METODE DIDACTICE ȘI INTERACTIVE ÎN

PREDARE-ÎNVĂȚARE

Realizat: Bodnar Iuliana

Master-ciclul I,

EI și Terapia persoanelor cu CES

 expunerea
Metode tradiționale
• pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal,
latura informativă a educaţiei;
conversația • sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul
fiind văzut ca un obiect al instruirii, așadar comunicarea este
unidirecțională;
• sunt predominant comunicative,;
exercițiul • sunt orientate, în principal, spre produsul final, evaluarea fiind
de fapt o reproducere a cunoștințelor;
• au un caracter formal şi stimulează competiția;
demonstrația • stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;
• relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind
impusă.
observația
 Metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:
• acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
• sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului
educaţional;
• sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;
• sunt orientate spre proces;
• sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi,
evaluarea fiind una formativă;
• stimulează motivaţia intrinsecă;
• relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina
derivă din modul de organizare a lecţiei.
• Prin metodele moderne, se încurajează participarea elevilor, inițiativa și creativitatea.
 PROBLEMATIZAREA

Constituie o modalitate de instruire prin crearea unor situaţii

problemă, care solicită copiilor utilizarea, restructurarea şi
completarea unor cunoştinţe şi capacităţi anterioare dobândite
în vederea realizării situaţiei problemă pe baza experienţei şi
efortului personal. Personalizarea am folosit-o cu eficienţă
sporită la grupa mare. Printre elementele de problematizare ce
pot fi utilizate în cadrul activităţilor de observare se regăsesc:
a) Crearea unor situaţii-problemă,care să stimuleze copii către
căutare şi descoperire.
b) Dirijarea percepţiei prin intermediul conversaţiei euristice.
 ALGORITMIZAREA

Este o metodă care presupune utilizarea şi valorificarea algoritmilor de învăţare. Algoritmul

este constituit dintr-o serie de operaţii executate într-o anumită ordine, presupune o succesiune de
operaţii. Din punct de vedere psihologic algoritmii reprezintă depinderi de activitate intelectuală.
Algoritmizarea  ca metodă se foloseşte în general la grupele mari.
În activităţile de observare direcţionate spre cunoaşterea lumii vii algoritmul de lucru se
dovedeşte a fi benefic. Observarea unui animal se desfăşoară prin aceeaşi succesiune de operaţii.:
a.       perceperea globală a animalului;
b.      Componentele corpului;
c.       Particularităţile fiecărei părţi a corpului;
d.      Mediul şi modul de viaţă;
e.       Înmulţirea;
f.        Importanţa.
Este normal că pentru educatoare aceste etape constituie un schelet logic atât pentru activitatea
coerentă a operaţiilor mentale ale preşcolarului  cât şi pentru educatoare, care dirijează procesul
de învăţare. Insistându-se de la primele teme pe aceste secvenţe, la teme similare, apelând la
schema logică de investigare prin simple întrebări ca : ,,Ce am învăţat despre…?”, şi acum ,,Ce
trebuie să ştim despre…?” se activează algoritmul de lucru care facilitează descoperirea
elementelor de noutate şi integrarea lor în structuri cognitive deja consolidate.
 ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE

Este o metodă care implică procedee de

Scopul activităţii:  crearea posibilităţilor
colaborare şi activitate comună în rezolvarea unor copiilor de a opta pentru un anumit centru
sarcini de instruire: copiii lucrează împreună, uneori în care doreşte să execute o temă
în perechi, în grupuri mici pentru a rezolva aceeaşi
problemă, pentru a explora o temă nouă, pentru a
punându-şi în aplicare originalitatea şi
crea idei noi. creativitatea.
Învăţarea prin cooperare, realizându-se printr-o Obiective: - dezvoltarea simţului
bogată paletă de activităţi oferă copiilor o învăţare artistic şi a creativităţii;
activă, un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă - dezvoltarea capacităţii de a lucra în
procesului de predare, punând accent deosebit pe joc
ca metodă de bază a acestui proces. Această metodă comun;
valorifică avantajele muncii şcolare  şi extraşcolare, - sprijinirea cunoaşterii de sine prin
asigurând condiţiile necesare pentru ca efortul raportarea la colectiv;
comun al copiilor să fie bine organizat şi susţinut.
- valorificarea unor aptitudini;
Ei au posibilitatea de a explora şi cunoaşte
domenii noi, de a acumula cunoştinţe în mod - dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor
independent, dezvoltându-şi competenţele precum: în vederea pregătirii pentru scris;
creativitatea, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a - stimularea percepţiei senzuale .
comunica şi a lucra în echipă. Exemplu: Tema ,,
Toamna cea bogată”
 B RA IN ST ORM I NG- UL

