Despadurirea/Defrisarea

Lesenciuc Bogdan

Cuprins:

 Introducere
 Cauzele despaduririlor
 Efectele despaduririlor
 Solutii impotriva despaduririlor
 Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației
lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de
regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și
arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.

 Înlăturare completă a pădurilor pe o anumită suprafață, prin tăierea lor,

se face în scopul folosirii terenului în alte scopuri (agricultură, pășunat,
construcții) sau utilizării materialul lemnos. Rata despăduririlor este ridicată
mai ales la tropice, unde slaba calitate a solului a dus la practicarea
defrișării pentru a face disponibile noi terenuri pentru agricultură.

 Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari dezechilibre în

natură prin modificarea regimului de precipitații (secetă), al mișcării
curenților de aer, degradarea și eroziunea solurilor, apariția de inundații,
pierderea biodiversității, din cauza extincției speciilor de plante și animale și
la creșterea cantității de dioxid de carbon din atmosferă cu apariția efectului
de seră. Mai multe țări au inițiat proiecte de împădurire sau reîmpădurire
pentru a combate efectele despăduririlor sau pentru a crește cantitatea de
lemn disponibil.
 In cadrul ecosistemelor terestre, vegetatia are un rol deosebit de
important,constituind nivelul la care se realizeaza cele mai complexe
schimburi de materie si de energie.Fondul forestier cuprinde 27% din
suprafata globului.
 Desi sunt cel de-al doilea factor major al cresterii nivelui de gaze cu efect
de sera in atmosfera, dupa arderea combustibililor fosili, despaduririle ocupa
un rol minor, chiar insignifiant in preocuparile statelor lumii. Rata defrisarilor
este inegala pe continente.
Nu orice modificare a invelisului vegetal poate fi considerata ca un
element de degradare a mediului. Uneori vegetatia initiala a fost inlocuita cu
formatiuni naturale secundare echilibrate, cu productivitate ridicata (cum ar fi,
de exemplu, pajistile naturale utilizate ca fanete, formate dupa defrisarea
padurilor), sau prin culturi agricole, fara a se provoca o deteriorare a
terenurilor respective.
Degradarea vegetatiei se manifesta prin modificari care duc pe de o
parte la scaderea productivitatii ei, iar pe de alta parte la micsorarea rolului ei
in mentinerea echilibrului ecosistemului.
Rata despaduririlor este ridicata mai ales la tropice, unde slaba calitate a
solului a dus la practica defrisarii pentru a face disponibile noi terenuri pentru
agricultura.
 CAUZELE DESPADURIRILOR

 Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola si cea urbana.

 In ultimele doua secole populatia s-a inmultit, fiind din ce in ce mai multa nevoie
pentru spatiu de construit si agricultura.
 Cea mai mare parte a padurilor sunt utilizate pentru nevoile economice ale societatii,
fiind exploatate periodic. Padurile actuale poarta si acum urmele indelungatei folosiri
dezordonate, din trecut care a produs modificari substantiale ale structurii si
compozitiei lor floristice. In acest fel s-a produs o scadere a calitatii productive a
padurii.
 Padurea indeplineste anumite functii in echilibrul mediului inconjurator.
 Cele mai importante sunt:
• păstrează şi ameliorează calitatea mediului;
• are rol de reglare a temperaturii
• purifică aerul, fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia
• participă la circuitul hidrologic
 Astfel, se constată clar că funcţiile care privesc echilibrul mediului sunt mai
importante decât rolul de sursă de materii prime pentru activităţile umane. Nevoia de
lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii,
mine, combustibili, sunt toate cauze legate de despadurire.
 Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Despadurirea poate duce la eroziuni, seceta, pierderea biodiversitatii, datorita extinctiei speciilor de plante si animale, si creserea cantitatii de dioxid de carbon din
atmosfera.
De asemenea exista si cauze naturale ale despaduririlor. De exemplu hazardele naturale(cutremurele, alunecari de teren, eruptii vulcanice) sau incendiile provocate din
pricina conditiilor climaterice din Australia unde s-au pierdut peste 8,000 de kmp de padure sau taierea excesiva a paduri de exemplu in Brazilia s-au taiat peste
10,000 kmp de padure tropicala in anul 2008.
EFECTELE DESPADURIRILOR

