Cap.

4
CIRCUITE ELECTRICE LINIARE IN REGIM PERMANENT
4.1 CIRCUITE MONOFAZATE
4.1.1 Metode de rezolvare
4.1.2 Metode de transfigurare
4.1.3 Rezonanta electrica
4.1.4 Imbunatatirea factorului de putere
4.1.5 Circuite electrice simple
4.2 CIRCUITE TRIFAZATE
4.2.1 Sisteme trifazate
4.2.2 Conexiunile circuitelor trifazate
4.2.3 Rezolvarea sistemelor trifazate conectate in stea
4.2.4 Rezolvarea sistemelor trifazate conectate in triunghi
4.2.5 Puteri electrice in retele trifazate
4.2.6 Metoda componentelor simetrice
11 rezolvari
13 teme
 4.1. CIRCUITE MONOFAZATE
4.1.1. METODE de REZOLVARE
Metoda teoremelor lui Kirchhoff

Etape:
1. Analiza topologica: ℓ = 6; n = 4; o = ℓ-n+1= 3;
2. Sens arbitrar curentilor ik, k = 1…ℓ;
3. Fazorii t.e.m. ai laturilor active: Ek = Ek·ejγ, k = 1…ℓ;
4. Impedantele complexe ale laturilor: Zk= Rk+jXk
5. Teorema intii a lui Kirchhoff pentru n -1 = 3 noduri;
 I k  0;
k(n)

6. Teorema a doua a lui Kirchhoff pentru o = 3 ochiuri;

E
k(o)
k  Z
k(o)
I
k k Fig.4.1 Circuit electric izolat

7. Rezolvarea modelului matematic: sistem neomogen (ℓ x ℓ) compatibil determinat;

8. Verificarea solutiei: teorema conservarii puterilor:
l l

E I   Z k I 2k
*
k k
k 1 k 1
 I
kn i
k  0, i  1, 2, ..., n  1;

Z
ko i
k I k   E k , i  1, 2, ..., l  n  1;
ko i

T1K (1) : I1  I 2  I 5  0;
T1K (2) : - I 2  I 3  I 4  0;
T1K (3) : - I1  I 3  I 6  0;
T2K (o1 ) : Z1 I1  Z3 I 3  Z 2 I 2  E1 ;
T2K (o 2 ) : Z 2 I 2  Z 4 I 5  E 2 ;
T2K (o3 ) :  Z3 I 3  E 2 - E 3 ;

Z1·I12 + Z2·I22 + Z3·I32 + Z4·I52 = E1·I1* + E2·I4* + E3·I6*

Alte metode de rezolvare

Metoda curentilor ciclici (de bucla): Icj, j =1…(ℓ – n +1); I k   I j

j(k)

Metoda potentialelor la noduri: Vj , j = 1…(n -1), Vn=0; I k  (V k  V k 1  E k )Y k

Metoda superpozitiei;

Metoda generatoarelor echivalente:

• de tensiune (Thevenin) valoarea tensiunii intre 2 noduri;
• de curent (Norton) valoarea curentului dintr-o latura.

Se bazeaza pe teoremele lui Kirchhoff

4.1.2. METODE de TRANSFIGURARE
transfigurarea serie: I  I k ;
n
U   U k ; E k  U k  I k  Zk ;
k 1
n n n
U   ( I k  Z k  E k )  I Z k   E k .
k 1 k 1 k 1
n
Es   E k s s
U  I  Zs  E s
k 1
n
Zs   Z k Fig.4.2 Transfigurarea laturilor in serie
k 1
APLICATIA 1
U  I( Z1  Z 2 ) Z2
U2  U U2 = f(U)
U 2  I  Z2 Z1  Z 2

Problema 4.1. Capacitatea echivalenta a condensatoarelor

n
1 1 1 1 1
conectate in serie:     ... 
Divizor de tensiune C P k 1 C k C1 C 2 Cn
transfigurarea paralel: U  U k ;
E k  U k  Ik  Zk
1 n
Ik  ( U k  E k )  Y k ( U k  E k ); I   I k
Zk k 1

n n n
I   Y k (U k  E k )  U Y k  Y k E k
p p
k 1 k 1 k 1
n
I  Y p (U  E p )
Y k Ek
Fig.4.3 Transfigurarea paralel
n n
Ep  k 1
n
1 1
Zp
 Yp  Yk  
k 1 k 1 Z k
Y
k 1
k

APLICATIA 2
U  I1  Z1  I 2  Z 2 I1 
Z2
I
Z1  Z 2 I1 = f(I)
I  I1  I 2

Problema 4.2. Rezistenta echivalenta a

n
1 1 1 1 1
Divizor de curent RP
1 R R R
rezistoarelor conectate in paralel:    ... 
Rn
k 1 2
Problema 4.3.
Circuitul format dintr-un rezistor inseriat cu un condensator ideal are factorul
de putere cosφs = 0,8. Calculati factorul de putere al dipolului format prin
conectarea in paralel ale acelorasi componente la aceeasi frecventa a
tensiunii de alimentare. Care este raportul puterilor absorbite de cele doi
dipoli?
I R ωRC 0,64
cosS    0,8;  (ωRC) 2 
γi  0 1 1  (ω  RC) 2 0,36
R  2 2
2
R U1=R·I I ωC
U1 +1

