Proiect investigativ

la disciplina Servicii Publice

 
Serviciul Vamal al Republicii Moldova

 
Autor:
 Cuprins :
 Introducere
 Capitolul I. Abordări teoretice despre Serviciul Vamal
 1.1Noțiuni generale despre Serviciul vamal
 1.2 Activitatea vamală
 1.3 Administrarea statisticii vamale 
 Capitolul II. Analiza politicilor vamale din Repblica Moldova
 2.1 Politica vamală
 2.2 Tranzitul mărfurilor şi al persoanelor
 2.3 Analiza Legea nr.1150-XIV din 20 iulie 2000
 Capitolul III. Cooperarea cu vecinii, proiecte şi/sau acorduri bilaterale de control comun
 3.1 Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România
 3.2 Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina
 3.3 Proiecte in sectorul vamal
 Capitolul IV. Probleme și soluții
 4.1 Probleme existente
 4.2 Influența pandemiei Covid-19 asupra Serviciului Vamal din RM
 4.3 Soluții
 Bibliografie
Introducere
În zilele noastre, Serviciul Vamal reprezintă
un sector important pentru securitatea și
dezvoltarea țarii. Asadar rolul Vămii a crescut
tot mai mult odată cu dezvoltarea comerțului
internațional, autoritatea vamală fiind
angajată plenar în procesul continuu de
modernizare, având ca obiectiv strategic
sporirea contribuţiei la dezvoltarea economică
a ţării. Pe parcursul anilor, în sistemul vamal
au fost promovate importante reforme
instituţionale, care au contribuit la edificarea
unei autorităţi vamale moderne cu aspiraţii
europene.
Capitolul I. Abordări teoretice
despre Serviciul Vamal

Serviciul Vamal îşi are începuturile din cele

mai vechi timpuri, şi este inseparabil legat de
apariţia, dezvoltarea şi reglementarea
schimburilor comerciale între diferite
comunităţi umane. Istoria politicii şi a
activităţi vamale, au ca origine ideile social-
politice redate în concepţiile ştiinţifice ale
marilor filosofi şi învăţaţi, de la acele vremuri
din trecut. Ei primii, în baza cunoscutelor
învăţături, obiceiuri şi moravuri, au pus
fundamentul ideilor despre normele
comportamentului uman, care reflectă
totalitatea raporturilor, ce se formează între
oameni, printre care şi în domeniul
reglementării relaţiilor comerciale. Asdar voi
încerca să evidenţiez esenţa şi structura
activităţii vamale, importanţa şi rolul acestui
fenomen complicat, cum este activitatea
vamală.
Birou vamal - după caracterul său este un organ de drept al puterii executive, care face parte din sistemul unic
al organelor vamale al Republicii Moldova şi la care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalităţile
prevăzute de reglementările vamale. Teritoriu vamal - teritoriul
Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele
teritoriale şi spaţiul aerian de de-asupra acestora. Frontiera vamală - se constituie din frontiera de stat a
Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere şi a depozitelor vamale libere.
Organele vamale - sunt organe de drept, care
constituie un sistem unic, format din autoritatea centrală a Serviciului vamal, birourile şi posturile vamale.
Sistemul vamal - o noţiune generalizatoare, care presupune nu
numai organele de stat sau alte structuri, implicate în realizarea politicii vamale, dar şi formele practice ale
activităţii lor. Atunci când vorbim despre sistemul vamal a unui stat, se subînţelege nu numai structura organelor
vamale dar şi normele legislaţiei vamale, care includ legile şi alte acte normative privind activitatea vamală.
Sistemul organelor vamale - cuprinde numai
componentul material al sistemului vamal - organele executive ale statului care înfăptuiesc activitatea vamală şi
realizează politica vamală. Serviciu vamal - în modul cel mai general înseamnă organizarea
serviciului de stat în organele vamale. Se poate convenţional de distins două aspecte a noţiunii de serviciu
vamal. În primul rând, se poate de evidenţiat totalitatea organelor vamale, a altor structuri şi instituţii, care
participă la 1 Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XV din 20.07.2000 ,1 caz
-efectuarea activităţii vamale, şi de asemenea, despre statutul juridic al colaboratorilor vamali. Iar în al doilea
caz - despre serviciul vamal, ca un aspect al serviciului de stat.
Conducerea activităţii vamale - este o formă de dirijare, de coordonare şi
control pentru traducerea în viaţă a politicii vamale şi ţine de competenţa organelor publice centrale -
Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul Republicii Moldova.
Structura sistemului vamal:

