OBEZITATEA LA COPIL

A. VOLOC
OBEZITATEA:

= O PROBLEMA GLOBALA
= PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA (PRINCIPALA A
SECOLULUI 21), CU EXPANSIUNE PANDEMICA GREU
CONTROLABILA.

INTERES MULTIDISCIPLINAR PRIN RISCURILE

ADIACENTE COMORBIDE PE TERMEN SCURT SI TERMEN
LUNG.
DEFINIŢIE:

= UNA DINTRE PRINCIPALELE TULBURĂRI DE

NUTRIŢIE A SUGARULUI, COPILULUI ŞI
ADOLESCENTULUI CARACTERIZATĂ PRIN
ACUMULAREA DE GRĂSIME ÎN ŢESUTUL ADIPOS
SAU ÎN ALTE ŢESUTURI ŞI ORGANE, CA
REZULTAT AL DEZECHILIBRULUI BALANŢEI
ENERGETICE.
▪COPIL ˂2 ANI :

G/T ˃ PERCENTILA 95 PT VARSTA

▪COPIL ˃ 2 ANI:

-SUPRAPONDERAL: IMC INTRE PERCENTILELE 85-95 SAU

IMC INTRE + 1DS SI + 2DS.

-OBEZ: IMC ˃ PERCENTILA 95 SAU PESTE + 2 DS.

 SITUATIA OBEZITATII IN LUME
OMS: obezitatea a depasit ca prevalenta subnutritia!
INCIDENŢA =VARIABILĂ ÎN DIFERITE ZONE
GEOGRAFICE, FIIND LEGATĂ DE:
-NIVELUL SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE;

-UNELE PARTICULARITĂŢI ŞI OBICEIURI ALIMENTARE

• DIETE HIPERCALORICE ŞI HIPERLIPIDICE

-UNELE PARTICULARITĂŢI ALE MODULUI DE VIAŢĂ

ACTUAL: •INACTIVITATE FIZICA,
•DEPLASĂRI CU MIJLOACE DE TRANSPORT ÎN COMUN,
•EXCES DE VIZIONARE A PROGRAMELOR DE
TELEVIZIUNE: PREVALENŢA =8% ÎN CAZUL UNUI TIMP
DE VIZIONARE MAI MIC DE
1 ORĂ/ZI ŞI 17% ÎN CAZUL A PESTE 4 ORE DE VIZIONARE
TV/ZI).
 RISCUL COPIILOR OBEZI DE A DEVENI
ADULTI OBEZI

80
70
60
50
40
30
20
10
0
Preschool School-age Adolescent
ISTORIA NATURALĂ A OBEZITĂŢII RELEVĂ FAPTUL CĂ 1DIN
3 COPII OBEZI VA DEVENI ADULT OBEZ.

•PENTRU COPIII SUPRAPONDERALI CARE AU UN PĂRINTE

OBEZ, RISCUL DE A DEVENI ADULŢI OBEZI ESTE MAI MARE
COMPARATIV CU COPIII NORMOPONDERALI :
-ÎN PERIOADA 1-3 ANI: DE 4 ORI MAI MARE;
-ÎN PERIOADA 3-10 ANI: DE 2 ORI MAI MARE;
-ÎN PERIOADA DE ADOLESCENT: DE 5-20 ORI MAI MARE.

•DACĂ AMBII PĂRINŢI SUNT OBEZI, RISCUL

COPILULUI DE A DEVENI OBEZ ESTE DE 80%.

• 80% DINTRE ADOLESCENŢII OBEZI VOR DEVENI ADULŢI

OBEZI.
•1999, FREEDMAN ŞI COL. CITAŢI DE
HODGES:
-COPIII 5 – 17 ANI ŞI GREUTATE
˃PERCENTILA 95 AU UN RISC MAI MARE:

-DE 2 ORI PENTRU HIPERCOLESTEROLEMII;

-DE 7 ORI PENTRU TRIGLICERIDEMII;
-DE 2,6 ORI PENTRU HIPERINSULINEMIE;
-DE 2,4 ORI PENTRU TENSIUNE DIASTOLICĂ
CRESCUTĂ ŞI DE 4,5 ORI PENTRU TENSIUNE
SISTOLICĂ CRESCUTĂ.
▪OMS: 250 MIL. OBEZI → 22 MIL. COPII ˂ 5 ANI.
▪2025: 300 MIL OBEZI
▪1980-2000: OBEZITATE 6-19 ANI X 3
▪USA
10% DINTRE PRESCOLARI = OBEZI
(1/2 AU TOLERANTA SCAZUTA LA GLUCOZA);

1 DIN 4 COPII = SUPRAPONDERALI.

▪CANADA
PREVALENTA: 10% - FETE ŞI 9%- BĂIEŢI.

▪ MEXIC
CREŞTERE CU 50% A PREVALENŢEI OBEZITĂŢII LA COPII
ÎN ULTIMII 10 ANI.
▪ UE: 14 mil. copii supraponderali si obezi
▪ nr. creste cu 400.000/an
ROMANIA

▪LOC 3 –OBEZITATEA INFANTILA

▪NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII

10 ANI

▪40% COPII= SUPRAPONDERALI

▪PREVALENŢA SUPRAPONDERALITĂŢII ŞI OBEZITĂŢII LA
COPII
7-11 ANI ÎN JUDEŢELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAŞI +
NEAMŢ), UTILIZÂND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU)
RASA NEAGRĂ ESTE MAI AFECTATĂ DECÂT RASA
ALBĂ:
19,5% DINTRE COPIII NEGRI COMPARATIV CU 11,8%
DINTRE COPIII ALBI, RESPECTIV 23,6% DINTRE
ADOLESCENŢII NEGRI COMPARATIV CU 12,7% DINTRE
ADOLESCENŢII ALBI.

FETELE SUNT DE 2 ORI MAI AFECTATE DECÂT BĂIEŢII.

ETIOLOGIE

APARIŢIA BOLII ESTE INFLUENŢATĂ DE O SERIE DE

FACTORI FAVORIZANŢI:

-FACTORI PRENATALI: APORTUL CALORIC MATERN,

DIABETUL MATERN, DISMATURITATEA, TALIA ŞI
CIRCUMFERINŢA CRANIANĂ MICI LA NAŞTERE (FACTORI
DE RISC CRESCUT PENTRU APARIŢIA ULTERIOARĂ A
OBEZITĂŢII ABDOMINALE).

-FACTORI PERINATALI: CLIMATUL RECE LA NAŞTERE.

-FACTORI POST-NATALI: INTENSITATEA PROCESULUI DE

CREŞTERE A GRĂSIMII CORPORALE PÂNĂ LA VÂRSTA DE 1
AN, ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ DE LA NAŞTERE,
GREUTATEA LA VÂRSTA ADOLESCENŢEI.
 FACTORI ALIMENTARI DE RISC
 Absenta alimentatiei naturale

 Alimentatie artificiala sau mixta sugari

Hipercalorica
Hiperlipidica
Hiperprotidica

PREVALENTA 4,5% (2,8% alim. naturala)

Copil mare
saracia in fibre
mic dejun sarac
cina copioasa
ROLUL ALIMENTATIEI IN APARITIA OBEZITATII LA COPIL SI ADOLESCENT

FACTORI FAVORIZANTI → INTRAUTERIN, PERINATAL, IN TIMPUL

COPILARIEI.

▪FACTORI ANTENATALI:
-APORTUL CALORIC MATERN:
-INFLUENTEAZA G FATULUI, COMPOZITIA CORPORALA
-SUPRAALIMENTATIA GRAVIDEI TRIM.3 → HIPERPLAZIA INS. 
PANCREATICE ALE FATULUI →HIPERINSULINISM.

▪POSTNATAL:
-MODIFICAREA BALANTEI ENERGETICE: APORT EXCESIV CALORIC,
PRELUNGIT.
REDUCEREA CHELTUIELILOR ENERGETICE.
-INGESTIA CALORICA ALIMENTARA EXCEDENTARA IN 1-2 MESE/ZI = MAI
OBEZOGENA DECAT ACELASI CONSUM INGERAT IN 4-5 MESE/ZI.
CRESTEREA MARIMII PORTIILOR

SNAKSURI SARATE: 132 KCAL → 225 KCAL

HAMBURGERI: 389 KCAL → 486 KCAL
CARTOFI PRAJITI: 188 KCAL → 256 KCAL
BAUTURI CARBOGAZOASE: 144 KCAL → 195
KCAL
CONSUMUL DE BAUTURI CARBOGAZOASE DULCI

1 din 5
copii consumă
băuturi răcoritoare
350ml/
zi
→
Câte zile pentru 1 kg?

