1.

ASPECTE FIZICO-GEOGRAFICE
Localizare :
► Masivul Ceahlău:
Limite : - N, valea Bistricioarei;
- E, lacul de acumulare Izvorul Muntelui;
-S, valea Bicazului
-V, valea Pinticului
- S, valea Bistrei şi valea Caprei, până în dreptul localităţii Bicazul
Ardelean.
► Parcul Naţional Ceahlău:
Situat în partea centrală a Masivului Ceahlău pe o suprafaţă de 7742,5 ha.
Cuprinde masa conglomeratelor de Ceahlău, mai dure, care formează
pilonul central, cel mai înalt. Din aceasta se desprind culmi secundare,
mai joase, orientate radiar la NE si S şi paralele cu masa
conglomeratelor, în V.
Parcul se află pe teritoriul administrativ al oraşului Bicaz şi a 3 comune (Ceahlău,
Taşca şi Bicazul Ardelean).
- În lungime arealul parcului se extinde pe o distanţă de cca. 15 km de la nord
(interfluviul dintre Pârâul Ursului şi Pârâul lui Gheorghe) la sud (Vârful Făgeţelului,
1165 m).
- Lăţimea arealului Parcului Naţional Ceahlău este variabilă:
: cca. 8 km în partea de sud, între confluenţa Bistra Mare - Bistra Mică la vest şi
borna silvică 140 U.P. X, O.S. Bicaz, la est ;
: cca. 5 km în partea centrală, între Vf. Calu (1310 m) la vest şi Curmătura Lutu
Roşu la est ;
: cca. 10,5 km în partea de nord, între pârâul Slatina la ieşirea din pădure şi
confluenţa pârâului Strigoaia cu pârâul Izvorul Alb.
 Flora
- 23 de specii endemice în România: Androsace villosa subsp.
arachnoidea (laptele stâncii), Asperula carpatica, Astragalus australis
(cosaciul), Dianthus spiculifolius (garoafa de munte), Dianthus
tenuifolius, Draba haynaldii (flămânzică), Eritrichium nanum (ochiul
şarpelui), Erysimum witmannii (micsandră sălbatică), Hepatica
transilvanica (crucea voinicului), Onobrychis montana (sparcetă),
Primula elatior (ciuboţica cucului), Scabiosa lucida, Silene nutans subsp.
dubia (guşa porumbelului).
- 31 taxoni, subendemici (endemite carpatice): Achillea oxyloba
(coada şoricelului), Aconitum moldavicum (omag), Betula alba
(mesteacăn), Campanula carpatica (clopoţei), Campanula rotundifolia
(clopoţei), Campanula serrata (clopoţei), Cardamine glanduligera
(stupitul cucului), Festuca carpatica (păiuş), Gentiana phlogifolia
(ghinţură), Hieracium pojoritense (vulturică), Larix decidua (larice),
Leontodon montanus, Phyteuma tetramerum (cărbuni), Poa rehmannii
(firuţa), Ranunculus carpaticus (gălbenelele de munte), Salix kitaibeliana
(salcie).
 Fauna
•monumente ale naturii: femela cocoşului de munte, gotca (Tetrao
urogalus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), râsul (Lynx lynx).
•specii de interes comunitar sunt lupul (Canis lupus), liliecii (Myotis
bechsteini, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Eptesicus nilssonii),
ursul (Ursus arctos), izvoraşul cu burta galbenă (Bombina variegata),
tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul carpatic (Triturus
montandoni).
• relicte glaciare sunt ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus)
şi capra neagră (Rupicapra rupicapra).
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca foarte multe specii de
fauna P.N.C. au un statut special privind protectia lor conform O.U.G.
57/2007: 23 de specii necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a
ariilor de protectie speciala avifaunistica, 16 specii de interes comunitar si
28 de specii de interes national necesita o protectie stricta, 4 specii de interes
comunitar si 6 specii de importanta nationala fac obiectul masurilor de
management. Dintre acestea, prioritare sunt speciile: Ursus arctos (ursul
brun), Lutra lutra (vidra, lutra).
 2. PLANUL DE MANAGEMENT

