Sunteți pe pagina 1din 23

c 


  
 
  

c        
       

c   

‘ ‘  ‘  

  ‘

 

 

  

      


      

` 


INTRODUCERE

‡ AVC ischemic este cea mai frecventa afecţiune neurologică cu caracter de


urgentă şi este definit ca un deficit neurologic apaărut brusc din cauza unei
hemoragii sau ischemii nevraxiale centrale.

‡ Principala problema pe care o determina AVC -ul , atât la nivel personal


cât şi populaţional , este ce-
ce-a a dezabilităţii.

‡ Peste 40 % dintre supravieţuitori rămân cu un grad variabil de impotenţă


funcţională .
uOTIVAŢIE
‡ uorbiditatea şi mortalitatea crescută prin AVC , justifică pe deplin atenţia
acordată acestei probleme , cu atât mai mult cu cât statisticile indică o
creştere evidentă a bolilor cardiovasculare şi implicit a suferinţelor
cerebrale.

‡ Bolile vasculo ± cerebrale reprezintă a 3 a cauză de deces după bolile


cardiace şi tumorile maligne.

‡ Se estimează ca aproximativ 17 % din totalul deceselor este dat de boli


vasculo - cerebrale.
DEFINIŢIE
‡ Accidentul Vascular Cerebral este un sindrom clinic , care cuprinde hemoragia
cerebrală si hemoragia subarahnoidiană şi implicit necroza a unei părţi din
ţesutul cerebral provocată de suprimarea fluxului sanguin.

CAUZE

‡ Ateroscleroza
‡ Hipertensiunea arterială
‡ Cardiopatii emboligene
‡ Traumatisme craniene
‡ ualformaţii vasculare
‡ Alte cauze : etilism acut , diabet , tumorii cerebrale , sindrom hemoragipar.
TABLOUL CLINIC
‡ AVC se instalează brusc în majoritatea cazurilor .
‡ Tabloul se caracterizează prin : - stare comatoasă superficială de
scurtă durată sau uneori lipseşte.
- în formele severe faţa este palidă.

‡ Sunt prezente ³semnul pânzei


pânzei de corabie´
corabie´ şi ³ semnul pip
pipei ³.

‡ Neurologic se constată tulburări de sensibilitate , motilitate şi reflexe.


‡ Hemiplegie flască caracterizată prin paralizii de tip piramidal , hipotonie ,
abolirea reflexelor osteotendinoase.

‡ Hemiplegia spastică, contractura muşchilor paralizaţi, reflexe


osteotendinoase vii.
TRATAuENT
‡ Combaterea edemului cerebral.

‡ uenţinerea şi corectarea echilibrului hidroelectrolitic şi acido ± bazic ,


administrarea de electroliţi în funcţie de ionogramă şi rezervă alcalină.

‡ Asistenta medicală va efectua tratamentul indicat de medic utilizând:


- ser glucozat 33 % , 50 ± 100 ml i.v. de 2 ± 4 ori / zi.
zi.
- uanitol 0,5 ± 2 g / k corp / zi i.v. lentă 30 ± 60 min.
- Diuretice: Furosemid 2 fiole i.v. sau în perfuzie.

‡ Sedarea bolnavului la nevoie la cei cu nelinişte psihomotorie.


ROLUL ASISTENTULUI ÎN INGRIJIREA
BOLNAVULUI CU AVC ISCHEuIC
‡ Intervenţii delegate:
- recoltează produse biologice şi patologice, VSH ,
Hemoleucogramă , Gicemie , Uree , acid uric , creatinină ,
ionogramă.
- recoltări de urină : se determină calitatea , densitatea ,
proteinuria , hematuria şi urucultura.
- administrează medicamentaţia orală şi parenterală prescrisă
de către medic , respectând doza şi ritmul de administrare.
‡ Intervenţii autonome:
- uăsoară zilnic dimineaţa şi seara funcţiile vitale , vegetative
şi le notează in foaia de observaţie.
- Urmăreşte zilnic comportamentul bolnavului : poziţia ,
atitudinea , expresia feţei , somnul şi starea psihică.
- Sesizează apariţia unor modificări patologice , modificări de
culoare a tegumentelor , erupţi cutanate , edeme şi transpirţie.
D Realizează zilnic bilanţul ingestie ± excreţie.