26 zile
→ 14 kg pe an
PERIOADELE CRITICE PENTRU DEZVOLTAREA OBEZITĂŢII
SUNT:

-PERIOADA PRENATALĂ;
-PERIOADA DE REBOUND A ADIPOZITĂŢII (ULTIMII ANI DE
PREŞCOLAR);
-ADOLESCENŢA
=BOALĂ PLURIFACTORIALĂ CARE PRESUPUNE
INTERACŢIUNI ÎNTRE FACTORI GENETICI,
SOCIALI,METABOLICI, COMPORTAMENTALI,CELULARI ŞI
MOLECULARI.

-PERTURBAREA HOMEOSTAZIEI ENERGETICE SE

REALIZEAZĂ PRIN CREŞTEREA ENERGIEI DE APORT
ŞI/SAU SCĂDEREA CONSUMULUI ENERGETIC ŞI
MODIFICAREA METABOLISMULUI ADIPOCITAR.

-CREŞTEREA APORTULUI ENERGETIC REPREZINTĂ

MECANISMUL DETERMINANT ÎN MAJORITATEA
CAZURILOR DE OBEZITATE.ÎN CAZUL APORTULUI
EXCESIV, O PARTE DIN NUTRIENŢII PROVENIŢI DIN
ALIMENTE VA FI STOCATĂ ÎN ŢESUTUL ADIPOS, ÎN
MUŞCHI ŞI FICAT PENTRU UTILIZAREA ULTERIOARĂ CA
SUBSTRAT ENERGETIC.
•INGESTIA DE HRANĂ ESTE CONTROLATĂ DE CENTRUL SAŢIETĂŢII ŞI
DE CENTRUL FOAMEI.

• STIMULAREA CENTRULUI SAŢIETĂŢII (SITUAT ÎN HIPOTALAMUSUL

VENTRO-MEDIAN) DUCE LA ÎNTRERUPEREA CONSUMULUI DE
ALIMENTE PRIN INHIBAREA CENTRULUI FOAMEI, IAR STIMULAREA
CENTRULUI FOAMEI (SITUAT ÎN HIPOTALAMUSUL LATERAL) DUCE LA
CREŞTEREA INGESTIEI ÎN URMA INHIBĂRII CENTRULUI SAŢIETĂŢII.

• PRINCIPALA FUNCŢIE A NUCLEILOR DIN HIPOTALAMUSUL VENTRO-

MEDIAN ESTE DE A STABILIZA DEPOZITELE ADIPOASE ALE
ORGANISMULUI, AVÂND UN ROL IMPORTANT ÎN REGLAREA DE
LUNGĂ DURATĂ A APORTULUI ALIMENTAR.

• NUCLEII HIPOTALAMUSULUI LATERAL POTENŢEAZĂ REFLEXELE

ALIMENTARE ŞI FUNCŢIILE MOTORII LEGATE DE COMPORTAMENTUL
ALIMENTAR.ÎN MENŢINEREA HOMEOSTAZIEI NUTRIŢIONALE
INTERVIN ŞI ALŢI NUCLEI CEREBRALI:PARAVENTRICULARI,
DORSOMEDIANI,ARCUAŢI,SUPRACHIASMATICI.
• APORTUL ZILNIC DE HRANĂ ESTE REGLAT PE BAZA UNOR SEMNALE
INTERNE CARE INFLUENŢEAZĂ CENTRII HIPOTALAMICI

. • TRANSMITEREA SEMNALELOR INTERNE LA NIVELUL SNC SE REALIZEAZĂ

PRIN INTERMEDIUL NEUROTRANSMIŢĂTORILOR:
-NOREPINEFRINA STIMULEAZĂ APORTUL ALIMENTAR PRIN ACŢIUNEA PE CARE
O DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL RECEPTORILOR 2-ADRENERGICI DIN NUCLEII
PARAVENTRICULARI ŞI INHIBĂ UNII STIMULI AI CENTRULUI SAŢIETĂŢII;
-SEROTONINA STIMULEAZĂ SAŢIETATEA, REDUCE ACŢIUNEA HIPERFAGICĂ A
SEROTONINEI ŞI SCADE INGESTIA DE GLUCIDE;
-DOPAMINA INHIBĂ INGESTIA HRANEI;
-NEUROPEPTIDUL Y STIMULEAZĂ INGESTIA DE ALIMENTE, ÎN SPECIAL DE
GLUCIDE, CÂT ŞI UTILIZAREA LOR PENTRU SINTEZA DE LIPIDE;
-GALANINA STIMULEAZĂ APORTUL DE HRANĂ;
-ENTEROSTATINUL STIMULEAZĂ SAŢIETATEA;
-PEPTIDUL I GLUCAGON-LIKE ARE ROL ÎN CONTROLUL GLICEMIC;

-COLECISTOKININA ESTE UN PEPTID INTEGRATOR AL SAŢIETĂŢII, CARE

FUNCŢIONEAZĂ ATÂT LA NIVEL INTESTINAL, CÂT ŞI ÎN HIPOTALAMUS.
RECENT, AU FOST DESCOPERIŢI DOI NEUROTRANSMIŢĂTORI
CARE ACTIONEAZĂ TOT LA NIVELUL HIPOTALAMUSULUI
LATERAL ŞI CARE AU FOST DENUMIŢI OREXINE:OREXIN-A ŞI
OREXIN-B.ALĂTURI DE EFECTUL DE STIMULARE A APETITULUI
SE PARE CĂ OREXINELE INFLUENŢEAZĂ SECREŢIA GASTRICĂ
ACIDĂ.

LEPTINA-O PROTEINĂ CU ROL DE HORMON, ESTE UN

REGLATOR IMPORTANT AL APORTULUI ALIMENTAR ŞI AL
METABOLISMULUI LIPIDIC ŞI GLUCIDIC.
EA ÎŞI EXERCITĂ EFECTELE ASUPRA APORTULUI ALIMENTAR
ŞI ASUPRA CONSUMULUI ENERGETIC PRIN INTERMEDIUL UNEI
REŢELE NEURO-HORMONALE.
ACŢIONEAZĂ PRIN INHIBAREA APETITULUI ŞI A CĂILOR
ANABOLICE, RESPECTIV PRIN STIMULAREA SENZAŢIEI DE
SAŢIETATE ŞI A CĂILOR CATABOLICE.ALĂTURI DE SCĂDEREA
APORTULUI ALIMENTAR, LEPTINA CONTROLEAZĂ
CHELTUIELILE ENERGETICE DIRECT, PRINTR-UN MECANISM
CENTRAL ŞI/SAU PRIN MECANISME PERIFERICE.
• PRIMELE ORGANE CARE VIN ÎN CONTACT CU
ALIMENTELE SUNT OCHII, NASUL ŞI GURA.

• MESAJELE GENERATE DE ASPECTUL, MIROSUL ŞI

GUSTUL ALIMENTELOR SUNT TRANSMISE CENTRILOR
SUPERIORI CEREBRALI.

• ACESTE MESAJE CHIMICE, SUB INFLUENŢA UNOR

FACTORI COMPORTAMENTALI VOLITIVI, POT DEVENI O
CAUZĂ DE SUPRAALIMENTAŢIE ŞI OBEZITATE.
• ENERGIA CONSUMATĂ PE PARCURSUL UNEI ZILE
ESTE SUMA DINTRE ENERGIA UTILIZATĂ PENTRU
NEVOILE BAZALE, ENERGIA CONSUMATĂ PRIN
ACTIVITATEA DE TERMOGENEZĂ, ACŢIUNEA
TERMICĂ A ALIMENTELOR ŞI ENERGIA CONSUMATĂ
PRIN ACTIVITATE FIZICĂ.

• ÎN COPILĂRIE ŞI ÎN ADOLESCENŢĂ ARE LOC UN

CONSUM ENERGETIC SUPLIMENTAR DATORAT
PROCESULUI DE CREŞTERE.

• CONSUMUL ENERGETIC DIFERĂ ÎN FUNCŢIE DE

VÂRSTĂ ŞI SEX.ÎN COPILĂRIE SE REMARCĂ O
CREŞTERE CONTINUĂ A CHELTUIELILOR PENTRU
METABOLISMUL BAZAL, AVÂND VALORI MAI
CRESCUTE LA BĂIEŢI.
FIZIOPATOLOGIE

-MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE OBEZITĂŢII SUNT

COMPLEXE ŞI DETERMINATE DE EXCESUL DE ŢESUT ADIPOS, ÎN
SPECIAL LA NIVEL VISCERAL.