Conform Ordinului 776/2007, privind declararea siturilor de

importanţă comunitară, ca parte integrală a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România. Parcul este declarat sit de importanţă comunitară
În interiorul Parcului Naţional Ceahlău sunt incluse:
a) Rezervaţia ştiinţifică Ocolaşul Mare – categoria I I.U.C.N. – Rezervaţie
Naturală Strictă: arie protejată, administrată în special în scopuri
ştiinţifice;
b) Rezervaţia naturală botanică Poliţa cu Crini– categoria IV I.U.C.N. –
Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în special în
scopuri ştiinţifice;
c) Cascada Duruitoarea – categoria III I.U.C.N. – Monument Natural, arie
protejată administrată în special pentru conservarea elementelor
naturale specifice;
d) Avenul Mare – categoria III I.U.C.N. – Monument Natural, arie protejată
administrată în special pentru conservarea elementelor naturale s
pecifice;
Peste Parcul Naţional Ceahlău se întinde, depăşindu-i limitele, Aria de Protecţie
Specială Avifaunistică.
 a) Regulamentul de organizare si functionare

Actele normative în vigoare care prevăd situaţia actuală a Parcului

Naţional Ceahlău sunt:
Legea nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional
– Secţiunea a III-a – prevede că Parcul reprezintă o arie naturală protejată de
interes naţional.
Suprafaţa P.N.C. de 7742.5 ha este delimitată prin Hotărârea
Guvernului României nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei,
parcurilor naţionale şi naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, stabileşte în
anexa I încadrarea parcului naţional corespunzător categoriei II I.U.C.N. :
arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru
recreere.
 Art. 2 Parcul Naţional Ceahlău, conform categoriei II I.U.C.N. este definit
ca arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru
recreere.
Art. 3 Zonarea internă este prevazută în Planul de Management,
cuprinzând următoarele zone:
- Zona de protecţie strictă;
- Zona de protecţie integrală;
- Zona de conservare durabilă – tampon;
- Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
Art. 5 Administrarea Parcului Naţional Ceahlău este asigurată conform
Contractului nr. 821 / M.M.G.A. / 31.05.2004 de către Consiliul Judeţean Neamţ,
prin Serviciul de Administrare al Parcului Naţional Ceahlău, creat în baza Hotărârii
Consiliului Judeţean Neamţ nr. 9/31.01.2006, instituţie publică cu personalitate
juridică.
Art.7 În conformitate cu O.U.G. 57/2007, art. 19, pct. (2), pe lângă
S.A.P.N.C. funcţionează un Consiliu Consultativ. În baza aceluiaşi act normativ –
O.U.G. 57/2007 art. 19, pct. (4), activitatea S.A.P.N.C. este îndrumată de un Consiliu
Ştiinţific.
 Reglementarea activitatilor in PARCUL NAŢIONAL CEAHLĂU
(denumit în continuare - Parc)

Secţiunea I - Activităţi de silvicultură, piscicultură, vânătoare şi pescuit

Art. 8 ( 1 ) Fondul forestier ocupă cea mai mare parte din suprafaţa
Parcului şi se situează pe raza Ocolului Silvic Ceahlău, Ocolului Silvic Bicaz şi
Ocolul Silvic Mănăstirea Neamţului;
( 2 ) Pe suprafeţele cu fond forestier din Parcul şi din vecinătate sunt
interzise lucrările silvice susceptibile să genereze un impact negativ asupra
conservării biodiversităţii.
( 3 ) Orice studiu, proiect şi activitate concretă de exploatare a
resurselor naturale ale fondului forestier vor fi supuse aprobării S.A.P.N.C.
Punerea în valoare şi scoaterea la licitaţie a masei lemnoase pe teritoriul
Parcului se va face după obţinerea acordului S.A.P.N.C.
Art. 9 (1) Amenajările piscicole, popularea, creşterea, dezvoltarea şi
valorificarea peştelui se va face cu acordul S.A.P.N.C.
( 2 ) Pe teritoriul Parcului pescuitul este interzis în afara amenajărilor
piscicole.
Art.10 ( 1 ) Teritoriul Parcului nu se constituie în fond de vânătoare.
Art.11 Nu se vor recolta specii din fauna Parcului decât în interesul cercetării
ştiinţifice, în baza aprobărilor.
 Secţiunea II – Utilizarea raţională a pajiştilor

