloacelor şi a exerciţiilor fizice selectate din fitness;
2 – dezvoltarea calităţilor motrice devine deosebit de necesară pentru îmbunătăţirea proceselor de creştere şi sporire a
diferitor funcţii ale organismului – toate creând posibilităţi de formare a unui stereotip corect de efectuare a diferitor
mişcări, depăşind astfel un şir de bariere atât de ordin fiziologic, cât şi psihologic la însuşirea materialului;
3 – diverse calităţi motrice se recomandă de a le dezvolta în ansamblu şi asociativ-succesiv – toate acestea condiţionând o
dezvoltare armonioasă şi proporţională a organismului copiilor;
4 – la elaborarea proiectelor ori a complexelor constituite din exerciţii specifice să fie prevăzută corespunderea gradului
de dificultate a acestora cu posibilităţile şi aptitudinile copiilor, dar să nu fie diminuat rolul aspectului progresiv în
vederea îndeplinirii exerciţiilor mai complicate, stabilind un randament moderat de lucru şi contând pe procesele intense
de refacere şi reabilitare ale organismului copilului.
Apare speranţa că investigaţiile întreprinse pot completa metodologia dezvoltării diverselor calităţi motrice conducând la
obţinerea unei realităţi mai prospective, promovînd, totodată, ocupațiile cu fitnessul asanativ de la vîrstă foarte fragedă.