JACOPO DA PONTORMO

PICTORUL MANIERIST AL
RENAȘTERII

1494-1557
• JACOPO CARRUCCI, CUNOSCUT ȘI CA JACOPO DA PONTORMO SAU, MAI
SIMPLU, PONTORMO (N.24 MAI 1494 LA PONTORME, EMPOLI - D. 2 IANUARIE
1557 LA FLORENȚA)

• A FOST UN PICTOR ITALIAN MANIERIST ȘI PORTRETIST, REPREZENTANT AL

ȘCOLII FLORENTINE.
 TINEREȚEA

• S-A NĂSCUT LA PONTORMO, SUBURBIE A ORAȘULUI EMPOLI. RĂMÂNE

ORFAN DE MIC: LA CINCI ANI ÎI MOARE TATĂL, JACOPO DI MARTINO
CARRUCCI, IAR LA ZECE ANI ÎI TRECE ÎN NEFIINȚĂ ȘI MAMA, ALESSANDRA DI
PASQUALE DI ZANOBI. LA SCURT TIMP DISPAR ȘI BUNICII ȘI SINGURA SA
SORĂ.

• ABIA ÎMPLINEȘTE 11 ANI ȘI ESTE TRIMIS LA FLORENȚA, UNDE ÎNVAȚĂ

PICTURA, PROBABIL PENTRU SCURTĂ VREME, DE LA LEONARDO DA VINCI,
CU PUȚIN TIMP ÎNAINTE CA ACEST MARE ARTIST SĂ PLECE LA MILANO, ÎN
1506. ALȚI ARTIȘTI CARE L-AU FORMAT AU FOST: MARIOTTO ALBERTINELLI,
PIERO DI COSIMO ȘI ANDREA DEL SARTO.
 PRIMELE LUCRĂRI (PÂNĂ ÎN 1521)
• DEȘI PICTEAZĂ ÎN FORMAT MIC, STÂRNEȘTE INTERESUL PICTORILOR CONSACRAȚI, MAI
ALES DIN PARTEA LUI RAFAEL ÎNCĂ DE LA 14 ANI, CÂND INTRĂ LA SCUOLA DIN SAN MARCO,
FONDATĂ DE MARIOTTO ALBERTINELLI ȘI FRA BARTOLOMEO. AICI SE ÎNTÂLNEȘTE CU
ROSSO FIORENTINO. PESTE PATRU ANI, ÎN 1512, INTRĂ SĂ STUDIEZE LA ATELIERUL LUI
ANDREA DEL SARTO.

• ÎN 1513 ÎNCEPE SĂ LUCREZE PENTRU FAMILIA MEDICI. ÎN ANUL URMĂTOR, PICTEAZĂ ÎN

PERISTILUL BISERICII SANTISSIMA ANNUNZIATA, ÎMPREJURUL STEMEI PAPEI LEON AL X-
LEA, FRESCE ÎNFĂȚIȘÂND ALEGORIA CREDINȚEI ȘI MILOSTIVIRI

GIUSEPPE IN EGITTO (1517 - 1518)

• SPRE SFÂRȘITUL ANULUI 1515, PAPA ÎNCEPE, ÎN FLORENȚA, CONSTRUCȚIA CAPELEI PAPALE
ÎN INCINTA BISERICII SANTA MARIA NOVELLA. PARTICIPÂND LA DECORAREA ACESTEIA,
PONTORMO SURPRINDE PRIN FORȚA TALENTULUI SĂU. ASTFEL, FRESCA SFÂNTA VERONICA
(1515) SURPRINDE PRIN VIOICIUNEA CULORILOR ȘI LIPSA ECHILIBRULUI SIMETRIC,
ELEMENTE CARE PREVESTESC STILUL MANIERIST DE MAI TÂRZIU AL ARTISTULUI. DIN
NEFERICIRE, MOARTEA PAPEI, ÎN 1521, CONDUCE LA SISTAREA LUCRĂRILOR.
TABLOUL FECIOARA, PRUNCUL ȘI SFINȚII (MADONNA CON BAMBINO E
SANTI)
CAPELA PAPALE ÎN INCINTA BISERICII SANTA MARIA
NOVELLA
VERONICA 1515,DETALIU
• ÎN PERIOADA 1516 - 1518, PONTORMO, ÎMPREUNĂ CU ALȚI ARTIȘTI REMARCABILI AI
FLORENȚEI, DECOREAZĂ CAMERA NUPȚIALĂ A FIULUI BANCHERULUI SALVI
BORGHERINI. ÎN CADRUL ACESTEI SERII DE LUCRĂRI, TABLOUL IOSIF ÎN EGIPT (GIUSEPPE
IN EGITTO) SE REMARCĂ PRIN NUANȚELE INTENSE DE ROȘU, ACEEAȘI LIPSĂ A
ECHILIBRULUI CARE APROAPE DEGENEREAZĂ ÎN HAOS.

