TEHNICI ÎN KINETOLOGIE

Clasificarea tehnicilor kinetologice

 Pleacă de la recunoaşterea celor 3

proprietăţi fundamentale ale aparatului
locomotor:
- activitatea motrice a lui
- capaciatatea de a putea fi mişcat pasiv
- starea de repaus
 imobilizarea
anakinetice
posturarea
contracţia izometrică
statice
relaxarea musculară

reflexă
liberă-
activă
voluntară activo-
kinetice pasivă
activă cu
rezistenţâ
prin manipulare
dinamice
tracţiuni
sub anestezie
pură asistenţă
pasivă autopasivă
mecanică
pasivo-activă
 Tehnici kinetice

 În toate aceste tehnici elementul

definitoriu îi constituie :”mişcarea” şi / sau
“ contracţia musculară”.
 Tehnici kinetice dinamice
 Aceste tehnici au la bază mişcarea sub
toate formele ei
 1. Mobilizarea (mişcarea) pasivă
 Se fac cu ajutorul unei forţe exterioare:
- în momentul inactivităţii musculare totale
(determinată de o boală) sau
- al unui maxim de inactivitate musculară
(determinată voluntar).

 Ca tehnică de lucru este utilizat în kinetologia

terapeutică şi de recuperare
 Efectele mişcărilor pasive
 asupra aparatului locomotor( menţin sau cresc
AM, menţin excitabilitatea musculară, diminuă
contractura-retractura musculară, declanşează
stretch-reflexul)
 asupra SN şi a tonusului psihic(menţin memoria
kinestezică şi moralul p.lui)
 asupra aparatului cardiovascular(mişcările
ritmate au efect de pompaj asupra vaselor mici
musculare şi venolimfatice, elimină edemele,
declanşează hiperemie locală)
 asupra altor aparate şi sisteme(menţin torficiatea
ţesuturilor, măresc schimburile de gaze la niv.
pulmonar şi tisular, cresc tranzitul intestinal,
uşurează evacuarea vezicii urinare )
 Condiţii de realizare a mişcărilor pasive
 Cunoaşterea exactă a dg.lui p-lui, starea
funcţională a lui, starea morfopatologică a
structurilor care vor fi mobilizate;
 Trebuie executată de KT. profesionali;
 Ne vom asigura de colaborarea ţi înţelegerea p.lui
asupra manevrelor;
 P. va fi poziţionat în aşa fel, încât să ofere un
maximum de confort tehnic de lucru pt. KT., dar şi
pt. P.;
 Mişcarea se execută pe direcţiile fizilogice, cu AM
maximă, asociind poziţii sau mişcări facilitare;
 Nu tb să provoace durere, pt. a nu declanşa
reflexe de apărare;

 Parametriile de execuţie, ca forţa, viteza,

durata, frecvenţa se adaptează stării clinice
locale şi scopului urmărit;

 Este indicat să fie pregătită prin aplicaţii de

căldură, masaj sau electroterapie antilagică.
 Prizele K.lui au o importanţă particulară şi
tb. să respecte următoarele:
- între mîinile K.lui nu tb. să existe decât
art. de mobilizat
- prizele tb. să utilizeze cel mai mare braţ al
pârghiei mobilizate
- locul de aplicare a prizei constituie un
mod de facilitare sau inhibiţie a unui grup
muscular;
 Mobilizarea pasivă va antrena succesiv
articulaţie după articulaţie;
 Modalităţi tehnice ale mobilizărilor
pasive
 1. tarcţiuni (continue, discontinue, tracţiuni-
fixaţii alternante)
 2. mobilizări forţate sub anestezie
 3. mobilizarea pasivă pură asistată
 4. mobilizarea autopasivă
 5. mobilizarea pasivă mecanică
 6. mobilizarea pasivo-activă
 7. manipularea
 Mobilizarea pasivă pură asistată
 Este cea mai obişnuită tehnică de mobilizare a pasivă
executată de mâinile KT.lui, în timp ce p.îşi relaxează
voluntar musculatura
 Poziţia p.lui - DD, DV sau şezând