Având semnificaţia de furtună în creier, efervescenţă, aflux de idei, stare intensă

de creativitate asalt de idei, una din cele mai răspândite metode de stimulare a
creativităţii. Preşcolarii sunt provocaţi să participe activ la producerea de idei, se
dezvoltă capacitatea de rezolvare a unei probleme prin căutarea de soluţii cât mai
originale, se dezvoltă atitudinea creativă şi este favorizată, exprimarea
personalităţii, este stimulată participarea tuturor copiilor la activitatea de
producere a ideilor, chiar şi a celor mai timizi, este stimulată căutarea soluţiei
optime prin alegerea din mai multe variante posibile.
 METODA PHILIPS 6-6

          Este asemănătoare brainstormingului. Poate fi intitulată

brainstorming pe grupe mici. 
Este o metodă axată mai ales pe producere de idei rezolutive
pentru o problemă dată, ea presupunând elaborarea unui mare volum
de soluții.
Numele îi provine de la ce consacrat-o, iar atributul 6-6 se leagă de
modul de organizare a activității elevilor. Ca elemente specifice, se
pot menționa : grupul căruia i se adresează se împarte în subgrupuri
de câte 6 , fiecare subgrup fiind reprezentat în dezbaterea finală de un
lider.
Modul de structurare şi aplicare a metode permite utilizarea ei şi
cu grupuri mari , de până la 50 de membri.  
          Modul de desfășurare a unei reuniuni Philips 6-6 (în
antrenamentul grupurilor creative propriu-zise) cuprinde etapele :
          1) organizarea subgrupurilor, desemnarea liderilor, lansarea
problemei de soluționat , 4 minute;
          2) producerea ideației rezolutive, concomitent în toate
subgrupurile, 6 minute
          3) colectarea rapoartelor de la fiecare lider de subgrup- 2
minute.
          4) elaborarea deciziilor.
 MOZAICUL

Este o metodă de învăţare prin colaborare şi are la bază împărţirea

grupului în mai multe grupuri de lucru coordonate de educatoare.
Se folosește cu succes această metodă în activităţile de lecturi după
imagini, deoarece dezvoltă abilităţi de comunicare argumentativă  şi de
relaţionare în cadrul  grupului.
Se împarte clasa în câte 3 grupe de câte 4 copii fiecare; explicând că va
trebui să relateze ce văd în imaginea pe care o vor primi. Să privească cu
atenţie, să discute între ei şi să stabilească împreună în grup ideea
descrierii imaginii vizualizate. Fiecare grup are un conducător (lider) care
va explica celorlalţi  ce au stabilit că trebuie spus despre ilustraţia primită.
După ce grupele de copii şi-au încheiat lucrul, liderul fiecărei grupe 
prezintă celorlalţi conţinutul pregătit.
Cu succes am folosit această metodă în repovestiri cum ar fi : ,,Alba ca
zăpada”, ,,Punguţa cu doi bani”, ,,Soarele şi omuleţii de zăpadă”.
 M E T O D A Ş T I U / V R E A U S Ă Ş T I U / A M A F L A T

Metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am aflat-este o metodă ce urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu propria lor activitate
de cunoaştere , respectiv stimularea abilităţilor metacognitive şi a gândirii critice.
Gândirea critică nu este o materie de studiu , ci un produs , este un nivel la care ajunge gândirea noastră în momentul în
care gândim critic din obişnuinţă ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţiile pe care le descoperim. În
acelaşi timp este un proces care are loc atunci când cel ce învaţă îşi pune întrebări de genul:

-”Ce semnificaţie au aceste informaţii pentru mine ?”