- uăsoară zilnic greutatea şi diureza bolnavului.

- Realizează educarea pacientului cu prevenire la regimul de viată pe


care trebuie sa-
sa-l adopte după externare: se interzice consumul de
alcool , cafea , tutun , explicând pacientului efectul nociv al
acestora asupra organismului.

- Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric ,


hipoglucidic.

- Supraveghează anumite efecte secundare greţuri , vărsături ,


diaree.
CAZUL I
‘
  

‘  

 

 ‘  

 



‘
 

 
 ‘

  
 
  
 
‘‘ 
‘
‘‘ 
‘ 
  

‘ 

 
 

‘ 

‘ ‘ 
Accident


‘ ‘ 
Accident Vascular Cerebral
Ischemic de tip tranzitoriu cu afazie şi hemiplegie dreaptă.
‘ ‘
 ‘ 

‡ Pacient hipertensiv.
‡ În urmă cu 10 ani a suferit de litiază biliară , care a fost tratată chirurgical
prin colecistectomie.
‡ Cardiopatie dureroasă ischemică

‘ ‘
     
Nesemnificativ
‘ ‘
     
Nesemnificativ

 

Bo


Boala debutează brusc la un organism cu dereglări
metabolice şi fiziologice , la care se adaugă caracterul hipertensiv al
pacientului şi o interiorizare psihică. Accidentul vascular a survenit în
timp ce pacientul se afla la domiciliu.
Pacientul a fost găsit intr-o stare marcată de agitaţie.
‘


 !š
!š kg
"#$%&'(
1,70
"#$%&'(
1,70 m
 
)# %$
stare
%$
stare nutriţională satisfăcătoare
*
+ #)'#$
0
#)'#$
0 I
,
negativ
,
negativ

*  %
- .'/0
.'/0 1 +-% 
Zgomote cardiace ritmice
Pauzele dintre pulsaţii sunt ritmice
Puls: š0 bătăi/ min
TA.: 15
150/ 90 mmHg

*  %
+*' /

20 respiraţii/ min
Torace normal conformat
uiscări respiratorii simetrice
*  %
.')+'1
Tranzit intestinal normal
Abdomen normal la palpare

*  %
/0
%
/0 )#' %
Prezintă 5-
5-6 micţiuni/ zi
Urina are aspect normal şi este în cantitate de 1300 ml/zi

*  %
 #)%'/# 
Nepalpabil

*%
Prezintă proteză dentară mobilă
Părul îngrijit şi curat

(2%
Tegumente: normal colorate
Unghiile: sunt curate
Sistemul osteoarticular: integru
Prezintă o cicatrice în urma colecistectomiei
# %'3
.
% 2/ /

‡Hematii: 4300000/ mm
‡Hemoglobină 14g %
‡Leucocite š400/ mm
‡Uree 19 mg %
‡Glicemie 110 mg %
‡Hematocrit 43 %
‡Acid uric 5,9 mg %
‘
  "‘  
‘ 

å. Imposibilitatea de Sadisfacerea -Salonul va fi linistit, aerisit, luminos, - Pacientul este