aparatul central - instituţie care asigură coordonarea şi monitorizarea activităţii vamale la nivel naţional;
elaborează acte normative în domeniul vamal; asigură procesul de management şi dezvoltare instituţională;
asigură reprezentarea Serviciului Vamal în raport cu alte autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea precum şi
pe plan extern.
birouri vamale - unităţi teritoriale ale Serviciului Vamal care asigură respectarea reglementărilor vamale în zona
sa de competenţă. Din sistemul vamal fac parte 3 birouri vamale: Biroul vamal Nord; Biroul vamal Centru și
Biroul vamal Sud
posturi vamale - unităţi teritoriale subordonate biroului vamal, care asigură perceperea drepturilor de import,
aplicarea procedurilor prevăzute de reglementările vamale, vămuirea şi controlul vamal. Posturile vamale asigură
perfectarea actelor vamale pentru transportul rutier, feroviar, naval, fluvial, aerian precum şi trimiterile poştale.
Structura posturilor vamale cuprinde posturi vamale de frontieră (la frontiera de stat moldo-ucraineană şi la
frontiera moldo-română) şi posturi vamale interne.
 activitatea serviciului vamal
1.4 Chestionar
A fost realizat un sondaj în rândul populației
RM, privitor la activitatea Serviciului Vamal
la care au participat 100 persoane.
Au fost interogați cu întrebarea: Cum 16%
apreciați activitatea Serviciului Vamal?
bună
Având ca variante de răspuns 8% rea
nedecis
Bună-76
Rea-8
Nedecis-16
76%
Capitolul II. Analiza politicilor
vamale din Repblica Moldova

Politica vamală este parte integrantă a

politicii externe şi interne a statului care
urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor
vamale, reglementării schimbului de mărfuri
pe teritoriul vamal al Republicii Moldova,
contribuţia la rezolvarea problemelor politice
şi comerciale privind protecţia pieţei interne
şi stimularea dezvoltării economiei naţionale,
alte obiective stabilite de legislaţie. Procesul
creşterii nivelului economic al ţării este
influenţat şi de activitatea organelor vamale,
de aceea activitatea vamală trebuie să se
caracterizeze prin integritate, transparenţă şi
professionalism, ceea ce este garantat de
Codul Vamal.
Tranzitul mărfurilor şi al
persoanelor

Luînd în considerare aşezarea geografică a Republicii

Moldova, tranzitul mărfurilor şi al persoanelor trebuie
să reprezinte o modalitate de atragerea a interesului
agenţilor economici străini în Republica Moldova,
precum şi să asigure un aport însemnat la încasările la
bugetul de stat.
Deşi pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o
scădere considerabilă a tranzitului prin teritoriul
vamal al Republicii Moldova, în anul 2003 numărul
declaraţiilor vamale, completate în legătură cu
plasarea mărfurilor în regimul vamal de tranzit, a
crescut puţin comparativ cu anul 2002.
În general, legislaţia vamală, care vizează direct sau
indirect tranzitul mărfurilor şi al persoanelor, este
ajustată la legislaţia comunitară.
Principalul act normativ care reglementează tranzitul
mărfurilor şi al persoanelor este Codul Vamal al
Republicii Moldova din 20 iulie 2000. Actul
menţionat defineşte noţiunea regimului vamal
„TRANZIT” şi fixează următoarele principii ale
politicii comerciale internaţionale
Legea nr.1150-XIV din 20 iulie
2000
Articolul 1. Serviciul în organele vamale

Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care
se exercită funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor
de drept şi al organelor securităţii statului. 

Articolul 2. Legislaţia privind serviciul în organele vamale

Legislaţia privind serviciul în organele vamale este formată din Constituţie, Codul vamal,
prezenta lege şi din alte acte normative care reglementează exercitarea serviciului.

Articolul 3. Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale

Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale (denumite în cele ce urmează

colaboratori vamali) sînt cetăţeni ai Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale
şi care dispun de grade speciale.

Articolul 4. Gradele speciale ale serviciului vamal şi funcţiile în organele vamale

(1) Gradele speciale ale serviciului vamal sînt următoarele:

a) plutonier al serviciului vamal;

b) plutonier major al serviciului vamal;

c) sublocotenent al serviciului vamal;

d) locotenent al serviciului vamal;

e) locotenent major al serviciului vamal;

f) căpitan al serviciului vamal;

g) maior al serviciului vamal;

Capitolul III. Cooperarea cu vecinii,
proiecte şi/sau acorduri bilaterale de
control comun

Promovarea unei politici de

bună vecinătate este unul din
principiile de bază al integrării
în societatea europeană. În acest
sens, Republica Moldova
depune eforturi considerabile în
vederea stabilirii unei cooperări
strânse cu ţările vecine în
diferite domenii, inclusiv vamal.
Cooperarea vamală între Republica
Moldova şi România