-,,Cum pot să folosesc aceste informaţii?”
-,,Cum pot lega aceste cunostinţe de ceea ce ştiam dinainte?”
,,Ce cred eu despre asta?”
-, ,Ce anume pot face în alt fel acum, când deţin aceste informaţii?”
- ,,Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei? ”
-Care ar fi consecinţele aplicării acestor idei , pentru mine şi pentru ceilalţi (dacă se lucrează în grup)?”
 C V I N T E T U L
Metoda cvintetului contribuie la
formarea capacităţii de a rezuma şi
sintetiza informaţiile, de a surprinde
complexitatea unor idei, sentimente şi
convingeri în câteva cuvinte.
Cvintetul este o poezie care impune
sintetizarea informaţiilor/conţinuturilor
dintr-un text în exprimări clare, care
descriu sau prezintă reflecţii asupra
temei date sau subiectului dat. Este o
poezie de 5 versuri a cărei construcţie
are la bază anumite reguli pe care
preşcolarii trebuie să le respecte, iar
timpul de întocmire este de 5 -7 minute.
Activitatea porneşte de la un cuvânt-
cheie din activitatea/tema zilei
respective sau din activitatea/tema din
ziua anterioară, iar preşcolarii, în timpul
dat, trebuie să dovedească receptivitatea
la cele discutate în clasă, bazându-se pe
capacităţile lor de creaţie.
Regulile de întocmire a unui cvintet:
§ primul vers este format din
cuvântul tematic (un substantiv);
§ al doilea vers este format din două
cuvinte (adjective care să arate
însuşirile cuvântului tematic);
§ al treilea vers este format din trei
cuvinte (verbe la gerunziu care să
exprime acţiuni ale cuvântului
tematic);
§ al patrulea vers este format din
patru cuvinte ce formează o
propoziţie prin care se afirmă ceva
esenţial despre cuvântul tematic);
§ al cincilea vers este format dintr-un
singur cuvânt, care sintetizează
tema/ideea.
 C O PA C U L I D E I L O R

Tehnica numită ,,copacul ideilor” presupune munca

în grup.
Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este
scris într-un dreptunghi la baza paginii,în partea
centrală.
De la acest dreptunghi se ramifică asemenea
crengilor unui copac toate cunoştinţele evocate.
Foaia pe care este desenat copacul trece de la un
membru la altul al grupului şi fiecare elev are
posibilitatea să citească ce au scris colegii săi.
Această formă de activitate în grup este avantajoasă
deoarece le propune elevilor o nouă formă de
organizare şi sistematizare a cunoştinţelor.
 E X P L O Z I A S T E L A R Ă

Explozia stelară este o Descrierea metodei:

metodă de stimulare a 1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de
creativităţii, o modalitatea de rezolvat; pe steaua mare se scrie sau desenează
relaxare a copiilor şi se ideea centrală.
2. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul :
bazează pe formularea de
CE? CINE? UNDE ? DE CE ? CÂND ? iar cinci
întrebări pentru rezolvarea de copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare
probleme şi noi descoperiri. copil din cei cinci îşi alege câte 3-4 colegi,
Obiective: ¾ Formularea de organizându-se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea
întrebări şi realizarea de
întrebărilor.
conexiuni între idele 4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc
descoperite de copii în grup în jurul steluţei mari şi comunică întrebările
prin interacţiune şi individual elaborate , fie un reprezentant al grupului , fie
pentru rezolvarea unei individual, în funcţie de potenţialul grupului /
probleme. grupei. Copiii celorlalte grupuri răspund la
întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Material : ¾ O stea mare, 5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul
cinci stele mici de culoare acestora de a elabora întrebări corecte precum şi
galbenă, cinci săgeţi roşii, modul de cooperare şi interacţiune. „ Explozia
jetoane stelară ” este eficientă în lectura după imagini
deoarece corespunde cerinţelor şi etapelor
impuse de metodologia acesteia : enumerare,
descriere, interpretare.
 CUBUL