parţială a nevoii de curat. incooperant,
a se mişca şi de a-
a-şi
menţine o poziţie mişcare pentru -Patul bolnavului va fi prevăzut cu somnolent sau
favorizarea unui saltea ³antiescară,
³antiescară, colaci de cauciuc la agresiv. Astfel că
adecvată datorită glezne.
hemiplegiei. confort psihic mobilizarea prin
-În regiunea maleolară, inelele de vată exerciţii a fost
in regiunea cotului, patul va fi protejat
cu muşama şi aleză, iar lenjeria de pat
îngreunată.
va fi bine întinsă pentru a nu face cute
ce pot duce la apariţia escarelor.
-Asigur pacientului o poziţie cât mai
comodă în pat, schimb poziţia
bolnavului din oră în oră, efectuez
mobilizarea sa prin exerciţii pasive în
pat, începând cu articulaţiile şi apoi cu
muşchii.
-Execut pacientului ficţionări şi masaje
cu alcool mentolat şi unguente
antiinflamatoare, pudraje cu talc.
-Supraveghere continuă în timpul
mobilizării.
-Educ aparţinătorii în sensul executării
mobilizării.
2. Tulburări psihice Calmarea temporară - Supravegherea continuă - Pacientul nu
nu--şi
tranzitorii, datorită a pacientului. -Îmbin cu pacientul o conversaţie modifică starea
şocului emotiv, şi nonverbală, pe baza psihică decât în
afaziei sau în funcţie tulburărilor psihice manifestate ( prezenţa unui
de persoana care îl agitaţie , somnolenţă) identific membru al familiei
vizitează subiectul care îl dezbate şi mă sau în urma
implic în conversaţie chiar dacă administrării de
aceasta prin subiectul său tranchilizante.
depăşeşte normalul, încerc să-
să-mi
păstrez calmul.
-În cazuri extreme (agitaţie,
criză) administrez
tranchilizantele prescrise de
medic:Diazepam, Fenobarbitalul.
3. probleme de Satisfacerea - Salonul va fi bine aerisit, luminat, Aportul de calorii
dependenţă în necesarului de curat. este sadisfăcut.
alimentaţie datorită calorii pe zi, regim - Alimentaţia se face natural cu
mobilizării la pat cât mai bogat în deservirea meselor la patul
calorii şi vitamine bolnavului.
- Patul va fi protejat cu muşama şi
aleză.
- Alimentez pacientul în pozitţia
semişezândă la marginea patului,
servindu--i alimentele cu linguriţa (
servindu
cântăresc bolnavul zilnic).
- Dieta va fi bogată în calorii,
glucide, vitamine, săracă în lipide,
condimentele în general constituită
din lichide, pentru slăbirea
bilanţului hidric, sucuri de fructe,
ceaiuri, lapte, iaurt.
- Ca alimente de consistenţă mai
solidă sunt recomandate ouăle fierte
moi, supe, salate de legume, fructe,
carne fiartă, cartofi fierţi sau piure.
- Se interzice consumul orcărui
toxic: nicotină, cofeină, alcool.
- În tot cursul alimentaţiei comunic
pe cât posibil cu pacientul.
- E de preferat ca cel puţin o masă
pe zi să fie servită de un membru al
familiei ( soţie, fiică), pentru
creearea unui confort psihic de
siguranţă în cursul alimentaţiei.
4. Dificultate în a Asigurarea de - Supraveghere zilnică. Nevoia de a elimina
elimina datorită condiţii favorabile - Protejarea patului cu muşama şi este satisfăcută ,
imobilizării la pat pentru a elimina. aleză. Bolnavul neputându-
neputându-se bolnavul nu prezintă
Evacuarea zilnică deplasa la grupul sanitar, voi semne de
asigura prezenţa urinarului la pat. deshidratare
- Schimb aleza după fiecare
eliminare, la fel şi lenjeria de pat şi
de corp daca este necesară.
5. Dependenţa în Păstrarea - Realizez toaleta pe regiuni la Tegumentele şi
efectuarea igienei tegumentelor în stare pat, având grijă ca pacientul să mucoasele se
personale, datorită perfectă de curăţenie. posede prosop, săpun, periuţă de menţin integre şi
imobilizării la pat, a Evaluarea zilnică. dinţi, personale. curate.
hemiplegiei -Pe parcursul efectuării toaletei, Bolnavul pare
încerc să comunic cu pacientul mulţumit iar după
pentru ai câştiga încrederea. baia generală (
- După fiecare toaletă în regiunea efectuată de soţia
axilară a pacientului , aplic un sa) chiar adoarme
deodorant. cu faşa destinsă.
- Veghez asupra lenjeriei de corp
şi de pat ca să fie tot timpul
curată după efectuarea toaletei
regionale, iar salonul sa fie
încălzit pentru a preveni
complicaţiile pulmonare.
6. Deficienţa în Realizarea unui mod - Chestionez bolnavul în cursul Rezultatele sunt sub
comunicare orală, de înţelegere, a unei efectuării îngrijirilor, punându-
punându-i aşteptări, bolnavul
scrisă datorită afaziei căi de comunicare diverse întrebări , observ şi plictisindu--se să
plictisindu
şi a bolii accesibilă cu analizez răspunsurile verbale repete , renunţă să
pacientul vizuale, mimica feţei , înveţe, nu
gesticulaţia. Se impune şi colaborează.
participarea aparţinătorului.
7. Imposibilitatea de Îndepărtarea -Este necesar ca dintre membrii Pacientul nu a
a evita pericolele obstacolelor şi familiei, în special cel preferat de suferit nici un
datorită deficitului evitarea pericolelor bolnav (soţie, fiică) să-
să-l supravegheze accident pe
motor şi al prin supraveghere permanent, să ajute la sprijinirea perioada
tulburărilor psihice permanentă pacientului în timpul plimbărilor, îngrijirilor. Nu
schimbarea poziţiei în ridicarea sau adoarme decât sub
aşezarea în pat.
efectul
- Supravegherea în timpul nopţii ( tranchilizantelor,
somnului), a tulburărilor psihice, să-
să-i sau când se află
ofere pacientului ceea ce cere.
soţia lângă el.
- Evitarea pe cât posibil a mişcărilor
inutile bruşte.
- Folosirea patului cu apărători
laterale.
š. Probleme în Redobândirea - Salonul să fie liniştit, aerisit, luminos
satisfacerea somnului fiziologic în cursul zilei, înainte de culcare se va
somnului fiziologic al pacientului stinge lumina.
al bolnavului - Execut cu pacientul plimbări dese, dar
de scurtă durată, încerc exerciţii fizice
în pat, toate cu scopul de a-
a-l obosi, de ai
provoca somnul.
- Rog aparţinătorul să dialogheze toată
ziua cu pacientul, pentru a nu-
nu-l lăsa să
adoarmă până nu se lasă seara.
9. Dependenţa în Îmbrăcarea şi - Pacientul preferă hainele de casă, Pacientul se arată
menţinerea unei dezbrăcarea din acest motiv rog soţia să i le mulţumit când
vestimentaţii pacientului. aducă şi cu ajutorul acesteia, schimb este îmbrăcat cu
adecvate şi de Alegerea lenjeria de corp, astfel ii creez un hainele de acasă
alegere a vestimentaţiei confort psihic de siguranţă şi cu excepţia
îmbrăcămintei adecvate. încredere. perioadelor de
datorită imobilizării - Ajut pacientul la dezbrăcat şi la tulburări psihice
la pat, tulburărilor îmbrăcat. când se dezbracă
psihice, afaziei gol, sau îşi ia pe el
mai multe haine,
chiar dacaă este
cald.