• MADONNA CON BAMBINO E SANTI, 1518, UNDE SE REMARCĂ EXPRESIVITATEA

PERSONAJELOR
• PRIMA LUCRARE A LUI PONTORMO ÎN STIL CU ADEVĂRAT MANIERIST ESTE ALTARUL
PUCCI ("PALA PUCCI"), PICTAT ÎN 1518. ESTE VORBA DE O LUCRARE COMANDATĂ DE
OMUL POLITIC FRANCESCO PUCCI. ARTISTUL ÎNCALCĂ REGULILE STABILITE PÂNĂ
ATUNCI. ASTFEL, TABLOUL FECIOARA, PRUNCUL ȘI SFINȚII (MADONNA CON BAMBINO E
SANTI) ESTE TOTAL ASIMETRIC ȘI PLIN DE DINAMISM, LUCRU VIZIBIL ÎN POZIȚIILE
FEȚELOR ȘI MÂINILOR PERSONAJELOR ȘI JOCUL PRIVIRILOR ACESTORA. PONTORMO S-A
INSPIRAT DIN ARTA ANTICĂ, REDESCOPERITĂ DE RENAȘTERE. ASTFEL, CHIPUL EXPRESIV
AL LUI IOSIF, CARE ÎL ȚINE ÎN BRAȚE PE ISUS, AMINTEȘTE DE CEL AL LUI LAOCOON. ÎN
ACEASTĂ LUCRARE, PONTORMO S-A MAI INSPIRAT ȘI DIN RAFAEL ȘI ANDREA DEL SARTO.
TABLOUL IOSIF ÎN EGIPT (GIUSEPPE IN EGITTO)
TABLOUL FECIOARA, PRUNCUL ȘI SFINȚII (MADONNA
CON BAMBINO E SANTI)
 PERIOADA CAPODOPERELOR (1522 - 1530)
• ÎN 1523, PONTORMO SE REFUGIAZĂ LA GALLUZZO, O SUBURBIE A FLORENȚEI DE TEAMA UNEI EPIDEMII DE
PESTĂ CARE IZBUCNISE.

• URMEAZĂ O PERIOADĂ BOGATĂ ÎN REALIZĂRI ARTISTICE. TIMP DE PATRU ANI (1523 - 1527), PONTORMO
LUCREAZĂ LA DECORAREA MĂNĂSTIRII DE CĂLUGĂRI CARTHUSIENI CERTOSA DI FIRENZE DIN GALLUZZO. LA
CELE CINCI PICTURI CARE REPREZINTĂ TEMA BIBLICĂ A PATIMILOR DOMNULUI, PONTORMO ADOPTĂ UN STIL
INSPIRAT DE GRAVURILE LUI ALBRECHT DÜRER.

DEPOSIZIONE (1526 - 1528)

• ÎMPRUMUTĂ DE LA MARELE ARTIST GERMAN PRINCIPALELE ELEMENTE DE COMPOZIȚIE, TRĂSĂTURILE
CHIPURILOR ȘI EFECTELE DE LUMINĂ. ASTFEL, PICTORUL SE ÎNDEPĂRTEAZĂ CATEGORIC DE TRADIȚIILE ȘCOLII
FLORENTINE, LUCRU REMARCAT ȘI DE GIORGIO VASARI:

• "...ÎNCERCÂND SĂ ASIGURE FIGURILOR SALE VERIDICITATEA ȘI DIVERSITATEA EXPRESIEI CARACTERISTICE LUI

DÜRER, S-A APROPIAT DE ACESTA CU ATÂT DE MULT ENTUZIASM, ÎNCÂT FINEȚEA PROPRIE STILULUI SĂU -
CARE ERA ATÂT DE FIRESC, DE DELICAT ȘI DE GINGAȘ - S-A TRANSFORMAT ÎN URMA ACESTUI EFORT. ÎN
NICIUNA DIN OPERELE SALE NU VOM MAI PUTEA REGĂSI NIMIC DIN CALITATEA ȘI FARMECUL DE ODINIOARĂ."
MĂNĂSTIREA DE CĂLUGĂRI CARTHUSIENI ,,CERTOSA DI FIRENZE DIN GALLUZZO”
• ÎN PERIOADA 1526 - 1528, PONTORMO LUCREAZĂ LA DECORAREA CAPELEI
CAPPONI, DIN CADRUL BAZILICII SANTA FELICITA. SE REMARCĂ AICI
LUCRAREA ÎN ULEI PE LEMN INTITULATĂ PIETÀ (DEPOSIZIONE). ȘI AICI AVEM
DE-A FACE CU O ABATERE DE LA TRADIȚIE, CONFORM CĂREIA TABLOUL
TREBUIA SĂ CONȚINĂ SCENA CU MAICA DOMNULUI CU ISUS ÎN BRAȚE. ÎNSĂ
PONTORMO A ZUGRĂVIT SCENA CU DESPĂRȚIREA LUI HRISTOS MORT DE
FECIOARA MARIA.
CAPELA CAPPONI
 PERIOADA MATURITĂȚII (DUPĂ 1530)

• ÎN 1529, PONTORMO CUMPĂRĂ UN MIC TEREN LA FLORENȚA, UNDE

CONSTRUIEȘTE O CASĂ ȘI UN ATELIER. ESTE DIN NOU ANGAJAT DE COSIMO I
DE' MEDICI, DE UNDE PRIMEȘTE COMANDA DE A DECORA VILA SA DIN
CASTELLO (VILLA MEDICEA DI CASTELLO).

• ÎN 1546 ÎNCEPE LUCRUL DECORAREA PRESBITERIULUI BISERICII SAN

LORENZO DIN FLORENȚA. MOARTEA ARTISTULUI L-A ÎMPIEDICAT SĂ
ÎNCHEIE ACEASTĂ LUCRARE, CARE A FOST FINALIZATĂ DE DISCIPOLUL SĂU
AGNOLO BRONZINO.
ALABARDIERE (1537): COSIMO I DE' MEDICI ÎN COSTUM DE
HALEBARDIER
•

REALIZAT:CEBURCIU IANA,203 DI
LECTOR: URSACHI RODICA.