Art. 13 Pajiştile şi fâneţele din Parc se pot utiliza în mod raţional pentru
cosit şi / sau păşunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor
comunităţilor ce deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice
formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele
şi cu speciile şi efectivele aprobate de Administraţia Parcului, asfel încât sa nu fie
afectate habitatele naturale şi speciile de flora şi faună prezente.
Art. 15 Păşunatul se va supune următoarelor reglementări:
- este interzis păşunatul cu capre;
- este strict interzis păşunatul pe teritoriul Rezervaţiei Ştiinţifice
Ocolaşul Mare şi a Rezervaţiei Natural Botanice „Poliţa cu
Crini”, pe grohotişuri şi pe stâncăriile înierbate;
- se interzice păşunatul şi trecerea cu turme pe traseele turistice;
- amplasarea stânelor şi adăposturilor pastorale este permisă
numai cu aprobarea S.A.P.N.C., acestea vor fi adaptate
specificului montan şi se vor încadra în peisaj ;
-este interzisă amplasarea stânelor şi a locurilor de târlire în
imediata apropiere a pâraielor;
 Secţiunea III - Cercetare ştiinţifică
Art. 16 ( 1 ) Activitatea de cercetare ştiinţifică în Parc va avea ca obiectiv
principal cunoaşterea şi conservarea patrimoniului natural.
( 2 ) După inventarierea speciilor şi evaluarea gradului lor de
vulnerabilitate S.A.P.N.C. va asigura monitorizarea elementelor endemice,
vulnerabile, periclitate sau rare precum şi a habitatelor şi a speciilor indicatoare.

Secţiunea IV- Activitatea speologică

Art. 18 ( 1 ) Identificarea şi localizarea fenomenelor de natură carstică
se face prin Planul de Management.
( 2 ) Activitatea de explorare speologică se va face conform
reglementărilor în vigoare, cu acordul S.A.P.N.C.
( 3 ) Colectarea de eşantioane de orice natură din mediul
cavernicol este interzisă, cu excepţia proiectelor avizate de Consiliul Ştiinţific al
S.A.P.N.C. , A.N.A.N.P., consecutive acordului S.A.P.N.C.
 Secţiunea V- Turism, reguli de vizitare
Art. 19 În Parc sunt permise activităţi de turism şi recreere, numai
cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului, potrivit prezentului
Regulament.
Art. 20 Punctele de acces în Parc sunt:
- Poarta 1: Durău, com. Ceahlău - este situată în zona de V-NV a
Parcului, deserveşte un număr de trei trasee turistice, care fac legătura
între Staţiunea Durău şi Cabana Dochia;
- Poarta 2: Izvorul Muntelui – este situată în zona de est a
Parcului şi deserveşte un număr de trei trasee turistice , care fac legătura
între Cabana Izvorul Muntelui şi Cabana Dochia.
- Poarta 3: Bistra – situată la confluenţa pârâului Bistra Mare cu
Bistra Mica, face legătura între comuna Bicazul Ardelean şi Cabana
Dochia.
- Poarta 4: Neagra – situată pe pârâul Neagra Mare, face legătura
între comuna Taşca şi Cabana Dochia.
Art. 21 ( 1 ) În Rezervaţia Ştiinţifică Ocolaşul Mare se poate
practica ecoturismul, cu grupuri de până la nouă vizitatori, însoţiţi
obligatoriu de un reprezentant al S.A.P.N.C.
Art. 22 ( 1 ) Accesul vizitatorilor, camparea şi trecerea cu animale
pe teritoriul Parcului se face dupa plata unei taxe.
Art. 23 ( 1 ) Parcul poate fi vizitat numai pe traseele turistice marcate cu semne
convenţionale şi pe traseele de alpinism omologate, marcate şi pitonate stabilite ca
fiind accesibile în lista avizată anual de autoritatea de specialitate în domeniu cu
acordul S.A.P.N.C.
Art. 35 Este strict interzisă:
- utilizarea oricărui tip de detergent şi sapun pentru spălare în apele curgătoare;
- spălarea vehiculelor de orice fel în apele curgătoare şi la izvoarele situate pe
teritoriul Parcului.
Art. 37 Pe drumurile care intră pe teritoriul Parcului se vor afişa panouri de
avertizare şi se vor monta bariere, unde este cazul, pentru a nu se permite accesul
vehiculelor care folosesc combustibili fosili pe teritoriul Parcului.
 Secţiunea VII – Construcţii
Art. 43 ( 1 ) Pe teritoriul Parcului sunt interzise activităţi de
construcţii/investiţii cu excceptia celor destinate administrării ariei naturale
protejate şi / sau activităţilor turistice, sportive, religioase, de cercetare
ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale, asigurării
securităţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea sau înlăturarea unor
calamităţi naturale.
( 2 ) Orice activitate de construcţie/investiţie desfăşurată în
Parc şi în vecinătatea Parcului, susceptibilă a avea un impact negativ asupra
Parcului, se va derula numai după evaluarea impactului asupra factorilor de
mediu, conform legislaţiei în vigoare şi după obţinerea acordului S.A.P.N.C.