10. Incapacitatea de Recâştigare a - Îl ajut să înveţe să meargă prin Fiind incooperant


a învăţa datorită facultăţii de a plimbările efectuate. şi aflându-
aflându-se
afaziei, tulburărilor învăţa. A încrederii - Aduc aparţinătorii să participe la mereu sub
psihice de sine procesul de învăţare a pacientului. influenţa
- În cursul exerciţilor de gimnastică sedativelor,
medicale, a vizitei logopedului, ajut pacientul nu
pacientul să se integreze în reuşeşte să
comunicarea cu aceştia. acumuleze
cunoştinţe
11. Imposibilitatea Desfăşurarea unor - Am încercat săsă--i captez atenţia în Pacientul se simte
de a practica o activităţi pentru a-
a-l timp ce-
ce-i citeam ziarul, să fie atent total descurajat nu
activitate utilă, de a face pe bolnav să se la televizor pentru a se informa, dar reacţionează
fi ocupat, datorită simtă util pacientul nu e receptiv. pozitiv decât în
imobilizării la pat, - uobilizarea prin exerciţii fizice şi timpul plimbărilor.
afaziei, tulburărilor plimbări, am folosit-
folosit-o pentru a
psihice determina pacientul să se simtă util
faţă de propria-
propria-i persoană şi astfel
să mulţumească familia.
- Prin dialoguri avute cu pacientul
am încercat să-
să-i explic că este util
chiar şi numai prin existenţa sa şi
implicit prin pensia pe care o
primeşte familia datorită bolii sale.