Frecvent, degradarea antropica

a vegetatiei forestiere se
manifesta si prin modificari ale
consistentei, ale desimii arborilor.
In general in padurile pasunate,
sau in care s-au facut extregeri de
arbori, consistenta arboretelor
scade. In shimb, in urma
taierii rase a padurii are loc
adesea o crestere anormala a
acesteia, datorita regenerarii
haotice din lastari. De cele mai
multe ori tufarisurile formate ca
stadiu de regresie a padurii au, de
asemenea, o densitate foarte
ridicata.
 Odata distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de
ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii considerabile
din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara
adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat
neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-
ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. O alta
consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar
putea fi pierdute o data cu padurea.
Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in
padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt
de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri
pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului..
SOLUTII IMPOTRIVA DESPADURIRILOR

 In primul rand, pentru a stopa despaduririle trebuie luate masuri

legislative.
 Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea
acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta
padurilor..
 Multe tari au initiat proiecte de impadurire sau reimpadurire pentru a
combate efectele despaduririlor sau pentru a creste cantitatea de
lemn disponibil. In Europa, despaduririle s-au produs lent, dar
“moartea padurilor” este aici poluarea.
 Taierile, distrugerile irationale, nu conduc numai la pierderea
padurilor, ci chiar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti
omenesti, cum s-a intamplat in nordul Italiei, unde, din cauza
despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare.
 REDUCEREA SUPRAFETELOR DE PADURE

 Ca efect ,la nivelul intregului Glob , suprafetele forestiere s-au

redus de la cca. 9 mld. ha in antichitate ,la doar cca. 4 mld. ha in
prezent, cu consecinte foarte grave la nivelul bilantului hidrologic,
accelerarii eroziunii , degradarii solurilor sau climei.Ex: scaderea
resurselor de biomasa lemnoasa; modificarea peisajelor ;
reducerea biodiversitati. Unele tari duc politici de reimpadurire,
astfel crescandu-si suprafetele forestiere ( ex.:Germania-41% din
suprafata in prezent fata de mai putin de 25% in anii 50).
In ultimii 10 000 de ani, mantia forestiera a planetei s-a stramtat cu
o treime prin defrisarile ce faceau loc terenurilor arabile, pasunilor
sau asezarilor omenesti. Desi aceasta evolutie continua, padurile
tropicale diminuindu-se anual cu circa 17 milioane de hectare de
teren, cererea fata de bogatia ei principala – lemnul – este mare si
intr-o permanenta crestere. Intre timp, devine, insa, clara
necesitatea de a conserva padurile, prin recunoasterea rolului
determinant in conservarea conditiilor climaterice, stabilizarea
terenurilor si a resurselor de apa, sau in asigurarea diversitatii
biologice.
 In functie de procentajul actual de impadurire, distingem:

 – tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);

 – tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America
de Nord);

 – tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia).

Pe ansamblu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind
continentul cu cel mai mare procent de
impadurire (46,7 %).

 In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, Egipt, Africa de

Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din
zona fertila, partial impadurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se
despaduresc zone imense pentru a face loc
culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgasa, unde toate padurile
de pe ramura vestica si nordica au disparut, ducand la disparitia unor specii de pasari
necunoscute in alte parti ale lumii. Singura parte a Africii relativ pastrata, cu un potential
forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo).
 Despadurirea/defrisarea ar trebuie redusa cu pana la 90%
ca padurile sa isi revina deoarece ele ne ofera o sursa de oxigen si ne
ajuta la estomparea incalziri globale.
Defrisarea Padurilor și Efectele asupra Mediului Inconjurator
 Sfarsit
 Site-urile de unde au fost preluate informatiile:

 Wikipedia-https://ro.wikipedia.org/wiki/Defri%C8%99are
 Scribd-https://ro.scribd.com/doc/38585655/DESPADURIRI
 Youtube-https://www.youtube.com/watch?v=1Cpe7pok9y4