Sunteți pe pagina 1din 11

ANAFILAXIA SI SOCUL

ANAFILACTIC
Anafilaxia – reactie alergica sistemica, severa cu afectare
multiorganica (tesut cutanat, sistemul respirator,
cardiovascular, gastrointestinal)
Socul anafilactic reprezinta forma extrema a anafilaxiei si
consta in obstructia cailor aeriene, colaps cardiovascular si
risc letal inalt
Terminologie
ANAFILAXIA CLASICA – reactie de hipersensitivitate
mediata imun (existenta unei sensibilizari anterioare NU
este obligatorie)
REACTIA ANAFILACTICA nu este mediata imun
Tratamentul este IDENTIC
ANAFILAXIA - ETIOLOGIE
Anafilaxia este declansata de orice factor care activeaza Ig
(Imunoglobulina) E – (5% - cauza necunoscuta)
 Agenti farmacologici
 antibiotice (Penicilina, β lactamine)
 aspirina si antiinflamatoriile nesteroidiene
 agentii de contrast pe baza de iod
 Cauciucul natural – e foarte rara in prezent anafilaxia
 Intepaturi de insecte (albine, viespi, furnici) pot declansa
in conditii de preexpunere anterioara la un individ ATOPIC
(cu IgE crescuta) colaps cardiovascular in 5-15 minute
 Alimente (fructe de mare, alune, nuci, faina) pot induce
anafilaxie cu bronhospasm si asfixie)
ANAFILAXIA
– SEMNE SI SIMPTOME -
 Anafilaxia presupune raspuns clinic de la cel
putin 2 din sistemele: cutanat, respirator,
cardiovascular, neurologic sau
gastrointestinal
 Nu e obligatorie afectarea sistemului
cardiovascular sau respirator
 Anafilaxia e cu atat mai severa cu cat timpul
de la expunere la reactie e mai scurt
ANAFILAXIA
– SEMNE SI SIMPTOME -
 Edem al cailor aeriene superioare (laringe) sau
inferioare (criza de astm) cauzand stridor si
wheezing. Rinita poate fi semn care anunta din
timp implicarea respiratorie
 Colapsul cardiovascular – vasodilatatia induce o
hipovolemie relativa si cresterea permeabilitatii
capilare cu pierderi volemice intravasculare
 bolnavul e agitat, anxios, palid

 semne gastrointestinale: dureri abdominale,


varsaturi, diaree
ANAFILAXIA
– DIAGNOSTIC DIFERENTIAL -
1. Intoxicatia cu peste (ton, macrou, delfin)
Clinic – urticarie, greata, varsaturi, diaree, cefalee
Tratament: antihistaminice (Claritine, Feniramin, Aerius)
2. Angioedemul ereditar – nu apare urticaria
Tratament - inhibitor de esteraza C1
- PPC (plasma proaspata congelata)
3. Inhibitori ACE (Enalapril, Prestarium, Captopril) pot
induce angiodem la zile/ ani de la inceperea
tratamentului si necesita adesea protezare
ventilatorie
ANAFILAXIA
– DIAGNOSTIC DIFERENTIAL -
4. Atacul astmatic (bronhospasm+stridor) nu e
insotit de urticarie sau angioedem
! Tratamentul in astm e complet diferit fata de
anafilaxie
5. Atacul de panica asociaza adesea stridor
Nu e insotit de urticarie, angioedem, hipoxie sau
hipotensiune
6. Reactia vasovagala – nu e insotita de urticarie
angioedem sau bronhospasm
SOCUL ANAFILACTIC
- STRATEGII TERAPEUTICE-
 Bolnavul in soc anafilactic se deterioreaza extrem de rapid
 Scopul tratamentului este prevenirea stopului cardiopulmonar prin
masuri specifice:
1. O2 100% cu flux crescut
2. EPINEFRINA (Adrenalina)
 Administrarea I.M. indicata in hipotensiune, dispnee severa
Doze:0,3-0,5 mg (1/1000) repetata la 15-20 minute pana la ameliorare
 Administrarea i.v. este riscanta
 0,1 mg (dilutie 1/10,000) in 5 minute
 seringa automata 1-4 μg/minut

! Bolnavii in tratament cu Beta blocante selective (ex. Metoprolol) au


raspuns paradoxal la Adrenalina
La acestia se poate administra Glucozon / Ipratropium
SOCUL ANAFILACTIC
- STRATEGII TERAPUTICE-
3. Resuscitarea volemica agresiva
 daca nu raspunde la Adrenalina administram solutii saline
isotone (NaCl 90/00), Ringer Lactat) RAPID 1-2 l sau chiar
4 l initial
4. Antihistaminice i.v./im (25-50 mg DIFENILHIDRAMINA)
5. Blocanti H2 (ex. cimetidine 300 mg oral/IM)
6. Agenti inhalatori Beta adrenergici – VENTOLIN,
ALBUTEROL, IPRATROPIUM – indicatie speciala la
bronhospasmul aparut la cei tratati cu Beta blocante
(Metoprolol, Propanolol)
7. Corticosteroizii (ex. hemisuccinatul de cortizon) in doze mari-
beneficiu discutabil pentru ca actioneaza dupa 4-6 ore
8. Scoaterea acului cu venin (se refera la albina nu viespe) cu
ajutorul unui cutit – Nu comprimam sau exprimam locul
intepaturii)
SOCUL ANAFILACTIC
Observatii
 in 20% din cazuri simptomatologia poate reapare in
1-8 ore (raspuns bifazic); rareori reapare la 36 ore
 un bolnav fara simptome la 4 ore de la tratament
poate fi externat
 intubatia electiva precoce este indicata celor cu
disfonie (raguseala), edem lingual, stridor, edem
facial, labial, edem orofaringian (o intarziere de
1/2 - 3 ore poate fi fatala) - IOT poate
accentua edemul laringian – problema poate fi
rezolvata adesea doar de anestezistul in ORL sau
specialistul in laringe
CONCLUZII
 Controlul anafilactic presupune:
 recunoastere rapida
 anticiparea deteriorarii
 oxigenare si suport agresiv al ventilatiei si
circulatiei
 Complicatiile cu potential letal sunt
obstructia cailor aeriene si colapsul
cardiovascular
 Terapia agresiva prompta se aplica chiar
daca s-a instalat stopul cardiac

S-ar putea să vă placă și