-CELE MAI IMPORTANTE PERTURBĂRI ÎNTÂLNITE ÎN OBEZITATE

SUNT ALE HOMEOSTAZIEI GLUCOZEI ŞI INSULINEI, DISLIPIDEMIA ŞI
HIPERCORTIZOLEMIA.
GLUCIDELE SI OBEZITATEA
•APORT CARE DEPASESTE CHELTUIELILE SI ANTRENEAZA
STOCAJ DE LIPIDE

•PREZENTA IN ALIMENTE CARE CONTIN SI LIPIDE SI CARE SUNT

CONSUMATE IN EXCES

•ABSORBTIA LOR CA BAUTURI INDULCITE , CONSUMATE LA

DISTANTA DE MASA MAI MARE DE 1 ORA (ORGANISMUL NU LE
CONTABILIZEAZA CA RATIE ENERG. SI NU REALIZEAZA
ADAPTAREA ASUPRA PRIZELOR ALIMENTARE CE URMEAZA)

•INDEX GLICEMIC ↑, PUTERE INSULINO-SECRETORIE

IMPORTANTA.
LIPIDELE SI OBEZITATE

-REPREZINTA FORMA DE STOCARE ENERG. CEA MAI

ECONOMICOASA (DENS. CAL. CEA MAI MARE
-9KCAL/G)

-REGLAREA POST-PRANDIALA A PRIZEI

ENERGETICE = MAI PUTIN PRECISA DUPA UN PRANZ
GRAS

-INDUC MAI PUTINA SATIETATE SI O TERMOGENEZA

POST-ALIMENTARA MAI MICA DECAT GLUCIDELE.

-NATURA LIPIDELOR: AG SATURATI.

PROTEINELE SI OBEZITATEA

-FARA ROL IMPORT. IN PRODUCEREA OBEZITATII

-IPOTEZA: APORT PROTEIC ↑  CRESTEREA

PRODUCTIEI FACTORI CRESTERE  HIPERPLAZIA
TESUT ADIPOS.

-RAPORT AA/ GLUCOZA ↓  ELIBERARE CRESCUTA INS

 CONSERVAREA EN.
CLASIFICARE

-CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE

SEVERITATE:
UŞOARĂ: EXCES PONDERAL ÎNTRE 20-30%;
MEDIE: EXCES PONDERAL ÎNTRE 30-50%;
SEVERĂ: EXCES PESTE 50% DIN GREUTATEA IDEALĂ.
-CLASIFICARE ETIOPATOGENICĂ
OBEZITATE PRIMARĂ:-FAMILIALĂ SAU NEFAMILIALĂ;
-GENETICĂ(INTRINSECĂ) SAU DE APORT
(EXTRINSECĂ,EXOGENĂ).

OBEZITATE SECUNDARĂ:
-ENDOCRINĂ: SINDROM CUSHING, INSULINOM,
HIPOTIROIDISM, OVAR POLICHISTIC;
-HIPOTALAMICĂ: PRIMARĂ(SINDROM BABINSKI-FRÖLICH,
SINDROM FOERSTER) SAU SECUNDARĂ( DE CAUZĂ TUMORALĂ:
MENINGIOM,CRANIOFARINGIOM,METASTAZE; POST-TRAUMATICĂ;
INFLAMATORIE:MENINGITE, ENCEFALITE; VASCULARĂ; BOLI INFILTRATIVE:
HISTIOCITOZĂ, SARCOIDOZĂ, GRANULOMATOZĂ);
-DIN UNELE BOLI GENETICE: CU TRANSMITERE
AUTOSOMAL DOMINANTĂ( ACONDROPLAZIE, SINDROM PRADER-WILLI,
OSTEODISTROFIA EREDITARĂ ALBRIGHT, SINDROM ANGELMAN) SAU
AUTOSOMAL RECESIVĂ(SINDROM ALSTRÖM,BIEDL-BARDET, COHEN,
FANCONI-BICKEL),CU TRANSMITERE X- LINKATĂ(SINDROM WILSON-
TURNER, BORJESSON- FORSSMAN-LEHMANN,MEHMO);
-DIN BOLI DE STOCAJ: SINDROM MAURIAC,
GLICOGENOZĂ TIP I;
-CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE DISTRIBUŢIA
TOPOGRAFICĂ A ADIPOZITĂŢII:
FORMĂ GENERALIZATĂ;
 FORMĂ GINOIDĂ(GLUTEO-FEMURALĂ);
 FORMĂ ANDROIDĂ( CENTRALĂ, ABDOMINALĂ
, VISCERALĂ)
FORMĂ FACIO-TRONCULARĂ.

-CLASIFICARE DUPĂ CRITERIUL EVOLUTIV:

OBEZITATE STATICĂ;
OBEZITATE DINAMICĂ.
-CLASIFICARE DUPĂ CRITERIUL HISTOLOGIC:

OBEZITATE HIPERPLAZICĂ(NUMĂRUL ADIPOCITELOR

CREŞTE PROGRESIV ŞI SE STABILIZEAZĂ LA UN NIVEL
SUPERIOR);
OBEZITATE HIPERTROFICĂ(NUMĂRUL ADIPOCITELOR
ESTE NORMAL, VOLUMUL LOR FIIND ÎNSĂ MULT MAI
MARE DECÂT LA NORMOPONDERALI).
A)DATELE ANTROPOMETRICE CARACTERISTICE OBEZITĂŢII
SUNT:
-GREUTATE ÎN EXCES FAŢĂ DE TALIE, EXCES DE GREUTATE
FAŢĂ DE GREUTATEA IDEALĂ A VÂRSTEI;
-TALIE NORMALĂ SAU CHIAR CRESCUTĂ FAŢĂ DE MEDIA
VÂRSTEI;
-CIRCUMFERINŢA BRAŢ MEDIU SUPERIOARĂ VALORILOR
VÂRSTEI;
-GROSIMEA ŢESUTULUI ADIPOS SUBCUTANAT CRESCUTĂ
FAŢĂ DE VALORILE NORMALE VÂRSTEI;
-MATURAŢIA SEXUALĂ ŞI SOMATICĂ( VÂRSTA OSOASĂ)
NORMALE SAU ACCELERATE.
B)ASPECTUL SOMATIC: DEPUNERE DE GRĂSIME
GENERALIZATĂ, SIMETRICĂ, MĂRIRE DE VOLUM ŞI
DISTENSIE A ABDOMENULUI.LA ADOLESCENŢI SE OBSERVĂ
DEPUNERE ACCENTUATĂ DE GRĂSIME ŞI ÎN REGIUNEA
PECTORALĂ LA BĂIEŢI ŞI PE FESE ŞI COAPSE LA FETE.PE
FLANCURI ŞI COAPSE FRECVENT APAR VERGETURI
ALBICIOASE.
 C)SIMPTOMATOLOGIE: ÎN GENERAL, STAREA DE SĂNĂTATE ESTE
BUNĂ. DACĂ EXISTĂ, SIMPTOMATOLOGIA SE ÎNCADREAZĂ ÎN UNA
DINTRE URMĂTOARELE CATEGORII:
-PROBLEME PSIHOLOGICE: IMAGINE PROASTĂ REFERITOARE LA
PROPRIA PERSOANĂ, SENTIMENTE DE INFERIORITATE ŞI
RESPINGERE DIN PARTEA COLECTIVITĂŢII DE COPII DE ACEEAŞI
VÂRSTĂ, DEPRESIE, FRUSTRARE, TENDINŢĂ LA COMPORTAMENT
ANTISOCIAL, IMATURITATE ÎN RELAŢIILE FAMILIALE ŞI SOCIALE,
HIPERDEPENDENŢĂ.
-SIMPTOME LEGATE DE SUPRAÎNCĂRCAREA MECANICĂ
REPREZENTATĂ DE EXCESUL PONDERAL:DEZADAPTARE CARDIO-
CIRCULATORIE,OBOSEALĂ, POLIPNEE ŞI DISPNEE LA EFORTURI
MODERATE, EDEME ÎN ORTOSTATISM LA MEMBRELE INFERIOARE,
DURERI ARTICULARE.
-MODIFICĂRI CUTANATE: INTERTRIGO, IRITAŢIE TEGUMENTARĂ LA
NIVELUL PLICILOR, PRURIT, ABCESE,ACNEE.
-TULBURĂRI NESPECIFICE: CEFALEE, VERTIJ, ASTENIE, METEORISM,
CONSTIPAŢIE, DIGESTIE DIFICILĂ, TULBURĂRI MENSTRUALE LA
ADOLESCENTE.
EFECTE ASUPRA COPILULUI
DATE DE LABORATOR ŞI PARACLINICE:

OBEZITATEA SE CARACTERIZEAZĂ PRIN

MODIFICĂRI ALE UNOR PARAMETRI METABOLICI ŞI
HORMONALI:

METABOLISMUL GLUCIDIC:PESTE 50% DINTRE COPIII

OBEZI AU TOLERANŢA SCĂZUTĂ LA GLUCOZĂ.
 Criteriile de diagnostic ale toleranţei scăzute la glucoză

