Colegiul de Medicină

Studiul individual la
disciplina Istoria Medicinei
cu tema : “Științele medicale
în epoca Elenistică”.
A coordonat : Budac Doina- professor
A realizat : Manoli Ana Gr.AM-42

Ungheni 2020
 Cuprins
 Caracteristicele medicine arabe medievale(medicina
vrăjitorească,medicina religioasă, medicina cultă).
 Avicenna, viața și activitatea ( Canonul științei
medicale).
 Caracteristicele medicinei arabe
medievale (medicina vrăjitorească,
medicina religioasă, medicina cultă)
Pentru vindecarea bolnavului
se folosea tehnica copierii
unui text din Coran pe o
bucată de piele de capră sau
pe un papirus, iar acest
talisman trebuia purtat toatã
viața, sau până când boala
dispãrea.
Medicina arabă este eterogenă, fapt datorat
practicării atât intervenției mistice vrăjitorești
și religioase cât și a celei laice. Medicina
arabă a unificat informațiile clinice găsite
până atunci cu chimia și botanica. În
medicina arabă timpurie, aparținătoare
perioadei existenței nomazilor, medicina
vrăjitorească era principalul element. Acest
element a rezistat chiar și în timpul lui
Mahomed și introducerii islamului, fapt
dovedit de continuarea profilaxiei bolilor prin
folosireatalismanelor și amuletelor.
 După anul 650, când toată
lumea arabă era cuprinsă de
mahomedanism, medicina
religioasă a stagnat, folosirea
vrăjitorilor fiind limitată din ce
in ce mai mult, în locul lor fiind
folosit preotul musulman,
denumit generic marabul.
 În toate țările cucerite și
subjugate, a avut loc o ciocnire
între procedeele mistice de
tratament, adică cele vrăjitorești
și islamice și medicina
popoarelor cucerite.
Această coliziune a dus la
apariția unei medicine noi,
profesionale, având totodată și
un caracter cult.
Avicenna , viața și activitatea
( Canonul științei medicale)
NASCUT: 22 august, 980
DECEDAT: 21 iunie,
1037
NATIONALITATE:
Uzbeca
CUNOSCUT CA:
Scriitor, filozof, medic. .
A fost interesat de mai
multe domenii, printre
care astronomia, alchimia,
chimia și psihologia.
 În anul 980 acesta pare sa fie
anul in care s-a nascut
scriitorul, filozoful, medicul si
cercetatorul naturii Avicenna,
la Afsana, langa Buhara, oras
in care si-a petrecut primii ani
ai vietii. Buhara era, in acele
vremuri, un important centru
cultural, iar Avicenna a primit
aici o educatie aleasa.
Se spune ca la varsta de doar 10 ani,
Avicenna stia Coranul, dreptul
musulman, gramatica si multe altele.
La 17 ani, Avicenna a inceput sa
studieze medicina cu vestitul medic
Abul-Mansur Kamari, indragostindu-
se de aceasta nobila meserie. In
curand, el si-a depasit in faima
dascalul, renumele sau ajungand la
urechile emirului Nuh ibn-Mansur,
care era suferind de o boala ciudata,
careia nu i se gasea leacul.
Avicenna a scris peste 200
de lucrari, majoritatea in
limba araba, dar si in
persana si dari (limba din
care se tragea tadjica).
Lucrarile sale nu sunt numai
din domeniul medicinei, ci
si al filozofiei, economiei si
politicii, ba chiar geologiei,
astronomiei si fizicii.
Avicenna s-a stins din viata, la doar 57
de ani. ‘‘Printul medicilor’’, cum a fost
cunoscut, era citit in Evul Mediu
european, fiind predat inca din secolul
al XII-lea. In Spania, tara care a
cunoscut mai indeaproape cultura
araba, era studiat la colegiul din
Toledo. Multe dintre operele antichitatii
au fost cunoscute de catre europeni
indirect, prin intermediul lui Avicenna
sau a unor alte nume importante ale
culturii arabe.
 Canonul medicinei este o
enciclopedie de medicină din cinci
cărți compilată de medicul-filozof
persan Avicenna și finalizată în
1025. Prezintă o imagine de
ansamblu asupra cunoștințelor
medicale contemporane ale lumii
islamice , care au fost influențate
de tradițiile anterioare, inclusiv
medicina greco-romană ,medicina
persană , medicina chineză și
medicina indiană .
Canonul Medicinii a rămas o
autoritate medicală timp de
secole. A stabilit standardele
pentru medicină în Europa
Medievală și în lumea islamică
și a fost folosit ca manual
medical standard până în
secolul al XVIII-lea în Europa.
Este un text important în
medicina Unani , o formă de
medicină tradițională practicată
în India.
Canonul Medicinii este împărțit în cinci cărți:

1.Eseuri privind principiile medicale și fiziologice de bază,

anatomia, regimul și procedurile terapeutice generale.
2.Lista substanțelor medicale, aranjate alfabetic, în urma
unui eseu despre proprietățile lor generale.
3.Diagnosticul și tratamentul bolilor specifice unei părți a
corpului
4.Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor care acoperă mai
multe părți ale corpului sau întregul corp.
5.Formularul de remedii compuse.