Acordul bilateral oferă serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza următoarele activităţi de
cooperare:
-acordarea asistenţei administrative reciproce pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale, în
special prin prevenirea, depistarea şi investigarea infracţiunilor şi contravenţiilor vamale;
-sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile cazuri a încălcărilor legislaţiei vamale (ce se
pot dezvolta în cazuri de investigaţie vamală) prin punerea la dispoziţie a informaţiei privind diverse
probleme vamale, conţinând date de interes pentru cealaltă parte.
Pe lângă problematica asistenţei reciproce, există prevederi care trasează un cadru juridic pentru o viitoare
cooperare în cea ce priveşte simplificarea procedurilor vamale. Aceste prevederi stabilesc următoarele
activităţi în sensul unei colaborări fructuoase, în special în probleme de frontieră:
-obligaţia autorităţilor vamale de a se consulta în vederea simplificării controlului vamal al mărfurilor,
călătorilor şi mijloacelor de transport;
-posibilitatea de a adopta măsuri de simplificare a formalităţilor vamale la frontieră în scopul desfăşurării
operative şi eficiente a acestora;
-posibilitatea organizării activităţii de efectuare a controlului în comun, cu participarea tuturor autorităţilor şi
instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de frontieră.
Cooperarea vamală între Republica
Moldova şi Ucraina

Cadrul legislativ existent, în comparaţie cu cel privind cooperarea vamală moldo-română, este mai larg, însă acest
fapt nu face relaţiile moldo-ucrainene în domeniul vamal mai puţin problematice. Chestiunile vamale sunt
reglementate prin următoarele tratate internaţionale:
– Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la ajutorul reciproc şi
colaborarea în domeniul vamal de la Kiev din 18 august 1999, care permite serviciilor vamale ale ţărilor vecine să
acorde asistenţă reciprocă în vederea prevenirii, investigaţiei şi combaterii încălcărilor legislaţiei vamale;
– Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de
stat moldo-ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele
de frontieră, semnat la Chişinău la 11 martie 1997, care specifică punctele de trecere la frontieră, statutul acestora,
trecerea simplificată a frontierei etc.;
– Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în
punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineane, semnat la Chişinău la 11 martie 1997, care prevede
instituirea controlului în comun în 7 puncte de trecere a frontierei prin semnarea Protocoalelor separate între
organele grănicereşti şi vamale ale ambelor părţi;
– alte documente încheiate la nivel interdepartamenal (Acordul cu privire la cooperare în domeniul combaterii
contrabandei şi încălcărilor regulilor vamale, semnat la Chişinău la 20 martie 1993, Memorandumul cu privire la
procedura de acordare a ajutorului reciproc, semnat la Kiev la 10 iulie 2001 etc.).
Proiectul „Reabilitarea și modernizarea
birourilor vamale de frontieră de pe granița
România-Moldova

Obiective specifice ale proiectului:

- Creșterea eficienței instituționale și operaționale a posturilor vamale prin modernizarea
infrastructurii în vederea fluidizării traficului legal de mărfuri și persoane;
- Creșterea capacității funcționarilor vamali de a folosi tehnologia în domeniul controlului
vamal prin organizarea sesiunilor de instruire.
Principalele rezultate scontate ale proiectului:
- reabilitarea clădirilor punctelor de trecere a frontierei Leușeni și Sculeni și dotarea cu
facilitățile necesare în scopul îmbunătățirii condițiilor de lucru pentru funcționarii vamali
implicați în activitățile de control vamal;
- dotarea cu echipament specializat de control vamal și sisteme de monitorizare și
supraveghere pentru crearea de condiții tehnice optim de derulare a procedurilor de control
vamal;
- modernizarea și extinderea rețelei de infrastructură rutieră și de control a posturilor vamale
respective, în vederea îmbunătățirii capacității de trecere a frontierei etc.
Rezultatul implementării proiectului va contribui la creșterea eficienței instituționale și
operaționale a punctelor comune de trecere a frontierei între România și Republica Moldova și
stabilirea unei cooperări strânse între autoritățile de frontieră ale țărilor partenere, în vederea
asigurării unui nivel înalt de transparență a cerințelor și reglementărilor vamale internaționale,
optimizării controlului vamal, fluidizării traficului legal de mărfuri și persoane, precum și
combaterii criminalității.
Capitolul IV. Probleme și soluții