Secţiunea VIII – Studii, proiecte şi activităţi

Art. 44 Orice studii sau proiecte care planifică activităţi de exploatare
a resurselor naturale sau de derulare a unor activităţi pe suprafaţa Parcului şi
în vecinătatea sa, indiferent de natura lor: silvice, agricole, zootehnice, turistice,
geologice, hidrotehnice, de evaluare a fondului cinegetic şi / sau piscicol ş.a.,
activităţi sportive şi de agrement se vor supune, obligatoriu, de către proiectanţi
avizării de către Serviciul de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău şi, după
caz, de către Consiliul Ştiinţific.
  ● Zonarea internă a Parcului Naţional Ceahlău este definită şi
delimitată în :
a) zona de protecţie strictă ;
b) zona de protecţie integrală;
c) zona de conservare durabilă – tampon;
d) zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
- Zona de protecţie strictă corespunzatoare Rezervaţiei Ştiinţifice
Ocolaşul Mare are o suprafata de 366.6 ha, este zona din P.N.C., cu importanţă
ştiinţifică, educativă si ecoturistica.
- Zona de protecţie integrală cuprinde cele mai valoroase bunuri ale
patrimoniului natural din interiorul P.N.C. Are o suprafata de 4775,8 ha si se
intinde pe platoul superior al masivului (67,0 ha) si in fondul forestier reprezentat
de parcele si subparcele forestiere ce apartin de O.S. Bicaz si O.S. Ceahlău
- Zona de conservare durabilă sau zona-tampon în Parcul Naţional
Ceahlău se intinde pe o suprafata de 2360.25 ha, şi urmăreşte pe cât posibil
crearea unui tampon între zona de protecţie integrală şi suprafeţele influenţate
antropic situate în raza parcului sau în vecinătate.
- Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în P.N.C. are o
suprafata de 239,85 ha si cuprinde mai multe suprafeţe dispersate unde sunt
permise activităţi de investiţii – dezvoltare.
 3. TURISMUL