Este o strategie de predare –învățare

care urmărește descrierea,
comparația, asocierea, analizarea,
aplicarea, argumentarea și se poate folosi Etapele vor fi:
atât în grup cât și individual, urmărește fie 1.Anunțarea temei;
dobândirea de noi cunoștințe, fie 2.Împărțirea elevilor pe grupe sau
consolidarea sau aprofundarea acestora.  poate fi realizat și individual, iar
Metoda presupune și  sarcini: de exemplu: corectitudinea răspunsurilor va fi
Rostogolici-rostogolește cubul,
verificată frontal;
3.Explicația termenilor: descrie,
Istețul-reține sarcina, compară, asociază, analizează,
Cronometrul-măsoară timpul, Umoristul- aplică, argumentează;
este cel care creează atmosfera și își 4.Rezolvarea sarcinilor;
încurajează colegii. 5.Verificarea corectitudinii rezolvării
 Interesant este că această metodă poate fi sarcinilor;
folosită și sub formă de joc: Cubul 6.Conversația finală.
anotimpurilor, Cubul florilor, Cubul
Personajelor etc.
 TEHNICA LOTUS
Este o modalitate interactivă de lucru în grup
care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între
noţiuni pe baza unei teme principale din care
derivă alte opt teme. Stimulează munca
colaborativă în echipă şi efortul creativ al
fiecărui membru al grupului dat. Elevii lucrează
cu plăcere în cadrul acestei tehnici, mai ales
dacă grupurile au fost alese preferenţial.
Este compatibilă cu multe domenii de activitate
şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a
creativităţii elevilor/preşcolarilor şi de
activizare a energiilor, capacităţilor şi
structurilor cognitive la diferite obiecte de
învăţământ. Este o modalitate de lucru în grup
cu mari valenţe formativ-educative. Stimulează
şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei lingvistice,
ale inteligenţei interpersonale, ale inteligenţei,
ale inteligenţei naturaliste, ale inteligenţei
sociale.
Etape:
Paşii parcurşi în demersul tehnicii sunt:
Construirea schemei/diagramei tehnicii de
lucru.
2. Plasarea temei principale în mijlocul
schemei grafice.
3. Grupa de copii se gândeşte la
conţinuturile/ideile/cunoştinţele legate de
tema principală. Acestea se trec în spaţiile
desenate (cadrane) de la 1 la 8 înconjurând
astfel tema principală (sau de la A la H, în
sensul acelor de ceasornic).
4. Abordarea celor opt teme principale
pentru cadranele libere.
5. Stabilirea - în grupuri mici de noi
legături/relaţii/conexiuni pentru cele opt
teme şi trecerea lor în diagramă.
6. Prezentarea rezultatelor muncii în grup.
Are loc analiza produselor activităţii,
aprecierea în mod evaluativ, sublinierea
ideilor noi ce pot avea aplicaţii într-o etapă
viitoare.
 B U L A D U B L Ă  