Criteriile OMS Criteriile ADA

Glicemia á jeun <140 mg% Glicemia á jeun < 126 mg

(7,8 mmol/l) TTGO:
glicemie=140-200 mg% la
120 minute
%(7 mmol/l) TTGO:
glicemia=140-200 mg% la
120 minute + glicemia ≥ 200
mg% la 30 minute sau
la 60 minute sau la 90
minute
METABOLISMUL LIPIDIC:
-HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERTRIGLICERIDEMIE, NIVELE
CRESCUTE ALE LDL ŞI APOLIPOPROTEINEI B, SCĂDEREA
HDL ŞI APOLIPOPROTEINEI A-I.
METABOLISMUL PROTEIC:
-CREŞTERE MODERATĂ A PROTEINELOR SERICE, A Α2- ŞI Β-
GLOBULINELOR.
-PERTURBAREA METABOLISMULUI AMINOACIZILOR ESTE
OBIECTIVATĂ PRIN HIPERAMINOACIDEMIE ŞI
HIPERAMINOACIDURIE.
-LA UNII OBEZI ESTE MODIFICAT ŞI METABOLISMUL ACIDULUI
URIC (URICEMIE > 6 MG%, URICURIE >0,6 G/24 ORE).
PROFILUL HORMONAL:
-NIVELE SERICE CRESCUTE DE INSULINĂ ŞI CORTIZOL.
-HORMONII SEXUALI SUNT MODIFICAŢI , ÎN SPECIAL DUPĂ
PUBERTATE.
-STH ESTE MAI SCĂZUT LA COPIII OBEZI COMPARATIV CU
NORMOPONDERALII.
-FUNCŢIA TIROIDIANĂ ESTE,ÎN GENERAL, NORMALĂ.
ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC:
- RETENŢIA DE SODIU ŞI EXCREŢIA DE POTASIU ↑
- EXCREŢIA DE ALDOSTERON ↑.

ALTE INVESTIGAŢII UTILE SUNT:

-HEMOGRAMA: ANEMIE , ÎN SPECIAL LA
ADOLESCENTELE OBEZE;
-TESTELE FUNCŢIONALE VENTILATORII :DISFUNCŢIE
VENTILATORIE DE TIP RESTRICTIV;
-TESTUL DE TOLERANŢĂ LA EFORT :DEZADAPTARE
CARDIO-CIRCULATORIE;
-EXAMENUL PSIHOLOGIC (CONFIRMĂ TULBURĂRILE
DE PERSONALITATE ŞI COMPORTAMENT).
DIAGNOSTIC POZITIV:
DIAGNOSTICUL POZITIV SE STABILEŞTE PE
BAZA:
-ASPECTULUI CLINIC;
-DATELOR ANTROPOMETRICE: GREUTATEA
CORPORALĂ RAPORTATĂ LA GREUTATEA IDEALĂ;
GREUTATEA CORPORALĂ
RAPORTATĂ LA TALIE;
PERIMETRUL BRAŢ-MEDIU;
GROSIMEA PLICII CUTANATE.
ÎN PRACTICĂ, PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV DE OBEZITATE SE
FOLOSESC:

A)EXCESUL PONDERAL: POATE FI RAPORTAT LA GREUTATEA IDEALĂ

PENTRU VÂRSTĂ SAU LA CURBELE DE CREŞTERE STATURALĂ ŞI
PONDERALĂ STABILITE STATISTIC PENTRU O ANUMITĂ POPULAŢIE.

EXISTĂ MAI MULTE FORMULE DE CALCUL AL GREUTĂŢII:

FORMULA LORENTZ MODIFICATĂ DUPĂ VÂRSTA COPILULUI:

-ÎNTRE 2-6 ANI: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100)-[(T-123) X 0,7]
-ÎNTRE 6-14 ANI: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100)- [(T-125) X 0,5]
-ÎNTRE 14-16 ANI: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100)-10

FORMULA PERRAULT: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100) + V/10 X 9/10

INDICELE ROHRER = G(KG)/T(CM3) X 10 (VALOARE NORMALĂ SUB 150).

INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ (IMC) = G(KG)/ T (M2); ESTE CEL MAI BUN
INDICATOR PENTRU EVALUAREA OBEZITĂŢII, CORELÂNDU-SE SEMNIFICATIV
CU MASA ADIPOASĂ TOTALĂ.
Valorile IMC pentru care un copil este considerat obez (dupa OMS)
Vârsta IMC
 

băieţi fete

Sub 2 ani 20,09 19,81

2-5 ani 19,30 19,17

5-10 ani 24,00 24,11

10-15 ani 28,30 29,11

15-18 ani 30,00 30,00

B)MĂRIMEA PLIULUI CUTANAT
MĂSURAREA SE FACE CU AJUTORUL MICROMETRELOR
SPECIALE (CALIPERS).
SEDIILE DE ELECŢIE PENTRU APRECIEREA GROSIMII
PLIULUI CUTANAT SUNT: SUBSCAPULAR STÂNG ŞI FAŢA
POSTERIOARĂ A BRAŢULUI, LA JUMĂTATEA DISTANŢEI
DINTRE VÂRFUL OLECRANULUI ŞI VARFUL
ACROMIONULUI, BRAŢUL FIIND FIXAT ÎN UNGHI DREPT
PE TRUNCHI.
 ÎN SCOP DE CERCETARE , SE
FOLOSESC METODE DE APRECIERE A
GRĂSIMII CORPORALE TOTALE:
-METODE DIRECTE: BAZATE PE
ESTIMAREA DENSITĂŢII SPECIFICE
(CÂNTĂRIRE SUB APĂ) SAU PE
SOLUBILITATEA DIFERENŢIATĂ A UNI
GAZ INERT (CICLOPROPAN).
-METODE INDIRECTE: SE BAZEAZĂ PE
MĂSURAREA” MASEI CORPORALE
SLABE” (LBM) CU AJUTORUL
IZOTOPILOR RADIOACTIVI.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

-SINDROMUL LAURENCE-MOON-BIEDL BARDET:

- TALIE NORMALĂ / ÎNTÂRZIATĂ, HIPOGENITALISM, DEZVOLTARE
NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATĂ, DISPOZIŢIE GENERALIZATĂ A
GRĂSIMII ÎN EXCES, UNEORI MONSTRUOASĂ; ALTE CARACTERE
DIFERENŢIALE: TRANSMITERE AUTOSOMAL-RECESIVĂ, ANOMALII
CRANIENE, POLIDACTILIE, BRAHIDACTILIE, SINDACTILIE, RETINITĂ
PIGMENTARĂ, ATROFIE OPTICĂ, NISTAGMUS.
-SINDROMUL PRADER- WILLI : NANISM, HIPOGONADISM,
DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATĂ, TRANSMITERE
AUTOSOMAL-DOMINANTĂ.
-SINDROMUL ALBRIGHT (PSEUDOHIPOPARATIROIDISM) : TALIA ŞI
VÂRSTA OSOASĂ ÎNTÂRZIATE, MATURARE SEXUALĂ NORMALĂ,
DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATĂ, DISPOZIŢIA GRĂSIMII
ÎN EXCES SIMETRICĂ ŞI DIFUZĂ;ALTE CARACTERE DIFERENŢIALE:
BRAHIMETATARSIE, BRAHIMETACARPIE, PAHIDERMIE,
CATARACTĂ LENTICULARĂ, HIPOCALCEMIE, HIPERFOSFATEMIE,
LIPSĂ DE RĂSPUNS LA PARATHORMON.
-SINDROMUL CUSHING : HIPOSTATURĂ,VĂRSTĂ OSOASĂ
AVANSATĂ, DEZVOLTARE SEXUALĂ ŞI NEURO-PSIHICĂ NORMALĂ,
DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES FACIALĂ, CERVICALĂ ŞI
TRONCULARĂ, HIRSUTISM, ACNEE,OSTEOPOROZĂ, HTA,
HIPERGLICEMIE.

-SINDROMUL STEIN- LEVENTHAL: TALIE NORMALĂ, DEZVOLTARE

SEXUALĂ ÎNTÂRZIATĂ, DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ VARIABILĂ,
DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES GENERALIZATĂ, SIMETRICĂ,
HIRSUTISM MODERAT, AMENOREE, MENSTRUAŢII NEREGULATE.
-INSUFICIENŢĂ TIROIDIANĂ: TALIA, VÂRSTA OSOASĂ,
DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICĂ ŞI SEXUALĂ ÎNTÂRZIATE,
DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES GENERALIZATĂ, SIMETRICĂ,
FACIES MIXEDEMATOS, PALOARE, MACROGLOSIE, CONSTIPAŢIE,
BRADICARDIE, HIPOTERMIE.

-SINDROMUL FRÖLICH: VÂRSTA OSOASĂ ŞI DEZVOLTAREA

NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATE, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES PE
ŞOLDURI, COAPSE ŞI REGIUNEA PUBIANĂ, DIABET INSIPID
ASOCIAT (UNEORI).
-SINDROMUL KLINEFELTER: TALIE ÎNALTĂ, VÂRSTA OSOASĂ
ÎNTÂRZIATĂ, HIPOGONADISM, PUBERTATE ÎNTÂRZIATĂ,
DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICĂ NORMALĂ SAU
ÎNTÂRZIATĂ,GINECOMASTIE, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES
PE ŞOLDURI, PREPUBIAN ŞI PE COAPSE.

