Sunteți pe pagina 1din 23

INTRODUCERE ÎN LINGVISTICĂ

SEMINAR - ANUL I – SEMESTRUL I

ANALIZA ÎN CO
NSTITUENȚI IM
EDIAȚI
AVASILICĂI ȘTEFAN
HONCIUC VALENTINA
MIHAI CĂTĂLINA
NEAGU IOANA
PĂTRAȘCU ALICE
ROȘU DELIA
SURU ANA
Leonard Bloomfield
A fost un lingvist american care a condus dezvoltarea lingvisticii
structurale în Statele Unite în anii 1930 și 1940. Acesta a introdus
termenul de „constituent imediat”. Influentul său manual Language,
publicat în 1933, a prezentat o descriere cuprinzătoare a lingvisticii
structurale americane.

Kenneth Lee Pike


A fost un lingvist și antropolog american. El a fost inițiatorul teoriei
EPREZENTA tagmemice. Tagmemica este o evoluție a analizei constituențior imediați
ȚI bloomfieldieni și a teoriei generale a comportamentului uman a lui
Pike, descrisă în Language in Relation to a Unified Theory of the
Structure of Human Behavior.

Eugene Albert Nida


A fost un lingvist care a dezvoltat dinamica echivalenței teoriei
traducerii Bibliei și unul dintre fondatorii disciplinei moderne a
studiilor de traducere. La nivelul analizei, E.A. Nida acordă o
preferință vizibilă criteriului semantic pentru tehnica segmentării în
constituenți imediați.
Charles Francis Hockett  Zellig Sabbettai Harris

A fost un lingvist american care a dezvoltat A fost un influent lingvist american,


EPREZENTA multe idei influente în lingvistica sintactician matematic și metodolog al științei.
ȚI structuralistă americană. El reprezintă faza Inițial semiticist, este cel mai cunoscut pentru
structuralismului post-Bloomfieldian, adesea munca sa în lingvistica structurală, analiza
denumit „distribuționalism” sau discursului și pentru descoperirea structurii
„structuralism taxonomic”. El susține, în transformaționale în limbaj.
cadrul analizei in constituenti imediati, că „ o
formă poate participa la o formă mai lungă
fără a fi constituent.”
ANALIZA ÎN CONSTITUENȚI IMEDIAȚI.
ISTORIC ȘI DEFINIȚII.
 Termenul de „constituent imediat” a fost introdus de Bloomfield în 1933, în felul
următor: „Orice vorbitor de limbă engleză care se preocupă de această problemă ne va
spune cu siguranță că în (propoziția) Poor John ran away constituenții imediați sunt
cele două forme Poor John și run away și că fiecare dintre acestea este, la rândul ei, o
formă complexă, constituenții imediați ai formei run away sunt run... și away..., iar
constituenții formei poor John sunt ...poor și John.
 Organizarea enunțurilor se realizează ca o ierarhie de constituenți imediați , ce de obicei
este reprezentată schematic printr-un „arbore:
A B C D  Se utilizează, de asemenea, o notație simbolică
pe orizontală, cu mai multe feluri de
A B C D
paranteze(reprezentare geometrizantă) de tipul
A B {[(a.b)] .c}. d.
C

A B
ANALIZA ÎN CONSTITUENȚI IMEDIAȚI.
ISTORIC ȘI DEFINIȚII.

 Creatorul metodei poate fi considerat Leonard Bloomfield, care a schițat-o


în cartea sa Language (1933). Zece ani mai târziu, Kenneth L. Pike publică
un aricol în care dezvoltă ideile lui Bloomfield și formulează o serie de
obiecții.