Este o metodă de predare-învăţare, uşor de

aplicat, care grupează asemănările şi deosebirile
dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte
etc..
Ea este reprezentată grafic din două cercuri
mari în care se aşează câte o imagine care
denumeşte subiectul abordat.
De cele două cercuri mari se află relaţionate
prin linii alte cercuri mici situate între cercurile
mari în care se specifică asemănările, iar în
cercurile exterioare se specifică caracteristicile
fiecărui termen, particularităţile sau deosebirile.
 Este o metodă interactivă, de fixare,
consolidare şi evaluare a cunoştinţelor.
Această metodă are o largă aplicabilitate şi
am folosit-o cu succes în activităţile de
observare, povestiri, convorbiri, jocuri
didactice, etc..
Diagrama Venn este formată din 2 cercuri
care se suprapun parţial. În spaţiul care
intersectează cele două cercuri am aşezat,
desenate sau scrise, asemănările dintre două
obiecte, idei, concepte, iar în cele două
cercuri am aşezat aspectele specifice ale
acestora. DIAGRAMA
Pentru fixarea şi evaluarea cunoştinţelor VENN 
copiilor, am folosit aceasta metodă în
activităţile de povestire, observare,
convorbire, etc.
 M E TO D A C A DR A N E L O R
Este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut
informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în
înţelegerea acestuia. • Se trasează pe tablă/caiet două axe
perpendiculare, în aşa fel încât să apară patru cadrane.
Elevii citesc/ascultă un text/problemă. Sunt solicitaţi apoi să
noteze:
-în cadranul I imaginile auditive sau vizuale din text/datele
problemei;
-în cadranul II - cuvintele cheie, sentimentele pe care le-au
simţit/întrebarea problemei;
-în cadranul III - să stabilească o legătură între conţinutul textului
şi experienţa lor de viaţă/ rezolvarea problemei;
-în cadranul IV - învăţătura ce se desprinde din text/punerea
problemei într-un exerciţiu. Activitatea se poate desfăşura atât
frontal cât şi pe grupe sau individual. Conţinutul cadranelor poate
fi modificat în funcţie de obiectivele lecţiei (expresii, eseu,
ortografie, rezolvări de probleme, caracterizare, etc. ).
 CIORCHINELE

Este un organizator grafic prin care se

evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre ideile
despre un subiect.
Tehnica încurajează elevii să gândească liber şi
deschis, să-şi organizeze cunoştinţele, putând fi
folosită atât ca metodă de predare-învăţare cât şi
ca metodă de fixare.
Ciorchinele este o activitate de scriere eficientă,
determinându-i pe elevii mai puţin motivaţi să
lucreze. Poate fi nedirijat, când elevii notează
toate ideile posibile într-o reţea realizată de ei şi
semidirijat, când învăţătorul stabileşte nişte
criterii pe baza cărora elevii vor completa
ciorchinele.
 DIAMANTUL

Este o strategie modernă de instruire ce

are la bază implementarea activității
individuale cu cea desfășurată în mod
cooperativ;
Are ca SCOP antrenarea în activitate a
fiecărui elev/copil astfel încât întregul
colectiv să participe la soluționarea sarcinilor
date;
SARCINA ELEVILOR: ierarhizarea
informațiilor obținute în funcție de relevanța
lor pentru temă, în acest mod făcându-se
diferența între informația de bază și detaliu;
ETAPE:
Anunțarea temei;
2. Împărțirea elevilor în 2 grupe;
3. Expunerea datelor problemei în cauză;
 Metoda pălăriilor gânditoare este o altă metodă interactivă, de
P Ă L ĂR I I L E GÂ N D ITO A RE
gândire critică, ce *presupune interpretarea de roluri de către elevi
care îți aleg una dintre cele șase pălării, simple simboluri, de culori
diferite, cărora le corespund semnificații și modalități diferite de
interpretare*.
• elevii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi
câte şase într-o singură grupă.
Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat.
• pălăria albă este neutră, participanţii sunt învăţaţi să gândească
obiectiv
• pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor
• pălăria neagră este perspectiva gândirii negativiste, pesimiste
• pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al
optimismului.
• pălăria verde trebuie să fie creativă.
• pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte
pălării, defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează
informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi
concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere
respectarea regulilor.
FRISCO – O METODĂ DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR

Metoda Frisco este o metodă ce seamănă cu metoda “pălăriilor gânditoare”, deoarece

presupune interpretarea unor roluri de către elevi, dar fiind mai puţine, patru, şi anume:
conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul.
Un rol important îl are profesorul, care trebuie să le explice elevilor trăsăturile atribuite
fiecărui rol, aşa cum se precizează şi în lucrarea “Didactica literaturii române”de Ilie
Emanuela, p. 186:
Conservatorul apreciază mai mult soluţiile vechi, încurajând păstrarea acestora.
Exuberantul asigură o atmosferă creativă, propunând idei originale, inedite.
Pesimistul vede lucrurile în negru, criticând ideile celorlalţi, dar şi sugestiile de ameliorare.
Optimistul încurajează grupul să privească totul într-o perspectivă posibilă, realizabilă, găsind
soluţii realiste, stimulând participanţii să gândească pozitiv.
 F I S H B O W L – T E HN I C A A C VA R I U L UI :