-SINDROMUL MAURIAC: TALIA, VÂRSTA OSOASĂ ŞI

MATURITATEA SEXUALĂ ÎNTÂRZIATE, NEURO-PSIHIC
NORMAL, DISPOZIŢIE FACIO-TRONCULARĂ A GRĂSIMII,
HEPATOMEGALIE, SUBICTER, GLICOZURIE, HIPERLIPEMIE,
HIPERCOLESTEROLEMIE.

-GLICOGENOZA VON GIERKE: TALIA, VÂRSTA OSOASĂ ŞI

MATURAREA SEXUALĂ ÎNTÂRZIATE, DEZVOLTAREA NEURO-
PSIHICĂ NORMALĂ SAU ÎNTÂRZIATĂ, DISPOZIŢIA GRĂSIMII
ÎN EXCES PE ŞOLDURI, COAPSE ŞI REGIUNEA PUBIANĂ,
HEPATOMEGALIE, HIPOGLICEMIE, ACIDOCETOZĂ,
HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERURICEMIE.
 TRATAMENT

PRINCIPIILE GENERALE DE TRATAMENT

-ABORDAREA TUTUROR PROBLEMELOR COMPLEXE ALE
COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI OBEZ ŞI NU DOAR A
PROBLEMEI EXCESULUI PONDERAL;
-COOPERAREA CU BOLNAVUL, FAMILIA ŞI ŞCOALA;
-MODIFICAREA MEDIULUI FAMILIAL, A CONDIŢIILOR
PSIHOLOGICE ŞI A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR;
-PROMOVAREA ŞI ÎNCURAJAREA ACTIVITĂŢII FIZICE CA
ATITUDINE DE DURATĂ ŞI NU DOAR PE PERIOADA
REGIMULUI DE SLĂBIRE;
-REDUCEREA LA MINIMUM A MEDICAŢIILOR
ANOREXIANTE ŞI A ALTOR MĂSURI MEDICAMENTOASE;
-PROMOVAREA STĂRII DE SĂNĂTATE, A CREŞTERII ŞI
DEZVOLTĂRII NORMALE A COPILULUI ŞI
ADOLESCENTULUI OBEZ.
PROTOCOLUL TERAPEUTIC CUPRINDE:

A)TRATAMENTUL DIETETIC;
B)PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZICĂ;
C)TERAPIA COMPORTAMENTALĂ;
D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS;
E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL;
F)TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR;
G)EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ A FAMILIEI.
TRATAMENTUL DIETETIC=MIJLOCUL TERAPEUTIC DE BAZĂ.

REGIMUL DE SLĂBIRE ÎN PERIOADA DE CREŞTERE ŞI

DEZVOLTARE TREBUIE SĂ ASIGURE DESFĂŞURAREA
NORMALĂ A ACESTORA, MOTIV PENTRU CARE NU
POT FI DEPĂŞITE ANUMITE VALORI MINIME ALE APORTULUI
CALORIC ŞI PROTEIC AL DIETEI:
-110 CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL SUB 6 LUNI ŞI 90
CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL ÎNTRE 6-12 LUNI;

-60 CALORII/KGC/ZI DIN GREUTATEA IDEALĂ PENTRU VARSTĂ

LA COPILUL PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR SUB 12 ANI;

-LA PREPUBERI SE INDICĂ O REDUCERE TREPTATĂ A

APORTULUI CALORIC CU 5-6%, IAR LA PUBERI CU 7-8%;

-850 CALORII /ZI LA ADOLESCENT ÎN PERIOADA DE SLĂBIRE ŞI

1000 CALORII/ZI DUPĂ PERIOADA INIŢIALĂ DE MINIMUM O
LUNĂ.
▪LA CEI MAI MULŢI COPII OBEZI SE OBŢIN REZULTATE
FAVORABILE PRIN SCĂDEREA APORTULUI CALORIC
ANTERIOR CU 30%.

▪RESTRICŢII MAI SEVERE SE IMPUN ÎN CAZUL

EXISTENŢEI UNOR COMPLICAŢII AMENINŢĂTOARE DE
VIAŢĂ:
-HIPOVENTILAŢIE ALVEOLARĂ
-APNEEA ÎN SOMN
-HTA IMPORTANTĂ.

▪CONŢINUTUL DIETEI ÎN PRINCIPII NUTRITIVE:

20% PROTEINE
40% GLUCIDE
40% LIPIDE.
▪ APORTUL GLUCIDIC SĂ FIE REPREZENTAT DE HIDROCARBONATE
COMPLEXE (GLUCIDELE SIMPLE STIMULEAZĂ INTENS SECREŢIA DE
INSULINĂ  HIPOGLICEMIE CARE LA RÂNDUL SĂU ACTIVEAZĂ
CENTRUL FOAMEI).

▪ PROTEINELE TREBUIE SĂ AIBĂ O DUBLĂ PROVENIENŢĂ:

ANIMALĂ : VEGETALĂ, IN RAPORT 1:1.

▪ DIN RATA CALORICĂ ADMISA:

12-14 % AG MONONESATURAŢI
6-8% AG POLINESATURAŢI
MAXIMUM 10% AG SATURAŢI.

▪ SE RECOMANDĂ 5-6 MESE/ZI, CU URMĂTOAREA REPARTIŢIE A

CALORIILOR:
20% - MICUL DEJUN
30% - PRÂNZ
20% - CINĂ
CÂTE 15% LA 2 GUSTĂRI ÎN VARIANTA CU 5 MESE/ZI SAU CÂTE 10% LA
3 GUSTĂRI ÎN VARIANTA CU 6 MESE/ZI.
 TIPURI DE DIETE ÎN PERIOADA DE SLĂBIRE:
DIETELE CÂNTĂRITE ŞI MĂSURATE:
-APORT DE SARE NORMAL;
-PREPARARE FĂRĂ GRĂSIMI;
-ASEZONAREA SALATEI CU OŢET, LĂMÂIE, PIPER,
CEAPĂ, USTUROI, MUŞTAR;
-BRÂNZETURI CU CONŢINUT SUB 50% LIPIDE;
-CARNEA (CÂNTĂRITĂ FĂRĂ OS) VA FI FIARTĂ SAU
FRIPTĂ, IAR LEGUMELE FIERTE ÎN APĂ;
-FRUCTELE NU SE VOR SERVI CU ZAHĂR;
-SE MĂNÂNCĂ TOATE ALIMENTELE PRESCRISE ŞI NU
VOR FI CONSUMATE ALTELE ÎN PLUS;
-LICHIDELE VOR FI CONSUMATE OBLIGATORIU ÎN
CANTITĂŢILE PRESCRISE;
-INTERVALUL DINTRE MESE VA FI DE CEL PUŢIN 3-4 ORE,
IAR ÎNTRE MESE NU SE VOR CONSUMA ALIMENTE.
DIETA PE „4 GRUPE DE ALIMENTE”:
-ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE ÎN FIECARE ZI:
PROTEINE,APĂ, VITAMINE;
-ALIMENTE CARE POT FI CONSUMATE ÎN ORICE
CANTITATE(CONŢINUT SUB 5G GLUCIDE/100 G):VARZĂ,
CONOPIDĂ, VINETE, ARDEI, DOVLECEI, RIDICHI, ROŞII, FASOLE
VERDE, CEAI, LĂMÂIE,BULION, MUŞTAR,ÎNDULCITORI
ARTIFICIALI;
-ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE ÎN CANTITĂŢI STRICTE
SAU CU MODERAŢIE DATORITĂ CONŢINUTULUI SUB 15 G
GLUCIDE/100 G:LAPTE, CEREALE, FĂINOASE, SUCURI DE
FRUCTE ŞI LEGUME;
-ALIMENTE CARE TREBUIE EVITATE (CONŢINUT BOGAT DE
GLUCIDE ŞI LIPIDE):BANANE, STRUGURI, ÎNGHEŢATĂ,
PRĂJITURI,NAPOLITANE, DULCIURI CONCENTRATE, CARNE DE
PORC ŞI MIEL, FASOLE ŞI MAZĂRE USCATĂ,UNT,
MARGARINĂ,MĂSLINE,GUMĂ DE MESTECAT, NUCI,OUĂ.
DIETA HIPOCALORICĂ A ASOCIAŢIEI AMERICANE PENTRU
DIABET (ADA):

-REDUCE APORTUL CALORIC LA 30-40% DIN APORTUL

OBIŞNUIT, IAR ALIMENTELE SUNT ÎMPĂRŢITE ÎN 6 CATEGORII:
LAPTE, VEGETALE, FRUCTE, PÂINE ŞI AMIDON, CARNE,
GRĂSIMI.