Probleme existente
Una din principalele probleme în tranzitul mărfurilor şi al persoanelor este aceea a controlului şi supravegherii
vamale asupra raioanelor de est ale ţării (Transnistria). Organele de stat nu pot efectua supravegherea operaţiunilor
de tranzit prin raioanele de est. Schimbul de informaţii dintre organele constituţionale şi autorităţile
autoproclamate din raioanele de est este practic inexistent.
Problemele majore, legate de tranzitul mărfurilor şi al persoanelor prin regiunea transnistreană, sunt următoarele:
–   regimul autoproclamat din raioanele de est a creat un sistem de organe care substituie activitatea organelor
vamale legitime şi care impun transportatorilor formalităţi suplimentare şi achitarea unor taxe şi plăţi
considerabile;
–   reţinerile nejustificate şi nemotivate ale unităţilor de transport;
–   lipsa schimbului de informaţii cu privire la mărfurile tranzitate între organele constituţionale şi autorităţile
autoproclamate;
–   nerespectarea de către autorităţile autoproclamate a convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Influența pandemiei Covid-19
asupra Serviciului Vamal din RM

Pandemia a avut o influnța pozitiva asupra

Serviciului Vamal astfel în primele 2 luni ale
anului 2021 incasările se ridică la circa 3,5
miliarde de lei, în creștere cu 4,5 % față de
încasările din aceeași perioadă a anului
precedent.În luna februarie a anului
curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de
stat circa 2 miliarde lei, cu 5% mai
mult, comparativ cu aceeași lună a anului
2020.  Totodată, pe parcursul lunii trecute, au fost
perfectate 41 418 declarații vamale, iar fluxul
mijloacelor de transport a constituit 165 702 de
traversări.De asemenea, cu parere de rau
peandemia a influnțat major la ridicarea
procentajului de infracțiuni, asadar în perioada
vizată au fost constatate 593 de încălcări ale
legislației vamale, fiind întocmite 235 procese-
verbale cu privire la contravenție și aplicate
amenzi în sumă de peste 2 milioane lei cu 852 mii
lei mai mult decât în aceeași perioada a anului
2020.
Solutii
Delimitarea primară a mărfurilor în mărfuri accizate şi ne accizate. Aceasta a permis, prin stabilirea unui regim deosebit, minimizarea cazurilor de încălcare a
regulilor vamale.
Prin regim deosebit se înţelege:
a) stabilirea punctelor de frontieră numai prin intermediul cărora se permite importul de produse petroliere;
b) introducerea normei juridice care permite de a vămui mărfurile accizate numai la frontieră.
Efectuarea controlului selectiv al mărfurilor. După cum s-a mai menţionat, Departamentul vamal a aprobat Regulamentul şi lista agenţilor economici care
beneficiază de procedura simplificată de vămuire. Criterii pentru selectarea agenţilor economici servesc următorii factori:
–    lipsa contravenţiilor vamale;
–    lipsa datoriilor la capitolul drepturilor de import/export;
–    lipsa fraudelor fiscale şi economice;
–    garantarea achitării drepturilor de import/export.
Aplicarea procesului de control selectiv a permis administraţiei vamale de a concentra eforturile asupra acelor agenţi economici care prezintă un grad sporit de risc.
Achitarea prealabilă a drepturilor de import şi de export. Un alt mecanism chemat să prevină fraudele vamale ce ţin de ne achitarea drepturilor vamale de
import/export este achitarea prealabilă a drepturilor de import şi de export (al.1 art.124 al Codului vamal). Perceperea dreptului de import şi de export în prealabil a
permis administraţiei vamale de a micşora considerabil cazurile de neachitare a drepturilor de import şi de export.
Gruparea mărfurilor după regimul vamal aplicat, de import sau export. Reieşind din faptul că la export, mărfurile se impozitează cu cota de 0 % şi deci nu putem
vorbi despre eschivarea de la plata drepturilor de export, gruparea după regimul ales permite concentrarea resurselor umane la efectuarea controlului mai riguros a
mărfurilor importate.
Originea mărfurilor. Acesta este un alt criteriu, care poate fi utilizat, avînd în vedere că mărfurile de provenienţă străină, cărora în virtutea acordurilor bi- sau
multilaterale li se aplică un regim facilitat (impozitat cu cota de 0 % la taxa vamală sau TVA), sunt supuse de obicei unui control documentar şi fizic mai strict decît
mărfurile care nu se bucură de facilităţi.
Bibliografie

https://customs.gov.md/ro
https://www.facebook.com/pg/ServiciulVamalRM/posts/
https://ro.wikipedia.org/
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011
https://www.legis.md/
https://dreptmd.wordpress.com/
Va mulțumesc pentru atenție