 Această metodă continuă și dezvoltă ideea saussuriană de sintagmă:


propoziția e descompusă în „grup nominal” ( echivalent al conceptului
tradiționalist de „grup al subiectului”) și „grup verbal” (=„grupul
predicatului”, din terminologia tradiționalistă). Fiecare dintre cele două
grupuri (constituenții imediați ai propoziției) se împart iarăși în câte doi
constituenți imediați și așa mai departe, până se ajunge la morfeme,
„constituenții ultimi” ai oricărui enunț.
WE ESTABLISHED TELEGRAPHIC COMMUNICATION

WE ESTABLISHED TELEGRAPHIC COMMUNICATION

ESTABLISHED TELEGRAPHIC COMMUNICATION

ESTABLISH -ED TELEGRAPHIC COMMUNICATION

TELEGRAPH- -IC COMMUNICAT- -ION

*Iată un exemplu englez de


analiză completă. TELE- -GRAPH-
CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE METODEI

 Sintagma: este constituită din cel puțin două elemente și în același timp face parte dintr-
o unitate superioară. Sintagma poate fi nominală ( omu -l), verbală ( a venit ) adverbială
( foarte bine).
 Constituentul: este un segment lingvistic, component ierarhic inferior al unei unități
sintagmatice de rang superior. Constituenții sunt nucleari (cei care reprezintă nucleul
unei sintagme: prietenul în „prietenul meu...” ) și extranucleari (elementele „adăugate”:
meu, în „prietenul meu...” ), continui (a în cartea) și discontinui (a căror strucutră e
mediată în sintagmă de alte elemente lingvistice, în cazul negației în franceză: il n’est
pas venu, sau al conjunctivului românesc: să cânt-e).
 Expansiunea: este reprezentată de orice dezvoltare a unei sintagme, care nu are
influență asupra existenței frazei și nici asupra raportului dintre termenii nucleari. În
propoziția „Studenții noștri pleacă mâine”, noștri și mâine reprezintă expansiunile
sintagmelor nucleare, nominală studenții și, respectiv, verbală, pleacă. Prin acest înțeles
al conceptului de expansiune, se operează identificarea constituenților imediați:
STUDENȚII NOȘTRI PLEACĂ MÂINE

STUDENȚII NOȘTRI PLEACĂ MÂINE

STUDENȚ II
NOȘTR I PLEAC Ă
MÂINE

I I
OBIECTIVE
Scopurile pe care le urmărește metoda în discuție se pot rezuma astfel:
- Descoperirea părților componente ale unui enunț, pornind de sus în jos,
adică de la unități superioare la unități inferioare;
- Descoperirea structuri enunțului, a modelului său (pattern).
Pentru a-și atinge aceste două scopuri, metoda constituențior are nevoie de
o tehnică a segmentării, care să dirijeze diviziunile succesive, să aleagă divi
ziunea cea mai potrivită din mai multe diviziuni posibile.
CONCATENAREA ȘI LINEARITATEA
Toate propozițiile au o structură simplă liniară: adică, orice propoziție din limbă
ar putea fi satisfăcător descrisă, din punct de vedere gramatical, ca un șir ( sau
secvență) de constituenți.
Ca o ilustrare abstractă a ceea ce se înțelege prin termenul „șir” putem
considera aici următorul exemplu:
a+b+c+d.
Ex: Copiii+ascultători+așteaptă+dulciuri.
Vara+este+anotimpul+veseliei.
Semnul plus este folosit aici pentru a indica operația de concatenare (înlățuire).
Șirul rezultă din combinarea constintuenților sau elementelor într-o anumită ordine.
Ce anume indică ordinea respectivă depinde de interpretarea dată sistemului în
aplicațiile lui la fenomene particulare. Ordinea cuvintelor concatenate fiind
determinată de ordinea în care apar cuvintele în propozițiile limbii.
AMBIGUITATEA GRAMATICALĂ
o Propozițiile și părțile de propoziție au o structură neliniară de consti
tuenți , și de aceea avem posibilitatea de a trata o numeroasă clasă de
ambiguități la nivelul gramatical al descrierii.
o Ambiguitatea poate depinde fie de clasificarea distribuțională a ele
mentelor, fie de structura de constituenți, fie de ambele combinate. În ac
este fel, vom compara următoarele trei enunțuri:

A) A rămas profesorul nostru.