În vecinătatea Parcului se practică activităţi de turism, în special în

staţiunea Durău, iar agroturismul este în dezvoltare. Capacităţile turistice au un grad
mic de ocupare între 1,4% şi 14,8%.
În interiorul Parcului sunt amenajate trei cabane turistice : Fântânele,
Dochia, Izvorul Muntelui şi căsuţe turistice în zona Bistra Mare – Bicazul Ardelean.
Pe teritoriul Parcului cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de drumeţii,
ascensiuni montane, precum şi activităţi specifice de camping.
Turismul în P.N.C. se face pe 7 trasee turistice amenajate şi marcate.
Sunt şi probleme interne ale turismului cum ar fi:
-traseele nu sunt amenajate, reparate şi marcate de mult timp, asta
poate încuraja turismul necontrolat.
-nu sunt suficiente panouri, plăcuţe, indicatoare cu rol de
orientare, avertizare şi educaţie.
-zona de campare nu are toate facilităţile şi nu este întreţinută
corespunzător.
-turismul sezonier, cu încasări la limita rezistenţei falimentare, nu
încurajează investiţii în capacităţi ecoturistice, cu respectarea reglementărilor de
mediu.
-există un nivel scăzut al educaţiei şi respectului pentru natură, iar
noţiunea de turism civilizat nu se respectă întotdeauna.
S-au identificat totuşi următoarele tipuri de turism:
- Turism de tranzit dinspre Ardeal – Topliţa şi Borsec spre
Moldova, dar şi dinspre Moldova spre Ardeal, turiştii staţionând puţin în
zona Parcului.
- Turism pentru vizitarea Staţiunii Durău a altor obiective şi chiar
al împrejurimilor pitoreşti cu urcarea pe muntele Ceahlău.
Turism climateric – staţiunea Durău şi împrejurimile acesteia este cunoscută
ca o zonă cu un microclimat plăcut fiind recomandată în tratamentul bolilor
neurologice, insomnii, etc.
Vânturile moderate , aerul curat, ospitalitatea şi buna cuviinţă a
gazdelor asigură un confort ridicat turiştilor.
Baza turistică existentă, cu punct principal de atracţie Masivul şi
Parcul Naţional Ceahlău trebuie pusă în valoare şi dezvoltată.
 A. Potentialul turistic natural
- grupuri de stânci: Turnul lui Butu, Piatra Sură, Pietrele lui Baciu, Detunatele;
stânci izolate şi turnuri: Panaghia, Stânca Dochiei, Piatra cu Apă, Turnul
Sihastrului, Acele Caprei;
- stânci cu forme deosebite, caudate: Coloana Dorica, Claia lui Miron, Căciula
Dorobantului, Vulturul lui Traian, Santinele, Piatra Lăcrimată, Faraonul;
abrupturile marginale: Gardul Stănilelor, abrupturile Ocolaşului Mare şi
Ocolaşului Mic, abrupturile din Fundul Ghedeonului şi prăpăstiile
Stănilelor;
- vârfuri dominante cu posibilităţi de belvedere: Ocolaşul Mare, Toaca;
cascade şi chei: Duruitoarea, cheile şi cascada Bistrei Mari;
- brâne: Brâna Ocolaşului Mare, Poliţa cu Ariniş, Brâna Ocolaşului Mic;
- jgheaburi şi hornuri: Jgheabul Mare şi Jgheabul cu Hotaru, Jgheabul cu
Turnu, Jgheabul Ghedeonului, Jgheabul Armenilor, Jgheabul Oilor şi
Jgheabul Lupilor, Jgheabul lui Vodă, Jgheabul Panaghia şi Jgheabul
Nicanului ş.a.;
- poliţele cu larice ( cu “crini”): Poliţa cu Crini ( rezervaţie naturală botanică ),
poliţa Piatra cu Apă;
- peşteri şi avene: Grota lui Savu, Peştera din Ocolaş, Avenul de Sus.
- alte formaţiuni stâncoase cu forme bizare, mai puţin cunoscute de turişti
(Gemenii, Broasca, Furculiţa, Măriuca, Pisica ş.a. sau altele care au primit de
la localnici denumiri sugestive ( Piatra Plânsă, Piatra Miresei, La Palărie,
Piatra Viperei, Peretele Berbecului ).
 B. Potentialul turistic antropic:
• Construcţii:
-Cabanele turistice: Dochia, Fântanele, Izvorul Muntelui cu anexele;
- Construcţii bisericeşti: schitul “Schimbarea la Faţă “ de pe platoul
înalt şi “ Antonie cel Mare” din Poiana Stănile, cu anexele şi extinderile;
•Construcţii pentru servicii de interes public:
- staţia meteorologică şi platforma meteo de pe Vârful Toaca + cabana
meteorologică ( grup social ) cu anexele, sub Vârful Toaca antene de
telecomunicaţii de pe Vârful Toaca;
•Centrul de Informare si Documentare al P. N. C. din Durău si Punctul de Informare
şi Documentare Izvorul Muntelui si punctul Salvamont Dochia;
•Alte construcţii: - la Izvorul Muntelui: cabana Atelier ELECTRICA;
- în Poiana Stănile: cabana proprietate particulara ;
- pe Bistra Mare, com. Bicazul Ardelean: 3 cabane de vacanţă, 1
popas turistic cu anexe ( terasa şi troiţa), 1 casă cu anexe (
magazie, bucătarie, grajd); 1 terasă;
- în Poiana Maicilor, Poiana Stănilelor, Obcina Lacurilor:
amenajări stâne.
 SCURTA ANALIZA
A DISFUNCTIONALITATILOR SI AMENINTARILOR
Ameninţări datorate mediului antropic
a) Tăierile ilegale ( tăierea şi furtul de masă lemnoasă ), precum şi marcările în
fondul forestier, fără aprobarea Consiliului Ştiinţific şi a Administraţiei
Parcului
b) b) Păşunatul – nu există o presiune deosebită pentru păşunat în Parc. Câinii
de la stânile din vecinătatea Parcului precum şi haite de câini comunitari
sunt ameninţări reale în Parc.
c) Braconajul – este o ameninţare care trebuie luată în calcul.
d) Turismul, cu încălcarea regulilor de vizitare cum ar fi: abandonarea
deşeurilor, manifestările zgomotoase, aprinderea focului şi chiar distrugerea,
însuşirea, degradarea panourilor indicatoare sau informative, a plăcilor şi
stâlpilor de pe traseele turistice, camparea şi crearea de vetre de foc în locuri
nepermise.
e) Circulaţia cu mijloace motorizate cu combustibili fosili pot produce dereglări
ale ecosistemelor.
f) Culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii în flora spontană şi faună;
g) Construcţiile ilegale – în zonele de conservare specială, dar şi în alte zone, cu
nerespectarea condiţiilor de mediu sunt ameninţări reale, grave.
h) Deschiderea pentru exploatare a minei de uraniu din vecinătatea P.N.C. în
zona Grinţieş, Tulgheş – Borsec, Bicazul Ardelean, ar avea consecinţe dintre
cele mai grave asupra mediului .
i) Construcţii existente sunt anterioare înfinţării S.A.P.N.C.; prin activităţile ce se
desfăşoară în ele şi vecinătatea lor reprezintă surse de deşeuri organice şi
anorganice şi emisii în atmosferă ( din surse de ardere).
Viitoarele construcţii ( pârtii de schi, cabane şi refugii turistice) trebuie
amplasate în urma unor studii de impact asupra mediului cu obţinerea avizelor şi
autorizaţiilor prevăzute în actele normative în vigoare.