 Prizele şi contraprizele- poziţia mâinii KT.lui

 Manevrele- diferite

- Forţa (la niv.max.de AM),

- viteza (în fcţ. de scopul urmărit)
- ritmul de mobilizare (simplu, pendular sau în 4 timpi),
- durata (1-2 sec.)
- menţinerea întinderii (10-15 sec.)
 O şedinţă de mobilizare pasivă a unei art.durează max. 10
min.,în fcţ. de suportabilitatea P-lui . E indicat să se repete
de 2-3 ori pe zi.
 Mobilizarea autopasivă
 P. însuşi poate fi instruit să-şi mobilizeze un
segment cu ajutorul altei părţi a corpului,
direct sau prin intermediul unor instalaţii.
 Prin presiuni ale corpului (genoflexiuni)
 Prin acţiunea M.sănătos (hemilpegici)
 Prin intermediul unor instalaţii (coardă-scripete)
 Prin intermediul unor instalaţii de mecanoterapie
mobilizată prin manivelă sau roată de către P.
 Mobilizarea pasivo-activă
 =mobilizare pasivă asistată activ
 Utilizat la FM sub 2, cînd m. se contractă
fără să poată deplasa segmentul
 Este indicat pt. asuplizări articulare,
reeducarea FM
 2. Mobilizarea activă
 este implicarea contracţiei musculare
proprii segmentului ce se mobilizează
 Poate fi realizat de:
 contracţii musculare reflexe (involuntară)
sau
 mişcare comandată, voluntară –prin contracţie
musculară prin consum energetic
 Modalităţi tehnice de mobilizare activă
voluntară

 1. mobilizarea liberă/activă pură

 2. mobilizarea activo-pasivă/activă asistată

 3. mobilizarea activă cu rezistenţă

 Mobilizarea liberă/activă pură

 Mişcarea este executată fără intervenţie

facilitatoare sau opozantă exterioară, în
afara, eventula, a gravitaţiei.
 Mobilizarea activo-pasivă/
activă asistată
 Când FM. este între 2-3, mişcarea activă va fi
ajutată
 Cerinţe de bază:
 F.exterioară nu se substituie F.ei proprii, ci doar
să ajute
 F.exterioară va fi aplicată pe direcţia acţiunii m-
lui asistat
 F. de asistare nu este acceaşi pe toată AM
 Asistarea mişcării tb să elimine orice alt travalui
muscular, în afară cel necesar realizării mişcării
 Tehnici de facilitare neuromusculară
proprioceptivă= FNP
 facilitarea neuromusculară proprioceptivă
reprezintă uşurarea, încurajarea sau accelerarea
răspunsului motor voluntar prin stimularea
proprioceptorilor din m, art. ,tendoane. La
acesta se adaugă stimularea extero- şi
telereceptorilor.
 Kabat a dezvoltat o metodologie proprie
de recuperare neuromotorie prin mişcare.
El a pornit de la observaţia că majoritatea
mişcărilor umane se desfăşoară pe o
direcţie diagonal-rotator imprimată de
grupe musculare sinergice ale căror fibre,
tendoane, ligamente au acceaşi orientare.
 Kabat a descris câte două scheme
antagoniste de mişcare pt. toate
segmentele princilape ale corpului.
 Principii metodice
 1.Poziţia K-lui
 2.Componentele de mişcare se vor poziţiona în zona alungită
 3.Schema de mişcare este iniţiată de componenta de rotaţie
 4.Schemele de mişcare se vor efectua iniţial cu musculatura
puternică
 5.Schemele de mişcare se efectuează activ liber, activ asistat
şi cu rezistenţă
 6. se vor alege poziţii din care schemele de mişcare să poată
fi efecutae uţor şi cu forţă
 7. dacă secvenţialitatea mişcării este perturbată schemele
de mişcare se realizează dinspre proximal spre distal, în
sensul dezvoltării controlului motor