-SE RECOMANDĂ:20% PROTEINE, 30% GRĂSIMI, 50% GLUCIDE.

-DEFICITUL CALORIC ESTE REALIZAT PRIN ELIMINAREA

ALIMENTELOR CU BOGAT CONŢINUT CALORIC (UNT, BRÂNZĂ,
MAIONEZĂ, SOSURI, PRĂJELI, LAPTE INTEGRAL).
DIETA „TRAFIC-LIGHT” ÎMPARTE ALIMENTELE ÎN 5 GRUPE:

FRUCTE ŞI VEGETALE, CEREALE, LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE,

PROTEINE CONCENTRATE, ALTE ALIMENTE.

ALIMENTELE SUNT DIVIZATE ÎN 3 CULORI:

-VERZI („GO”= PERMISE): VEGETALE CU CONŢINUT SUB 20
CALORII/PORŢIE;

-GALBENE („CAUTION”): CONŢIN 20 CALORII/PORŢIE MEDIE;

-ROŞII („STOP”= INTERZISE): CONŢIN PESTE 20 CALORII/PORŢIE.

DIETA BLACKBURN –BISTRIAN PT ADULTI,
MODIFICATA DE MERRITT –SUSKIND PT COPII

-TRAT. OBEZITATII SEVERE

-600-800 KCAL/ZI
-1,5 – 2 G PROTEINE / KG G IDEALA/ZI
-12 SAPT.

-DIETA DE MENTINERE.
DIETA ATKINS:

ESTE UNA DINTRE CELE MAI POPULARE DIETE ÎN SUA.

ESTE RELATIV BOGATĂ ÎN PROTEINE ŞU SCĂZUTĂ ÎN

GLUCIDE, PERMIŢÂND BOLNAVULUI SĂ INGERE MAI
MULTE CALORII ŞI ÎN ACELEŞI TIMP SĂ SLĂBEASCĂ.
REGIMUL DIETETIC DUPĂ AJUNGEREA LA GREUTATEA
CORESPUNZĂTOARE:
PROGRAMUL DE SLĂBIRE TREBUIE SĂ CONŢINĂ ŞI STRATEGIA PE
TERMEN LUNG DE MENŢINERE A GREUTĂŢII ATINSE.

PRINCIPIILE REGIMULUI DIETETIC DE DURATĂ CARE SĂ NU

PERMITĂ RECÂŞTIGAREA EXCESULUI PONDERAL SUNT:
-ADMINISTRAREA DE PROTEINE LA FIECARE DIN MESELE
PRINCIPALE ŞI NU SUB MINIMUL FIZIOLOGIC, CARE SĂ PERMITĂ
CREŞTEREA NORMALĂ;
-CONSUMUL DE FRUCTE ŞI LEGUME CU CONŢINUT REDUS DE
GLUCIDE ÎN ORICE CANTITATE;
-CONSUMUL CU MARE PRUDENŢA A ALIMENTELOR
CONCENTRATE CALORIC;
-ÎNTRE MESE NU SE VOR CONSUMA SUPLIMENTE CALORICE;
-SPORIREA ACTIVITĂŢII FIZICE;
-CÂNTĂRIRE ZILNICĂ;
-COMBATEREA IMEDIATĂ A ORICĂREI TENDINŢE DE ÎNGRĂŞARE.
TRATAMENTUL DIETETIC AL OBEZITĂŢII LA SUGAR
▪ SCOPUL TRATAMENTULUI NU ESTE REDUCEREA GREUTĂŢII,
CI ÎNCETINIREA RATEI DE CREŞTERE PONDERALĂ ÎN RAPORT CU
CREŞTEREA TALIEI.

▪ SE RECOMANDĂ O DIETĂ NORMALĂ CA APORT CALORIC ŞI DE PRINCIPII

NUTRITIVE PENTRU A SATISFACE NECESARUL DE CREŞTERE.

▪ CA REAJUSTĂRI DIETETICE UTILE SUNT PERMISE:

-DACĂ VOLUMUL DE LAPTE INGERAT ZILNIC ESTE EXCESIV (PESTE 900ML/ZI)
SE RECOMANDĂ REDUCEREA ŞI ÎNLOCUIREA LUI PRIN LICHIDE SIMPLE (APĂ,
CEAI NEÎNDULCIT);

-FOLOSIREA LAPTELUI SEMIECREMAT LA SUGARI DE VÂRSTA MAI MARE;

-FOLOSIREA ALIMENTELOR DIETETICE PREPARATE ÎN CASĂ ŞI RENUNŢAREA

LA PRODUSELE COMERCIALE CU DEZECHILIBRE ALE PRINCIPIILOR
NUTRITIVE (EXCES DE GLUCIDE).
B)ACTIVITATEA FIZICĂ
- DEŢINE UN ROL IMPORTANT ÎN PROGRAMUL DE SLĂBIRE
PRIN REALIZAREA UNEI DISCORDANŢE ÎNTRE APORTUL CALORIC
ŞI CHELTUIELILE ENERGETICE CRESCUTE.
- ACTIVITATEA FIZICĂ VA FI ALEASĂ ÎN FUNCŢIE DE
PERSONALITATEA, PREFERINŢELE ŞI APTITUDINILE COPILULUI.
CA REGULI GENERALE ALE PROGRAMULUI DE
PROMOVARE A ACTIVITĂŢII FIZICE LA COPIL TREBUIE
RESPECTATE URMĂTOARELE:
-EXERCIŢIUL FIZIC NU POATE ÎNLOCUI, CI DOAR COMPLETEAZĂ
REGIMUL ALIMENTAR;
-PENTRU A DEVENI UN FACTOR SEMNIFICATIV ÎN REDUCEREA
GREUTĂŢII, EXERCIŢIUL FIZIC TREBUIE EFECTUAT ZILNIC SAU DE
3-5 ORI/SĂPTĂMÂNĂ ŞI O PERIOADĂ SUFICIENT DE LUNGĂ;
-ODATĂ CU SCĂDEREA PONDERALĂ ŞI AMELIORAREA FUNCŢIEI
CARDIO-PULMONARE, ACTIVITATEA FIZICĂ POATE FI
INTENSIFICATĂ (DURATA INIŢIALĂ=15 MINUTE,APOI SE CREŞTE
TREPTAT LA 30-40 MINUTE);
-SE VA ASIGURA COOPERAREA COPILULUI SAU
ADOLESCENTULUI, PRECUM ŞI A FAMILIEI;
 REGULI DE PROMOVARE A ACTIVITĂŢII FIZICE LA SUGAR:
-SUGARUL TREBUIE ÎNFĂŞAT CÂT MAI PUŢIN RESTRICTIV
PENTRU A PERMITE LIBERTATEA MIŞCĂRILOR;
-ÎMBRĂCĂMINTEA VA FI ADECVATĂ SEZONULUI ŞI
TEMPERATURII;
-SUGARUL MARE VA FI PLASAT ÎN ŢARC PENTRU A PROMOVA
MOBILITATEA SPONTANĂ;
PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZICĂ LA PREŞCOLAR ŞI
ŞCOLAR:
-DUPĂ TESTAREA REZISTENŢEI LA SUPRASOLICITĂRILE
FIZICE, SE ÎNCEPE UN PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE
EXERCIŢII FIZICE, COMPLETAT CU PARTICIPAREA LA
JOCURILE COPIILOR DE ACEEAŞI VÂRSTĂ;
-SE VA ACORDA O ATENŢIE DEOSEBITĂ PERIOADELOR DE
VACANŢĂ, ORGANIZÂNDU-SE PROGRAME SPECIALE DE
ACTIVITATE FIZICĂ ÎN AFARA ŞCOLII.
PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZICĂ LA ADOLESCENT:

-DUPA TESTAREA ACTIVITĂŢII ANTERIOARE ŞI DUPĂ

EVALUAREA REZISTENŢEI ORGANISMULUI LA
SUPRASOLICITĂRILE FIZICE, SE VA STABILI UN
PROGRAM ZILNIC DE 2-3 ORE DE ACTIVITATE FIZICĂ
:MERS PE JOS, ÎNOT, TENIS, JOCURI SPORTIVE CU
PARTENERI DE ACEEAŞI VÂRSTĂ;

-ABATERILE DE LA REGIM VOR FI CORECTATE PRIN

ACTIVITATE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ;

-SE VOR ACORDA BOLNAVULUI RESPONSABILITĂŢI

CRESCUTE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ALEGEREA TIPULUI
ŞI DURATEI EXERCIŢIILOR FIZICE.
VALORILE CONSUMULUI ENERGETIC ÎN UNELE
ACTIVITĂŢI:

-ACTIVITATE SEDENTARĂ: 40 CALORII/ORĂ;

-MERS NORMAL:100-150 CALORII/ORĂ;
-MERS RAPID: 250 CALORII/ORĂ;
-ALERGARE ÎN RITM MODERAT: 870-1020 CALORII/ORĂ;
-ALERGARE RAPIDĂ: 1130-1285 CALORII/ORĂ;
-COBORÂTUL SCĂRILOR:425 CALORII/ORĂ;
-URCATUL SCĂRILOR: 600-1080 CALORII/ORĂ;
-MERS CU BICICLETA (5KM/ORA):240 CALORII/ORĂ;
-ÎNOT: 260-750 CALORII/ORĂ:
-TENIS:360-480 CALORII/ORĂ;
-PATINAJ (ROLE, GHEAŢĂ): 420-700 CALORII/ORĂ;
-JOGGING:600-750 CALORII/ORĂ;
-DANS:350 CALORII/ORĂ.
C)TERAPIA COMPORTAMENTALĂ:
SCOPUL TERAPIEI COMPORTAMENTALE ESTE DE A
CORECTA OBICEIURILE CARE AU DETERMINAT EXCESUL
PONDERAL ŞI DE A PROMOVA UN STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS.

