ADMINISTRAREA

INTERNĂ A ŢĂRILOR
ROMÂNE ÎN SEC. XIV
- MIJL. SEC. XVII.

Aluchi Nicoleta
Clasa a X-a “C”
 Introducere

• Încă de când românii erau organizaţi în obşti, datează o serie de termeni latini care oglindesc
civilizaţia autohtonă: ţară, domn etc.
• Principatele române erau organizate după modelul statelor răsăritene din Europa. Istoricii
recunosc că instituţiile româneşti au fost influenţate de către Imperiul Bizantin, cât şi dinspre
apusul Europei.
• Dezvoltarea instituţiilor din Ţările Române prezintă un profund caracter unitar. Ea este practic
aceeaşi în toate ţările locuite de români.
ORGANIZAREA
POLITICO-
INSTITUŢIONALĂ;
 Organe supreme de conducere

• Domnia
• Sfatul boierilor
• Sfatul tainic
• Marea Adunare a Țării
 Prerogativele domnului:

• Stăpân al țării și al tuturor supușilor.

• Conducător al puterii legislative, executive și judiciare.
• Comandant de oaste pe timp de pace și război.
• Stăpân al celor mai mari domenii din țară.
• Apărător al bisericii.
• Bătea moneda.
• Avea dreptul de a incheia tratate.
• Strângea birurile de pe tot întinsul ţării sale prin funcţionarii săi
• Puterea lui era mărginită de sfatul domnesc şi de legea nescrisă (obiceiurile).
• Era ajutat la cârmuirea ţării de sfatul boierilor.
 Sfatul boierilor
 Organ cu funcții consultative și executive pe lîngă domn compus din boieri cu
sau fără dregătorii.
Dregătorii:
a) publice
• Marele Ban – se afla în fruntea marilor dregători din Țara Românească
• Marele vornic - conducătorul și judecătorul curții domnești
• Marele logofăt - șeful cancelariei domnești
• Marele vistiernic - se ocupa de administrația fiscală a țării, de evidența veniturilor și
cheltuielilor
• Hatmanul(Portarul de Suceava) - avea atribuții militare
Dregătorii:
b) de curte
• Paharnicul - gusta vinul înainte de a fi servit de domn
• Marele postelnicul (statornic) – mareșalul curții, era dregătorul cel
mai apropriat de persoana voievodului, putea intra în
iatacul domnului chiar și nechemat.
• Comisul - avea grijă de grajduri și de caii domnești.
• Stolnicul - răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia la
ospețe, de aprovizionarea cu alimente
• Marele spătar - purtǎtorul de spadǎal domnului la ceremonii
• Clucerul - avea cheile cămărilor cu provizii
 Marea Adunare a Țării
În Moldova şi Țara Românească:
Instituţie cu rol consultativ convocatǎîn situaţii deosebite
Alcǎtuitǎdin: reprezentanţi ai boierilor,clerului,orǎşenilor şi
ţǎranilor liberi.
Atribuţiile:
 Alegerea domnului,
 Stabilirea taxelor interne sau externe (tributul cǎtre Imperiul Otoman).
În Transilvania:
Adunări obşteşti → congregaţii generale ale nobilimii (din sec. XIV)
ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV-
TERITORIALĂ
 Judeţe (Țara
Româneascǎ) - 16
 Ţinuturi (Moldova) - 24
 Voievodatul
Transilvaniei şi-a
exercitat autoritatea
asupra a şapte comitate.
 Sate libere
 Sate dependente
 Orașe
 ORAŞELE

 Transilvania:
 Largă autonomie;
 Conduse de un consiliu (12 juraţi);
 Jude (reprezentantul regelui).
 Moldova:
 Conduse de un şoltuz (reprezentantul domnului);
 Ţara românească:
 Conduse de un jude (reprezentantul domnului):
ORGANIZAREA
JUDICIARĂ
 Organizarea Judecătorească
• În Transilvania instanţele medievale au fost:
- cea seniorală, exercitată de nobili asupra ţăranilor
- a comitatului,
- cea voievodală
- cea regală.
• Jus valachorum - obiceiul pămîntului-vechi drept românesc nescris
• Dreptul feudal - legi oficiale emise în cancelariile domnești
Instanțele judecătorești
 Sfatul oamenilor buni și bătrîni în frunte cu juzi, cnezi, vatamani.
 Sfatul domnesc în frunte cu domnul ca judecător suprem
ORGANIZAREA
MILITARĂ
 Voievod – comandant militar
 Oastea chemată la luptă era alcătuită din trupe strânse de comitate, din steagurile marilor nobili şi ale
episcopului Transilvania, din cetele boiereşti în Ţara Românească şi Moldova.
 În caz de primejdie mai mare se putea ridica toată ţara în arme, formând oastea cea mare, de care nu
putea fi scutit nici un bărbat în stare de a lupta.
 Mercenarii (folosiţi pe scarǎlargǎdin secolul xvi)
 Sistemul defensiv format din cetǎţile de graniţǎ:
 Hotin
 Suceava
 Neamţ
 Cetatea Albǎ
 Chilia
 Giurgiu
 Turnu
 Brǎila
 Bibliografie
1. Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluţia din 1821
(manual de clasa a vii-a) - Hadrian Daicoviciu
2. Istoria românilor – Petre P. Panaitescu
3. Istorie (manual de clasa a viii-a) – Sorin Oane
4. https://
www.didactic.ro/materiale-didactice/politica-interna-a-tarilor-romane-in-sec-x
ivxvi

5. https://www.slideshare.net/maraivan/tarile-romane-in-sec1-xiv-xvi
MULȚUMESC
PENTRU
VIZUALIZARE!!!