B) Rochie de fată frumoasă.
C) Spune anecdota lui Radu.
A ajuns/devenit/ rămas profesorul nostru.
A RĂMAS PROFESORUL NOSTRU
[(A rămas) (profesorul nostru)] - segmentare A plecat/sosit/rămas profesorul nostru.

Rochie a unei fete frumoase – fată și frumoasă


alcătuiesc un constituent în secțiunea prepoziției
de:
[[rochie][[de][[fată][frumoasă]]]]
ROCHIE DE FATĂ FRUMOASĂ

Rochie frumoasă a unei fete – rochie de fată


alcătuiesc o construcție, constituenții fiind rochie de
fată și frumoasă:
[[[rochie][[de][fată]][frumoasă]]
Șirul are o dublă structură de
SPUNE ANECDOTA LUI RADU
constituenți, corespunzând
*Diferențe de structură interpertărilor:
„spune anecdota povestită de Radu”
Cele două segmenterări rezultate sunt: „spune-i lui Radu anecdota”
[[spune][anecdota lui Radu]].

[[spune][anecdota][lui Radu]].
*Diferențe de clasificare:
constituentul lui Radu

Const - aceeași clasă distribuțională cu Const - o clasă distribuțională, incluzând doar


adj./grupurile preopoziționale și adv. cu gr. nom. sau pron. în dativ, sau gr.nom. în ac.
prepoziție Cu prep. la

lui Radu lui Radu


picantă unora
Spune anecdota de atunci Spune anecdota *Ușor neliterară
la copii
despre Radu
În analiza propozițiilor trebuie să luăm în considerare atât structura, cât și clasificarea
distribuțională a constituenților. Acest lucru se poate face destul de ușor etichetând
structurile segmentate sau nodurile din diagrama-arbore:

Ʃ{GN(N[fetița]+Adj[cuminte]+GV(V[intră]+Adv[înăuntru])}

GN GV

N Adj V Adv

Fetița cuminte intră înăuntru


Sintaxa tradițională:
Analiza sintactică comportă, în gramatica o Din practica analizei de tip tradițional se
tradițională, două etape: descompunerea știe că unele cuvinte formează singure părți
frazei în propoziții și a propozițiilor în părți de propoziție, iar altele: prepozițiile, loc.
de propoziții. Prepoziționale, articolele, vb. copulative
Fraza este „o unitate sintactică de sine etc., sunt doar componente ale unor părți de
stătătoare, a cărei existență este propoziție
condiționată de prezența cel puțin a unei o Coordonarea și subordonarea, la care unii
propoziții principale”, iar propoziția este adaugă și „predicația” (relația dintre subiect
mult mai greu de definit, deoarece multe și predicat) – singurele tipuri de relații de
complicații provoacă așa-zisele propoziții care se ocupă sintaxa tradițională – nu
nominale, precum și cele „cu structură acoperă toate situațiile oferite de realitatea
neanalzabilă” : da, firește, desigur, ei! lingvistică.
Raportul dintre cuvânt și parte de propoziție o Analiza frazei este paralelă cu cea a
nu a fost lămurit, și nu e clar dacă cuvântul propoziției, în schimb amandouă nu par să
sau partea de propoziție este unitatea aibă nimic în comun cu analiza morfologică.
sintactică minimală.
Sintaxa structurală:
o De mai bine de trei decenii, școlie o Se caută dovezi de izomorfism între
structuraliste caută să depășească structura sintactică și cea morfologică și se
dificultățile analizei gramaticale ajunge uneori chiar la ștergerea granițelor
tradiționale, schimbând în primul rând p. dintre cele două diviziuni tradiționale ale
de vedere și metodele de cercetare. gramaticii.
o Este părăsită ierarhia tradițională a o Criteriul logic este eliminat în favoarea
unităților sintactice , singura unitate criteriilor „lingvistice” între care forma
superioară cuvântului de care se vorbește ocupă un loc central.
mai mult fiind enunțul.
o Destul de frecvent e formulată ideea că
enunțul e o unitate a vorbirii ( la parole),
bazată uneori pe unitatea de sistem (la
langue) numită propoziție, alteori pe un
grup de propoziții sau numai un fragment de
propoziție.
TEHNICA SEGMENTĂRII ÎN CONSTITUENȚI IMEDIAȚI
 Metoda analizei în constituenți imediați se întemeiază pe analiza distri
butivă, care îi furnizează tehnica de segmentare: ca să împărțim un înt
reg în constituenți vom alege, din totalitatea împărțirilor posibile, pe c
ea care dă naștere la două lanțuri morfematice cu cele mai mari posibi
lități de înlocuire, preferată segmentarea din care rezultă clasele de for
me cu cei mai mulți membri.
 Deci se aleg drept costituenți imediați segmentele cu distrbuția cea m
ai bogată. Prin segmentarea succesivă a unui text într-o ierarhie de co
nstituenți imediați, infinitatea enunțurulor unei limbi (rostite sau scris
e vreodată, ori numai posibile) se reducere la o serie de scheme (eng.
Patterns”, „models”)
EXEMPLE:

EL CUMPĂRĂ O PĂLĂRIE NOUĂ

EL CUMPĂRĂ O PĂLĂRIE NOUĂ

CUMPĂRĂ O PĂLĂRIE NOUĂ

CUMPĂR -Ă
O PĂLĂRIE NOUĂ

*Constituenții ultimi sunt: el, cumpăr, ă, o, pălări, PĂLĂRIE NOUĂ


e, nou, ă.

PĂLĂRI -E NOU -Ă
CRITERII STRUCTURALE Cumpără alte cărți:
Ex: Cărți (înlocuim cu) daruri, stofe =>
- SUBSTITUȚIA 1.Cumpără alte daruri
(substitution, replacement) 2.Cumpără alte stofe
Cărți(înlocuim cu) cai =>
1.Cumpără alte cai.
Ex:
- CLASA DE SECVENȚE
a) cumpăr- + -ă + alt- + -e cărț- + -i
b) cumpăr- + -ă alt- + -e + cărț- + -i

Ex: Citesc un roman de aventuri:


- CLASA DE FORME Citesc un roman de aventuri (abandonată)
Citesc un roman de aventuri
- CRITERIUL „SISTEMULUI”
Ion declamă o poezie impresionantă

Ion declamă o poezie impresionantă

Ion d. o p. i.

*Analiza descriptivistă
*Analiza tradițională

Ion declamă
d. o p. i .
o poezie
declam ă O p.i.
impresionantă p. i.

poezi e impresionant ă
CONCLUZII:

• Metoda de analiză în constituenți imediați este în


continuare mult utilizată în lingvistica americană, în
primul rând de cei care construiesc gramatici
generative.
• Zeci de lingviști din diferite țări europene lucrează
astăzi în mod curent cu noțiunea de „constituenți
imediați”.
Bibliografie:

1.Graur, Alexandru (coord.), Tratat de lingvistică generală, capitolul „ Analiza în constituenți


imediați”, Editura Academiei, București, 1971, pp. 129-131.
2. Lyons, John, Introducere în lingvistica teoretică, capitolul „ Constituenți imediați”
Editura Științifică, București, 1995, pp. 237-244.
3. Stati, Sorin, Aspecte ale analizei sintactice în lingvistica structurală, în Elemente de
lingvistică structurală, capitolele „ Observații critice”, „Caracteristicile sintaxei structurale”,
„Descriptivismul”, „Tehnica segmentării în constituenți imediați”, Editura Științifică,
București, 1967, pp. 59-77.
4. Irimia, Dumitru, Curs de lingvistică generală, capitolul „Analiza în constituenți imediați”
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011, pp. 77-79.
Mulțumim!