• Fishbowl (tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate)

*urmărește ca elevii implicați să fie puși, alternativ, în dublă
ipostază: pe de o parte, participanții activi la o dezbatere, pe altă
parte, observatori ai interacțiunilor care se produc*.
• Utilizarea acestei metode presupune respectarea următoarelor
etape:
Dispunerea mobilierului: înainte de intrarea elevilor în clasă,
scăunele sunt așezate în două cercuri concentrice.
Constituirea grupurilor de pareticipanți:
• Elevii sunt invitați să aleagă scaunul unde doresc să se așeze;
• Este necesară prezența unui alt cadru didactic, plasat în
exteriorul cercurilor, care va avea rol de observator. El va
înregistra preferințele elevilor pentru anumite cercuri, care va
avea rol de observator. El va înregistra preferințele elevilor pentru
anumite locuri, va corela aceste opțiuni cu datele pe care le deține
deja despre participanți, va observa modul cde soluționare a
eventualelor conflicte etc.
• Participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de
discuție, iar cei plasați în cercul din exterior – grupul de
observatori.
 TURUL GALERIEI

Este o tehnică care încurajează copiii să-și

exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de
colegi.
DESCRIEREA METODEI:
Se formează grupuri de câte 4 elevi/elevi;
2. Copiii rezolvă sarcina de lucru care permite
mai multe soluții;
3. Produsele activității grupelor (desene, colaje. . .
) se expun pe pereții clasei formând o galerie
expozițională;
4. La semnalul dat de profesor, copiii/elevii trec
pe la fiecare exponat și analizează, apoi le
scriu/desenează/completează comentarii critice,
întrebări, observații;
5. Depă ce se termină turul galeriei, grupurile
revin la locul inițial și *citesc* comentariile,
reexaminându-și produsul;
 METODA R. A. I.

Are la bază stimularea şi dezvoltarea

capacităţilor elevilor de a comunica (prin
întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au
învăţat.
Denumirea provine de la iniţialele
cuvintelor Răspunde – Aruncă –
Interoghează şi se desfăşoară astfel: la
sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de
lecţie, profesorul, împreună cu elevii săi,
investighează rezultatele obţinute în urma
predării-învăţării, printr-un joc de
aruncare a unui obiect mic şi uşor
(minge) de la un elev la altul.
Această metodă se bazează pe îmbinarea activității individuale cu cea din cadrul grupurilor. M E T O D A P I R A M I D A

Ea constă în incorporarea activității fiecărui membru într-un demers colectiv care să ducă la soluționarea problemei date.
Fazele desfășurării:
Faza introductivă: sunt prezentate datele problemei de către cadrul didactic.
Faza lucrului individual:
–         într-un interval de cinci minute, fiecare elev încearcă să soluționeze problema, lucrând singur;
–         elevii notează întrebările ce apar în legătură cu problema luată în studiu.
Faza lucrului în perechi:
–         elevii formează perechi și discută soluțiile identificate în etapa anterioară;
–         elevii solicită colegilor răspunsuri la întrebările identificate anterior.
Faza reuniunii în grupe mai mari:
–         perechile se reunesc și alcătuiesc două grupe mari, cu număr egal de participanți;
–         se discută soluțiile de rezolvare a problemei identificate în etapa a treia;
–         se găsesc răspunsuri la întrebările nesoluționate.
Faza raportării soluțiilor în colectiv:
–         se analizează, la nivelul întregii clase, soluțiile găsite;
–         soluțiile pot fi scrise pe tablă pentru a putea fi văzute de toți și comparate unele cu celelalte;
–         se dau răspunsuri la întrebările nesoluționate, de data aceasta cu ajutorul cadrului didactic.
Faza decizională:
–         se alege soluția cea mai potrivită de rezolvare a problemei;
–         se formulează concluzii cu privire la demersurile elevilor.
 SI ST E M U L I N T E R A C T I V D E N O TA R E P E N T R U E F I C I E N T I Z A R E A L E C T U R I I Ş I
GÂNDIRII – SINELG