STRATEGIA ACESTEI TERAPII CUPRINDE:

-AUTOMONITORIZAREA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR ŞI
A ACTIVITĂŢII FIZICE (PRINTR-UN JURNAL ALIMENTAR ŞI AL
ACTIVITĂŢII FIZICE);
-AUTOMONITORIZAREA FACTORILOR DE STRESS;
-CONTROLUL STIMULILOR FAVORIZANŢI PENTRU
OBICEIURILE ALIMENTARE NERAŢIONALE;
-REZOLVAREA PROBLEMELOR INDIVIDUALE PRIN
CUNOAŞTEREA ERORILOR COMPORTAMENTALE;
-RESTRUCTURAREA COGNITIVĂ ŞI SUPORTUL PSIHOLOGIC
(FOARTE UTILĂ ESTE TERAPIA DE GRUP).
D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: ROL MINOR.

- MEDICAŢIA ANOREXIANTĂ NU ARE EFICIENŢĂ PE TERMEN LUNG.

-MEDICAŢIILE HORMONALE (GONADOTROFINA CORIONICĂ UMANĂ) NU A

DAT REZULTATE PE TERMEN LUNG.

-SUA ŞI CANADA: STUDIU MULTICENTRIC CARE A URMĂRIT

EFICACITATEA TRATAMENTULUI CU XENICAL (ORLISTAT) 3 CAPSULE/ZI,
TIMP DE 6 LUNI-2 ANI LA COPILUL MAI MARE DE 12 ANI.

MEDICAMENTUL S-A DOVEDIT UTIL ÎN CONSOLIDAREA REZULTATELOR

TERAPIEI DIETETICE ŞI A ACTIVITĂŢII FIZICE, DAR S-A EVIDENŢIAT UN
NIVEL SCĂZUT AL VITAMINEI D DUPĂ 3-6 LUNI DE TRATAMENT,
SUGERÂNDU-SE CĂ VITAMINA D TREBUIE MONITORIZARĂ ŞI
SUPLIMENTATĂ ÎN CURSUL ACESTUI TRATAMENT.
▪STUDIU RANDOMIZAT EFECTUAT LA ADOLESCENŢI:
SIBUTRAMINA – UN SUPRESIV AL APETITULUI
ADMINISTRAT CONCOMITENT CU TERAPIA
COMPORTAMENTALĂ A DEMONSTRAT O PIERDERE
PONDERALĂ MAI MARE COMPARATIV CU UN PLACEBO (7,8
KG, RESPECTIV 3,2 KG).

▪STUDII ASUPRA METFORMINULUI :POATE FI UTIL ÎN

AMELIORAREA CREŞTERII PONDERALE ÎN CAZURILE DE
OBEZITATE DATORATE MEDICAMENTELOR PSIHOTROPE
(VALPROAT, RISPERIDONE, OLANZAPINE).

▪OBESIMED: ABSOARBE CANTITĂŢI MARI DE APĂ,

FORMÂND ASTFEL O SUBSTANŢĂ NATURALĂ CARE UMPLE
STOMACUL. APARE ASTFEL SENZAŢIA DE SAŢIETATE.
-COPII˃ 10 ANI: 2 CPS X 3/ZI, CU 1 ORA INAINTE DE MASA,
IN 500 ML APA.
E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL:

TEHNICILE CHIRURGICALE RECOMANDATE ADULTULUI NU

SUNT ADECVATE COPILULUI.

LIPOABSORBŢIA ŞI ÎNLĂTURAREA CHIRURGICALĂ A UNEI PĂRŢI DIN

GRĂSIMEA ABDOMINALĂ NU SUNT EFICIENTE, DEPOZITELE
REFĂCÂNDU-SE ÎN TIMP.

BY-PASSUL JEJUNO-ILEAL ESTE EFICIENT, DAR ARE NUMEROASE

EFECTE ADVERSE (DIAREE INTRACTABILĂ, CALCULI RENALI,
INSUFICIENŢĂ HEPATICĂ, DEFICITE NUTRIŢIONALE).

PLICATURAREA GASTRICĂ ESTE RECOMANDATĂ DOAR LA

ADOLESCENŢII LA CARE S-A FINALIZAT PROCESUL DE CREŞTERE.

ÎN UNELE CAZURI AU FOST ÎNCERCATE TEHNICI LAPAROSCOPICE.

 
F)TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR:

COMPLICAŢIILE CARE ŢIN DE ÎNCĂRCAREA STATICĂ,

COMPLICAŢIILE RESPIRATORII, TOLERANŢA SCĂZUTĂ LA
GLUCOZĂ, COMPLICAŢIILE DE ORDIN PSIHOLOGIC SE
AMELIOREAZĂ PRIN REDUCEREA GREUTĂŢII CORPORALE
EXCESIVE.

COMPLICAŢIILE SEVERE METABOLICE LEGATE DE

REGIMURILE DE SLĂBIRE INADECVATE, ACIDOZA METABOLICĂ,
CETOZA, DEPLEŢIA MAGNEZIANĂ SUNT ÎNDEPĂRTATE PRIN
CONTRAINDICAŢIA FORMALĂ A REGIMURILOR DEZECHILIBRATE.

PREVENIREA COMPLICAŢIILOR TARDIVE CARE POT

SURVENI LA VÂRSTA DE ADULT (HTA,CARDIOPATIE ISCHEMICĂ) SE
REALIZEAZĂ PRIN INSTITUIREA UNOR OBICEIURI ALIMENTARE
RAŢIONALE ŞI PRINTR-UN RITM DE CREŞTERE PONDERALĂ
ADECVAT ÎN FAMILIILE CU INCIDENŢĂ CRESCUTĂ A DIABETULUI
ZAHARAT, HTA, CARDIOPATIEI ISCHEMICE.
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC

FACTORII CARE POT INFLUENŢA EVOLUŢIA ŞI

PROGNOSTICUL OBEZITĂŢII SUNT:

-ETIOLOGIA:OBEZITATEA ENDOCRINĂ ESTE MAI REFRACTARĂ

LA TERAPIA DIETETICĂ COMPARATIV CU OBEZITATEA
EXOGENĂ;
-SEVERITATEA:GRADELE MAI SEVERE RĂSPUND MAI SLAB LA
TERAPIE ŞI AU RISC MAI MARE DE COMPLICAŢII;
-DURATA EVOLUŢIEI:PE MĂSURA ÎNVECHIRII BOLII,
OBICEIURILE ALIMENTARE SUNT MAI GREU INFLUENŢABILE
DE MĂSURILE TERAPEUTICE;
-VÂRSTA:PERIOADELE CRITICE ÎN DEZVOLTAREA OBEZITĂŢII
SUNT PERIOADA DE SUGAR, PREŞCOLAR ŞI ADOLESCENT;
-RĂSPUNSUL LA TRATAMENTUL DIETETIC.
 REZULTATELE FAVORABILE ALE REGIMULUI DE SLĂBIRE SUNT
REPREZENTATE DE:
-DOBÂNDIREA UNEI SENZAŢII DE BUNĂSTARE, COPILUL DEVENIND MAI
VIOI, MAI ACTIV, CU UN TONUS PSIHIC MAI BUN;
-SCĂDEREA VALORILOR TENSIONALE ÎN PARALEL CU DISPARIŢIA
SIMPTOMATOLOGIEI (ÎN SPECIAL CEFALEE CU CARACTER PERSISTENT
SAU RECIDIVANT);
-ÎMBUNĂTĂŢIREA IMPORTANTĂ A FUNCŢIEI CARDIACE PRIN
AMELIORAREA UMPLERII VENTRICULARE STÂNGI ŞI A FRACŢIEI DE
EJECŢIE;
-REDUCEREA NUMĂRULUI DE APNEI/ORĂ, CREŞTEREA SATURAŢIEI
SANGUINE ÎN OXIGEN ŞI A CAPACITĂŢII PULMONARE;
-DIMINUAREA PÂNĂ LA DISPARIŢIE A HIPERGLICEMIEI ŞI A
HIPERINSULINEMIEI BAZALE ŞI POST-PRANDIALE ŞI REDUCEREA
INSULINOREZISTENŢEI PRIN CREŞTEREA SENSIBILITĂŢII PERIFERICE LA
INSULINĂ;
-EFECT DE AMELIORARE A SIMPTOMATOLOGIEI OSTEO-ARTICULARE;
-MODIFICĂRI ANATOMO-HISTOLOGICE: RELAXAREA TEGUMENTELOR,
CREŞTEREA MOBILITĂŢII ORGANELOR INTERNE, REZORBŢIA
VACUOLELOR LIPIDICE DIN ADIPOCIT.
COMPLICAŢIILE OBEZITĂŢII: COMPARATIV CU
ADULTUL, SUNT MAI PUŢIN FRECVENTE LA COPIL.