Ameninţări naturale
- Torenţialitatea – în special în zona drumului judeţean: Durău – Izvorul
Muntelui şi pe drumurile forestiere: Martin, Rupturi, Bistra Mare – Scaune.
- Doborâturile şi rupturile de vânt şi zăpadă mai ales în zona bazinului Durăuaş,
Poiana Maicilor, Lutu Roşu, Jgheabul lui Vodă.
- Avalanşe- zone de risc: Lutu Roşu, Poiana Maicilor, pe traseul Duruitoare –
Dochia, Jgheabul lui Vodă, Jgheabul cu Avalanşă – Panaghia.
- Fenomenele naturii - trăsnet, îngheţ – dezgheţ, temperaturi ridicate
- Dăunătorii forestieri
 Stanca Dochiei
PANAGHIA
 Cabana Fantanele
Ocolasul Mare

Cabana Dochia Polita cu Crini

 BIBLIOGRAFIE

Albotă G. M. (1992) – Munţii Ceahlău, Casa Editorială pentru Turism şi Cultura,

Bucuresti;
Bleahu M., Brădescu V., Marinescu E. (1976) – Rezervaţii naturale geologice din România,
Edit. Tehnică, Bucureşti;
Bojoi I. (1970) –Consideraţii geografice privind turismul din zona munţilor Ceahlău şi
Hăghimaş ( Carpaţii Orientali),
Bojoi I., Ichim I.(1974) – Judetul Neamt, Edit. Academiei, Bucuresti;
Bojor O. (1984) – Flori din Ceahlău, Almanahul Turistic, Bucuresti;
Burduja C.(1962) – Muntele Ceahlău - flora şi vegetatia, Ocrotirea Naturii, nr.6, Bucuresti;
Calin D. (2005) – Masivul Ceahlău – Harta turistica, Edit. ErcPress, Bucuresti;
Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V. (1972) – Monumente ale naturii din judetul Neamt ,
Piatra Neamt;
Gugiuman I. (1963) – Ceahlăul, monument al naturii, Almanahul turistic, Bucuresti;
Iacomi G. (1982) – Masivul Ceahlău – Harta turistica, Publiturism, Bucuresti;
Iacomi G. (1983) – „ Politele cu Crini” din Ceahlău , Publiturism, Bucuresti;
Lates V. ( 1885) – Muntele Ceahlău şi schitul Durău, Tipografia Naţionala, Iaşi;
Pirlea A.I. (1941) – Ceahlăul, Enciclopedia turistica a României, vol. VIII, Bucuresti;
Stănescu I. (1976) – Ceahlău, Col. „Munţii noştri”, nr.12, Edit Sport - Turism, Bucureşti;
www.ceahlau.neamt.ro
www.ceahlaupark.ro
www.neamtonline.ro