ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ CU

HEMOCULTURI POZITIVE

ȚÎMPĂU AMALIA1,2, MIFTODE LARISA1,3, MIFTODE RADU1,2, ȚÎMPĂU RĂZVAN4 , PETRIȘ ANTONIU1,2, C
OSTACHE IRINA1,2, CRIȘU DANIELA2 MIFTODE EGIDIA1,3
1. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" Iași
2. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Spiridon Iași, Clinica de Cardiologie
3. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva Iași
4. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Spiridon Iași, Clinica de Radiologie și Imagistică medicală
 INTRODUCERE

• Endocardita infecțioasă (EI) este o patologie complexă, cu incidență

constantă și o mortalitate raportată de până la 25%.

• În pofida progreselor majore atât în ceea ce privește strategiile de prevenție,

de diagnostic și de tratament, mortalitatea rămane crescută.

• Studiile demonstrează faptul că abordarea multidisciplinară, prin formarea

echipei endocarditei, are un impact pozitiv asupra ratelor de supraviețuire.
 Factori majori care influențează prognosticul

Prezența comorbidităților

Rezistența crescută la
antibotice
Prezența dispozitivelor
Îmbătânirea populației intracardiace
 Scopul studiului
Scopul studiului a fost de a analiza caracteristicile clinice,
microbiologice și imagistice ale pacienților cu diagnostic confirmat
de EI cu hemoculturi pozitive și de a identifica factorii asociați cu
mortalitatea intraspitalicească.
 Material și metodă

Pacienții acestui studiu reprezintă un subgrup al unui studiu ce

include pacienți diagnosticați cu EI cu hemoculturi pozitive și negative.

Acest studiul, de tip observațional retrospectiv, a inclus 36 de pacienți,

internați la Spitalul de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva și Spitalul Sf.
Spiridon din Iași pe o perioadă de 2 ani.
 Toți pacienții incluși în studiu au fost diagnosticați
cu EI conform criteriilor Duke modificate.

Analiza statistică a fost în principal descriptivă. Predictorii

mortalității intraspitalicești au fost identificați utilizând regresia
multivariată COX în SPSS.
15/19mm
REZULTATE
• Vârsta medie – 59 de ani.
• 81% bărbați.
• EI a fost diagnosticată pe valvă nativă 77%, pe proteză valvulară 13%,
pe dispozitiv intracardiac 11%.
• Valva aortică a fost afectată în 52% din cazuri.
• Indicația de intervenție chirurgicală stabilită în 58% din cazuri.
• Intervenția s-a efectuat în 36% din cazuri.
Ponderea agenților microbieni implicați în etiologie

Enterococcus
Microorganisme faecalis
implicate MSSA
Streptococcus
viridans
[PERCENTA [PERCENTA
GE] GE] Stafilococ
[PERCENTA coagulazo negativ
[PERCENTA
GE]
[PERCENTA GE] MRSA
GE] [PERCENTA
[PERCENTA Streptococcus
GE] GE] bovis
Altele
EVOLUȚIE
• Evoluția a fost favorabilă sub antibioterapie la 45% dintre pacienți.

• Rata de deces intraspitalicească a fost de 11%, antibioterapia țintită

după pozitivarea hemoculturilor a avut un impact pozitiv asupra
prognosticului.

• Factori independenți asociați cu mortalitatea intraspitalicească au

fost dimensiunile vegetațiilor, apariția embolizărilor cerebrale și
etiologia stafilococică.
 DISCUȚII
• EI cu hemoculturi pozitive este întâlnită mai frecvent la bărbați cu vârsta medie
60 de ani.

• Accesul la noile metode diagnostice imagistice, precum tomografia cu emisie de

pozitroni (PET-CT) este limitat. PET-CT și-a demostrat utilitatea diagnostică la
pacienții cu dispozitive intracardiace și pentru decelarea embolizărilor periferice.
 DISCUȚII
• Indicația de intervenție chirurgicală a fost stabilită conform ghidului
actual de EI pentru mai mult de jumătate dintre pacienți, dar tratamentul
chirurgical a fost aplicat doar la o treime din totalul acestora, în
centrele de derulare ale studiului neexistând facilități chirurgicale.

• Prognosticul este rezervat în absența tratamentului chirurgical, atunci

când acesta este indicat.
 DISCUȚII
• Restrangerea indicatiilor de antibioprofilaxie conform ghidului din
2015, la pacienții cu risc crescut, nu a dus la o incidență crescută a
EI cu streptococi orali.

• Cunoașterea agenților patogeni frecvent implicați în etiologia EI

în regiunea noastră ajută la alcătuirea schemei pentru
antibioterapia empirică inițială.

• Noile metode diagnostice prin reacție de polimerizare în lanț și

serologie pot reduce semnificativ numarul de cazuri cu etiologie
necunoscută, dar accesul este limitat.
Complicații embolice

Embolizările au aparut în 22% din cazuri.

Cele mai frecvente complicații au fost embolizările, cerebrale, splenice,

renale.

Decesul s-a produs mai frecvent prin șoc septic, insuficiență cardiacă
acută și insuficiență multiplă de organ.
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
INFARCT RENAL
INFARCT SPLENIC
CONCLUZII
• Agenții etiologici cel mai frecvent implicați au fost stafilococul și
enterococul.

• EI cu streptococi orali este mai puțin frecventă, iar restrângerea

indicațiilor de profilaxie din ghidul de EI din 2015 nu a dus la o creștere
a incidenței acesteia.

• Tratamentul chirurgical este încă insuficient aplicat.

• Noile metode diagnostice nu sunt disponibile.

Vă mulțumesc!