-COMPLICAŢII ORTOPEDICE:
- DEFORMĂRI OSOASE LA NIVELUL MEMBRELOR
INFERIOARE ( GENU VALGUM, PICIOR PLAT, BOALĂ
BLOUNT, COXA VARA);
-EPIFIZITA CAPULUI FEMURAL;
- NECROZA ASEPTICĂ DE CAP FEMURAL;
- ACCENTUAREA CURBURILOR FIZIOLOGICE ALE
COLOANEI VERTEBRALE(HIPERLORDOZĂ);
- DURERI ALE MEMBRELOR INFERIOARE DUPĂ
ORTOSTATISM PRELUNGIT.
-COMPLICAŢII METABOLICE: DISLIPIDEMIE, HIPERINSULINISM,
REZISTENŢĂ LA INSULINĂ, DIABET ZAHARAT TIP II (RISC DE
12,6 ORI MAI MARE DECÂT COPII NON-OBEZI),
HIPERURICEMIE(RAR).

.
SINDROMUL METABOLIC
-ESTE UN FACTOR MAJOR DE RISC CARE PRECEDE BOALA
CARDIO-VASCULARA SI DIABETUL.
-PREVALENTA SA CRESTE DIRECT CU GRADUL OBEZITATII, IAR
FIECARE ELEMENT AL SINDROMULUI SE INRAUTATESTE
ODATA CU CRESTEREA GREUTATII CORPORALE.
-FACTORII CARACTERISTICI AI SINDROMULUI METABOLIC
SUNT: OBEZITATEA ABDOMINALA, DISLIPIDEMIA
(TRIGLICERIDE CRESCUTE, LDL SCAZUTE, HDL SCAZUTE),
TENSIUNEA ARTERIALA CRESCUTA, REZISTENTA LA INSULINA
(CU/FARA INTOLERANTA LA GLUCOZA), STATUSUL
PROTROMBOTIC SI PROINFLAMATOR
-COMPLICAŢII HORMONALE: HIPERANDROGENEMIE,
TULBURĂRI ALE CICLULUI MENSTRUAL,
HIPERCORTICISM REACTIV.

-COMPLICAŢII RESPIRATORII: SINDROAME DE

HIPOVENTILAŢIE, APNEEA OBSTRUCTIVĂ DIN TIMPUL
SOMNULUI, ASTMUL BRONŞIC.

-FORMA EXTREMĂ DE MANIFESTARE A SINDROMULUI

DE HIPOVENTILAŢIE ALVEOLARĂ ESTE SINDROMUL
PICKWICK DEFINIT PRIN ASOCIEREA DINTRE
OBEZITATE +SOMNOLENŢĂ + MANIFESTĂRI HIPNICE
RESPIRATORII + CIANOZĂ +CARDIOMEGALIE+
INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ DREAPTĂ.
-COMPLICAŢII CARDIO-VASCULARE:
HTA, HIPERTROFIE VENTRICULARĂ DREAPTĂ, ATEROSCLEROZA
CORONARIANĂ / GENERALIZATĂ.

20% DINTRE COPIII OBEZI AU CEL PUŢIN DOI FACTORI DE RISC

PENTRU BOALĂ CARDIACĂ.

-COMPLICAŢII DIGESTIVE: STEATOZĂ HEPATICĂ, LITIAZĂ

BILIARĂ, COLECISTITĂ.

-COMPLICAŢII RENALE: COPIII OBEZI AU UN GRAD MAI MARE DE

ALBUMINURIE ŞI Β2-MICROGLOBULINURIE COMPARATIV CU
COPIII CU GREUTATE NORMALĂ, INDICÂND O DISFUNCŢIE
PRECOCE GLOMERULARĂ ŞI TUBULARĂ RENALĂ.
-COMPLICAŢII PSIHOLOGICE:
DEFICITE NEURO-COGNITIVE, SENTIMENTE DE
INFERIORITATE, CONFLICTE FAMILIALE, IZOLARE
SOCIALĂ, DIFICULTĂŢI ŞCOLARE,ABSENTEISM,
IMATURITATE EMOŢIONALĂ ŞI PSIHICĂ.

-COMPLICAŢII ENDOCRINE:
BOALĂ POLICHISTICĂ OVARIANĂ.

-COMPLICAŢII CUTANATE:
INFECŢII CUTANATE MICOTICE ŞI BACTERIENE
(FRECVENŢĂ CRESCUTĂ), TULBURĂRI TROFICE ALE
MEMBRELOR INFERIOARE, DISPLAZII UNGHIALE.
▪2 ELEMENTE ESENTIALE:

-CRESTEREA PONDERALA ACCELERATA IN TIMPUL

SARCINII (TREBUIE SA ALERTEZE MEDICUL).
-DIABETUL GESTATIONAL (TREBUIE RAPID DEPISTAT SI
TRATAT).

▪COPILUL CU EXCES DE GREUTATE SAU CU RISC DE

SUPRAPONDERE TREBUIE DEPISTAT RAPID SI
MONITORIZAT.

▪PROFILAXIA TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ ÎNCĂ DIN

PERIOADA PRENATALĂ PRIN IDENTIFICAREA
PĂRINŢILOR CU RISC FAMILIAL CRESCUT PENTRU
OBEZITATE.
ÎN PERIOADA DE SUGAR, AU VALOARE DE PREVENIRE A
OBEZITĂŢII URMĂTOARELE MĂSURI:

-ÎNCURAJAREA ALIMENTAŢIEI NATURALE SAU CU UN

PREPARAT DE LAPTE ADAPTAT, MĂCAR ÎN PRIMELE 3-4 LUNI
DE VIAŢĂ;

-ÎN ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ, SE VOR FOLOSI DILUŢII

CORECTE DE LAPTE DE VACĂ SAU CONCENTRAŢII CORECTE
DE LAPTE PRAF;

-DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SE VA FACE ÎN JURUL

VÂRSTEI DE 6 LUNI, EVITÂNDU-SE FOLOSIREA
PREPARATELOR COMERCIALE CU CONŢINUT
DISPROPORŢIONAT DE GLUCIDE ŞI CALORII RAPORTAT LA
PROTEINE;

-SE VA EVITA SUPRAALIMENTAŢIA.

ALIMENTATIA NATURALA REDUCE RISCUL DE
DZ TIP 2 SI AL OBEZITATII LA COPIL.

MECANISME:

-SCADEREA NIVELULUI SATIETATII

-REDUCEREA NIVELURILOR SANGUINE DE INSULINA

-EXPUNEREA SCAZUTA LA PRODUSI CHIMICI SI

NITRATI CE ALTEREAZA FUNCTIONAREA NORMALA A
PANCREASULUI.
LA COPILUL MIC ŞI PREŞCOLAR, SE FAC URMĂTOARELE
RECOMANDĂRI:

-500 ML LAPTE/ZI ŞI 3 MESE PRINCIPALE ECHILIBRATE ÎN

PRINCIPALELE PRINCIPII NUTRITIVE;

-LA GUSTĂRI SE RECOMANDĂ CARNE, UNT, FRUCTE ŞI

LEGUME PROASPETE;

-SE VOR EVITA: CARTOFII PRĂJIŢI (ÎN EXCES),

DULCIURILE, BĂUTURILE ÎNDULCITE, ALIMENTELE
HIPERCALORICE,DAR CU VALOARE NUTRIŢIONALĂ
REDUSĂ;

-LIBERALIZAREA ACTIVITĂŢII FIZICE.

LA ŞCOLAR ŞI ADOLESCENT, MĂSURILE PENTRU
PROFILAXIA OBEZITĂŢII SUNT REPREZENTATE DE:

-ALIMENTAŢIE RAŢIONALĂ, CU EVITAREA

DULCIURILOR CONCENTRATE ŞI A PRODUSELOR
BOGATE ÎN GRĂSIMI (SNACKSURI, CHIPSURI);

-PROMOVAREA ACTIVITĂŢII FIZICE;

-ASIGURAREA ECHILIBRULUI PSIHOLOGIC.