3.

8 Corpii cetonici

Corpii cetonici sunt 3 compuşi: acetacetatul, β-

hidroxibutiratul, acetona

Se formează în perioada catabolică a metabolismului, când

disponibilităţile de glu sunt reduse şi se apelează la lipidele
depozitate în ţes adipos

Sunt utilizaţi ca substrate energogene în ţes extrahepatice:

creier, miocard, muşchi scheletici, rinichi

Ficatul nu-i utilizează ptr că nu are sistem enzimatic

Sunt sintetizaţi în mitocondriile hepatice din acetil-CoA

rezultată prin β-oxidarea AG
Acetacetul format difuzează în sânge şi este preluat de
ţes extrahepatice care-l utilizează ptr obţinerea de energie

Prin hidrogenarea acetacetatului se formează β-

hidroxibutiratul şi prin rc de decarboxilare, acetona

Acetona nu este utilizată, fiind expirată prin plămâni şi

urină

Producerea unor cantităţi mari de CC determină creşterea

conc lor în sânge.

Este depăşită capacit ţes de a utiliza CC şi apare

cetonuria.
Producerea unor cantităţi mari
de CC determină creşterea
conc lor în sânge.

Este depăşită capacit ţes de a

utiliza CC şi apare cetonuria.

Excreţia intensă duce la

pierderea ionilor de amoniu,
scade rezerva alcalină şi apare
cetoacidoza.

Creierul nu poate utiliza direct

lipidele ca substrat energogen
şi utilizează CC.
 3.9 Lipidele plasmatice

Transportul lipidelor între locul de absorbţie (intestin),

depozitare (ţesutul adipos) şi distribuţia lor către org
consumatoare (ficat) se face sub forma unor complexe
lipoproteice, formate din TAG , alte lipide şi proteine.

Lipoproteinele plasmatice mai transportă:

-colesterol (exogen şi endogen) spre şesuturile extrahepatice
şi invers

-vitamine liposolubile
-Contribuie la menţinerea compoziţiei lipdice a membranelor

-reglează procese metabolice celulare

Lipoproteinele conţin componente proteice şi lipidice în
proporţii constante

Componentele proteice se numesc apolipoproteine (apo-A,

apo-B, apo-C, etc)-şi conţin situsuri de recunoaştere pentru
receptorii de pe suprafaţa celulelor şi funcţionează ca
activatori sau inhibitori ai enzimelor implicate în
metabolismul lipoproteinelor.

Lipidele amfipatice sunt componente esenţiale ale

lipoproteinelor
Lipidele plasmatice se pot analiza:

1.Dozarea lipidelor ca specii moleculare distincte, prin

reacţii specifice şi dozarea fiecărei fracţii lipidice:

-Dozarea lipidelor totale (400-800mg%)

- dozarea colesterolului total

-Dozarea HDL-colesterol >40mg%

-Dozarea LDL-colesterol<100mg%

-dozarea fosfolipidelor 150-260mg%

-dozarea trigliceridelor 50-160 mg%
2. Separarea fracţiilor lipoproteice prin electroforeză şi
stabilirea proporţiilor fiecărei fracţii, sau prin
ultracentrifugare.

Ultracentrifugarea se bazează pe diferenţele de densitate ale

lipoprot, determinate de conţinutul acestora în lipide sau
proteine. Densitatea lipoproteinelor este mai mare cu cât
procentul de proteine din compoziţia lor este mai mare.

Prin ultracentrifugare s-au separat 4 fracţii lipoprot:

-chilomicronii
-lipoproteine cu densitate f mică VLDL

-lipoproteine cu densitate mică LDL

-lipoproteine cu densitate mare HDL
Prin electroforeză au fost separate 4 fracţii:
-chilomicronii, care nu migrează
- β-lipoproteine (LDL): 52-59%
-pre- - β-lipoproteine (VLDL): 10-19%
-α-lipoproteine (HDL): 25-35%

Chilomicronii-sunt lipoprot sintetizate în enterocite din lipidele

exogene şi reprezintă forma de transport a acestora

-sunt secretaţi în vasele limfatice şi ajung în plasmă după

ingestia de lipide şi ating valoarea max în 1-2 ore de la
ingestie

-conţinut f mare de lipide (98-99%) şi puţine proteine (1-2%)

-se epurează în căteva ore (4-5 ore)

Rolul chilomicronilor este de a transporta lipide exogene
(TAG, colesterol, fosfolipide) la ţesuturile extrahepatice în
special ţesutului adipos

-în prima etapă de degradare, chilomicronii sunt hidrolizaţi

sub acţiunea liproteinelipazei, fiind îndepărtate TAG;
resturile chilomicronice sunt capate de ficat şi metabolizate
Lipoptoteine cu densitate f mică-VLDL (pre β lipoproteine)

Conţinut mare în proteine (apo-B), iar din lipide predomină trigliceridele

(55-65%), fosfolipidele (12-18%), colesterol esterificat (12-14%) şi
colesterol liber (6-8%).

Sunt sintetizate în ficat şi reprezintă forma de transport a TAG endogene

spre ţes extrahepatice

Sângele recoltat dimineaţa după 8-10 ore de post alimentar, la un individ

sănătos, nu conţine VLDL, deoarece este catabolizat de către
lipoproteinlipază.

După ingestia de glucide în cantitate mare VLDL este prezent în plasmă

deoarece excesul de glucoză este convertit în ficat în trigliceride şi
exportat sub formă de VLDL. Când producţia de trigliceride este mare şi
depăşeşte capacitatea ficatului de a sintetiza şi transporta VLDL, se vor
acumula grăsimi în ficat (steatoză).
 Lipoproteinele cu densitate mică (LDL, β-
lipoproteine)

conţin 75-80% lipide din care colesterolul esterificat

reprezintă 35-40%, colesterol liber 5-10%, fosfolipide 20-
25% iar trigliceridele sunt în cantitate mică 8-12%.

 În sângele recoltata dimineaţa, după 8-10 ore de

repaus alimentar, LDL este prezent şi conţine 70% din
colesterolul total plasmatic. Valoarea concentraţiei normale
a LDL-c trebuie să fie mai mică de 130 mg/dL.

Determinarea LDL este un indicator mai sensibil decât

concentraţia colesterolului total ca actor de risc în
ateroscleroză.
 Lipoproteinele cu densitate mare (HDL, α
lipoproteine)

conţin 50-55% lipide din care 20-30% fosfolipide, 17-

23% colesterol şi cantităţi mici de trigliceride, 3-6%.

HDL sunt sintetizate în hepatocite şi celulele

intestinale sub forma unor particule mici discoide
conţinând fosfolipide, colesterol liber, apo-A şi apo-E.

HDL transportă colesterolul de la ţesuturile

extrahepatice la ficat unde are loc catabolizarea şi
transformarea în acizi biliari, care vor fi excretaţi prin bilă.
În sângele recoltat dimineaţa după repaus alimentar, este
prezent HDL şi conţine 30% din colesterolul total
plasmatic.
 La femei, valorile normale ale concentraţiei HDL sunt
cuprinse într 45-65 mg/100 mL iar la bărbaţi 35-45
mg/100 mL.

Concentraţia HDL la femei este mai mare decât la

bărbaţi şi decât femeile la menopauză deoarece sinteza
HDL este influenţată de către hormonii estrogeni.

Persoanele care prezintă valori crescute ale HDL au

un risc scăzut de a face ateroscleroză.