12. Probleme în ceea Redobândirea - Plimbările prin salon, gimnastica


ce priveşte recreerea capacităţii de medicală, vizitele familiei sau a
recreere altor persoane au rămas singurul
mod de relaxare, deoarece
majoritatea timpului şi-
şi-l petrece în
pat, astfel încât mişcarea a devenit
un mod de recreere.
13. Imposibilitatea uobilizarea - Gimnastica medicală, plimbările Prevenirea
mobilizării datorită bolnavului pentru prin salon ( însoţit ) şi alte mişcări escalelor a fost
hemiplegiei prevenirea escarelor efectuate cu ajutor, toate realizată iar nevoia
facilitează îndeplinirea de mişcare ( de
obiectivelor propuse. mobilizare) a fost
satisfacută
‘  
‡ Sanatatea este definita de OuS ca o completa bunastare fizica,mentala si sociala
care nu consta numai in absenta bolii sau infirmitatii
‡ In conceptia moderna sanatatea este considerata ca o calitate care presupune o
interactiune dinamica si o independenta intre conditia fizica a
individului,manifestarile sale mentale,reactiile emotionale si ambianta sociala in
care traieste.
‡ Stim ca AVC-
AVC-ul este cea mai frecventa afectiune neurologica cu caracter de
urgenta.
‡ Principala problema pe care o determina AVC- AVC-ul atit la nivel personal cit si
populational,este cea a dizabilitatii,peste 40 la suta dintre supravietuitori raminind
cu un grad variabil de impotenta functionala.
‡ uajoritatea pacientilorcu AVC ischemic[si cei ce ii ingrijesc]vor avea nevoie de
asistenta unei echipe specializate alcatuite din medici,asistente,terapeuti,asistenti
sociali sipsihologi care vor analiza particularitatile situatiei in fiecare caz in parte,va
identifica obiectivele reabilitarii si le va concretiza numai de acord cu pacientul.
‡ S-a demonstrat ca prin aplicarea unui program de pregatire pantru apartinatori a fost
posibila atit diminuarea gradelor de anxietate si de depresie ale acestora,cit si
ameliorarea starii psihice a pacientilor cu deficit functional moderat.
‡ Conform celor mai elocvente dovezi ce sustin eficienta reabilitarii pacientilor cu
AVC. rezultatele favorabile sunt asociate cu utilizarea echipelor specializate si a
celor multidisciplinare.ARGUuENTELE pentru tratamentul de recuperare
medicala la supravietuitorii post AVC nu mai constituie in lumea medicala actuala
obiect de disputa.
‡ Se apreciaza ca din 100 de sechelari dupa AVC. š0 ramin cu dizabilitati de diferite
intensitati ,ce pot fi recuperate sau compensate prin preluare si prin adaptarea
mediului de viata si doar la 10 persista disfunctii majore care necesita
institutionalizare.
‡ Aceste procente impresionante favorabile ideii de recuperare medicale se datoreaza
unor principii bine puse la punct ce stau la baza metodologiei de lucru,adaptabila
fiecarui pacientsi construita pe ideea etapelor tinta.
‡ Este importanta conlucrarea dintre specialistul neurolog si cel de recuperare pentru
stabilirea factorilor de predictie a evolutiei.
‡ `` 
 
  ‘
‘
‘  
 

Raspunsul la intrebarea `` 
 
  ‘

 ‘
   ``va fi dificil de dat , dar  
‘ 
chiar

‘ 
chiar
daca va fi un raspuns cel mult aproximativ.
aproximativ.