Metoda SINELG este o metodă de monitorizare a înţelegerii şi este o strategie care este
utilizată pentru a menţine elevii implicaţi în timpul citirii unui text (potrivită pentru etapa
de realizare a sensului).
Justificare: Teoria învăţării ne spune că în achiziţionarea de noi cunoştinţe este esenţial să
susţinem eforturile elevilor în monitorizarea propriei înţelegeri. Cei care învaţă sau citesc
în mod eficient îşi monitorizează propria înţelegere când întâlnesc informaţii noi. Această
metodă permite implicarea activă cognitivă a elevilor pe parcursul lecturii unui text non-
fictiv. Elevii se implică în introducerea noilor informaţii în schemele de cunoaştere pe care
le posedă deja.
Ei corelează în mod deliberat informaţiile noi cu cele deja cunoscute.
Pasul 1: Elevul citeşte textul cu atenţie.
Pasul 2: Pe parcursul lecturării textului elevul trebuie să noteze pe marginea lui nişte semne
ce au o anumită semnificaţie: √ dacă ceva din ce au citit confirmă ceea ce ştia sau credea că
ştie;. – dacă o anumită informaţie pe care a citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştia sau
credea că ştiu; + dacă o informaţie pe care a întâlnit-o este nouă pentru el/ea; ? dacă găseşte
informaţii care i se par confuze sau dacă doreşte să ştie mai mult despre un anumit lucru.
Pasul 3: Elevul reflectează asupra celor citite şi îşi face un tabel pentru a categoriza
informaţiile
Pasul 4 (dacă este posibil): Elevul discută cu un coleg ideile din textul pe care l-a parcurs.
 TEHNICA 6 / 3 / 5
• Tehnica 6/3/5 este asemanatoare branstorming-ului. Ideile noi
insa se scriu pe foile de hartie care circula intre participanti, si de
aceea se mai numeste si metoda brainwriting. Tehnica se numeste
6/3/5 pentru ca exista:
- 6 membri in grupul de lucru, care noteaza pe o foaie de hartie
cate - 3 solutii fiecare, la o problema data, timp de - 5
minute (insumand 108 raspunsuri, in 30 de minute, in fiecare
grup)
Etapele metodei 6/3/5:
I. Impartirea clasei in grupe a cate 6 membri fiecare.
II. Formularea problemei si explicarea modalitatii de
lucru. Elevii/studentii primesc fiecare cate o foaie de
hartie impartita in trei coloane.
III. Desfasurarea activitatii in grup. In acesta etapa are
loc o imbinare a activitatii individuale cu cea
colectiva.
Pentru problema data, fiecare dintre cei 6 participanti,
are de notat pe o foaie, 3 solutii in tabelul cu 3
coloane, intr-un timp maxim de 5 minute. Foile
migreaza apoi de la stanga spre dreapta pana ajung la
posesorul initial. Cel care a primit foaia colegului din
stanga, citeste solutiile deja notate si incearca sa le
modifice in sens creativ, prin formulari noi, adaptandu-
le, imbunatatindu-le si reconstruindu-le continuu.
IV. Analiza solutiilor si retinerea celor mai bune. Se
centralizeaza datele obtinute, se discuta si se apreciaza
rezultatele.
 SCHELETUL DE PEȘTE

Diagrama os de peşte este un instrument de analiză ce

caracterizează un anumit procedeu. Este numită şi ,,diagrama
Ishikawa”, întrucât a fost dezvoltată de Kaoru Ishikawa sau
,,diagrama os de peşte”, deoarece seamănă cu scheletul unui
peşte.
Această diagramă ilustrează cauzele principale şi secundare ale
unui anumit efect (simptom).
Se realizează în grup, prin procesul de brainstorming şi este
utilizată pentru identificarea cauzelor de bază ale unor probleme.
Această funcţie explică de ce instrumentul de faţă este cunoscut
şi sub denumirea de diagramă cauză-efect.
Într-o diagramă tipică de acest fel, problema ce trebuie rezolvată
este notată în ,,capul” peştelui, apoi sunt înşirate cauzele, de-a
lungul ,,oaselor” şi împărţite pe categorii. Cauzele suplimentare
pot fi adăugate pe noi ramificaţii. Aveţi mai jos structura generală
a unei diagrame os de peşte
 METODA-JOC PÂNZA DE PĂIANJEN
Joc de rol – „Pânza de păianjen”
În cerc, ridicaţi în picioare, se trece un ghem de aţă din mână în
mână şi fiecare prinde aţa cu degetele din punctul în care a ajuns la el,
dând ghemul mai departe, până când toţi elevii vor ţine în mână aţa, în
aşa fel încât să formeze o reţea – o pânză de păianjen. Este rugat un
elev să dea drumul la aţă. Ce puteţi observa? Elevii sunt rugaţi să dea
drumul pe rând la aţă până ce aţa rămâne ţinută doar de un singur elev.
Se vor face asocieri între situaţia din acest joc şi relaţiile care există
între oameni.
Se vor puncta:
– în orice grup, fiecare persoană implicată trebuie să-şi facă partea sa în
a menţine relaţia (când toţi aţi susţinut pânza de păianjen);
– dacă unul sau mai mulţi renunţă, responsabilitatea rămâne pe umerii
celorlalţi şi se strică echilibru (pânza devine încâlcită, îşi strică
frumuseţea).
Discuţii:
– de ce sunt importante relaţiile de prietenie?
– ce alte relaţii aveţi la această vârstă? Ce trebuie să faceţi pentru a
menţine aceste relaţii?
– în ce situaţie se află grupul nostru? Cum sunt relaţiile dintre noi / voi?
 Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, Neacşu Ion, Prelegeri pedagogice, Polirom, Iaşi, 2001

2. Cucoş, Constantin,Pedagogie, Polirom, Iaşi, 2002
3.  Sălăvăstru, Dorina, Didactica psihologiei, Polirom, Iaşi 2002
4.  Tomşa, Gheorghe, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, M.E.C, Bucureşti, 2005
5.  Vrăsmaş T., ,Şcoala şi educaţia pentru toţi”, Editura Miniped, Bucureşti, 2005
6. Bru, 2007: Marc Bru, Metodele în pedagogie, Bucureşti,2007
7. Ionescu, Chiş, 1992: Miron Ionescu, Vasile Chiş, Strategii de predare-învăţare, Bucureşti, 1992 ¾ Pintilie, 2002:
8. M. Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare, Editura Eurodidact, ClujNapoca, 2002
9. Educație și dezvoltare profesională, Valentin Dogaru –Ulieru, Scrisul Românesc, Fundația-Editura, 2011;
Metode interactive de grup, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Ed.Arves, 2002.
10. Ghidul programului de informare / formare a institutorilor / învăţătorilor-curriculum pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti
11. Dulamă, M. E. - Predarea interactivă centrată pe elev, https: //www. scribd. com/document/32316127/ DULAMA-Modul-Predarea. Interactiva-
Centrata-Pe-Elev
12. Dumitru, I. A. (2000) – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara
13. Cucoş, C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi Solonca, D. (2015) – Metode interactive, repere ale învățământului actual, Editura Casei Corpului
Didactic Hunedoara, Deva
14. Metode şi strategii moderne de predare-Învăţare-Evaluare – S. I. P. Hunedoara, suport de curs.
15. S.Cristea ,, Dicționar de termeni pedagogici”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 1998.
16. Crenguță L.O. Strategii ,,Didactice interactive”, Editura Didactică și Pedagogică. R.A., Ediția a IV-a, București,2009.