φS 1 1/R 1 1
C U2   j I cos P     0,6
U U ωC 1 1  (ω  RC) 2 0,64
U2 2
 ω 2 2
R 1
a R 0,36

I γu  0 U
I PS R  I 2 R 2  1/(ω  C) 2 R2 1
I1 I2     0,64
1 1
φP I2=jωC·U PP R  I1
2 2
U R 2  2 2 1
R 2
ωC (ω  RC) 2
R C +1
U U
I1  U
R
b
 Problema 4.4.
Calculati impedanta, rezistenta si reactanta dipolului din figura de mai jos,
daca frecventa f = 50[Hz].
R1=10[Ω] L1=16[mH]
R2=10[Ω] L2=42[mH]

Solutie C1=353[μF]
Z1 = ZR1+ZL1= R1+jωL1 = 10+j·2π·50·16·10-3 = 10+j5[Ω];
Z1
Z3
Z2= ZC= -j/ωC = -j/(2π·50·353·10-6) = -j9[Ω];
Z3 = ZR2+ZL2= R2+jωL2 = 33+j·2π·50·42·10-3 = 33+j13,2[Ω];
Z2
Z12 = Z1·Z2 /(Z1+Z2) =-j9(10+j5)/(-j9+10+j5)=(45-j90)/(10-j4)=
= (10+j4)(45-j90)/(102+42) = (810-j720)/116 = 7 – j6,2[Ω]; Z12 Z3

Z = Z12+Z3 = 17 + j7[Ω]; R = 17[Ω]; X = +7[Ω].

Tema 4.1
a) Ce caracter are dipolul din problema 4.4? Justificati raspunsul.
b) Calculati factorul de putere si inductivitatea echivalenta a dipolului din
problema 4.4.
 Tema 4.2. Sa se calculeze impedanta complexa, rezistenta si reactanta
conexiunii serie, respectiv paralel a impedantelor: Z1 = 1 – j2[Ω] si Z2 = 3 + j3[Ω].
Tema 4.3. Cum conectati doua rezistoare astfel incit dipolul format sa aiba
resistenta mai mica decit oricare din valorile celor doua rezistoare? Calculati
rezistenta dipolului astfel obtinut, daca R1=10[Ω] si R2 =15[Ω].
Tema 4.4. Rezistoarele cu R1<R2 sint conectate in paralel. Cum este
rezistenta dipolului format: a) R <R1<R2 ; b) R1<R<R2; c) R>R2.
Tema 4.5. Condensatorul ideal de capacitate C = 30[μF] este conectat in
paralel cu un dipol format prin legarea in serie a bobinei de inductivitate L=
83[mH] si a rezistorului cu rezistenta R = 42[Ω]. Reprezentati schema circuitului
si calculati impedanta echivalenta si factorul de putere, daca frecventa f =
100[Hz].
Tema 4.6. Un divizor de tensiune este format prin inserierea a doua
impedante Z1 si Z2, fiecare formata dintr-un rezistor ideal in paralel cu un
condensator ideal. Reprezentati schema electrica a divizorului si determinati
conditia in care raportul U2 / U este egal cu 1/10, indiferent de valoarea
frecventei.
Tema 4.7. Rezistorul cu rezistenta de 200[] si condensatorul cu
capacitatea de 1,06[mF] sunt legate in serie si alimentate la reteaua
monofazata: 220[V] / 50[Hz]. Sa se calculeze: impedanta echivalenta Zs,
valoarea efectiva a curentului si valoarea puterii complexe S absorbite de dipol.
Circuit Impedanta Z = R + jX Admitanta Y = G - jB
L R  jω  L 1 R  jω  L
R  2
R  jω  L R  ω 2 L2
1 1 ω 2 RC 2  jω  C
R C R Rj
jω  C ωC 1  ω2 R 2C2
L 1 ω 2 LC - 1 ωC
C j(ω  L  ) j j
ωC ωC ω 2 LC - 1
L 1 R  j(ω  L  1/ω  C)
R C R  j(ω  L  )
ωC R 2  (ω  L  1/ω  C) 2
Rω 2 L2  jω  L  R 2 1 1
R
j
L R 2  ω 2 L2 R ωL
R  jω  CR 2 1
R  jω  C
C 1  ω2 R 2C2 R
L ωL 1
C j j(ω  C  )
1  ω 2 LC ωL
R
R  jR 2 (ω  C  1/ω  L) 1 1
L
 j(ω  L  )
C 1  R 2 (ω  C  1/ω  L) 2 R ωC
Problema 4.5
Sa se rezolve circuitul din figura a) si sa se verifice solutia. Se da: R1=20[Ω], R2= 30[Ω],
L = 45[mH], C = 60[F], E = 220[V], f = 50[Hz], γ = π/6[rad].
i1 R1 C
L Rezolvare:
i
R2 ω = 2πf = 100π = 314[rad/s];
E=Eejγ = 220·ej π/6 = 220(√3/2+j/2) = 190,5+j110[V];
e i2
ZL= jωL = j·314·45·10-3 = j14,14 = 14,14·ejπ/2[Ω];
a
Z1
Z1 = R1-j/ωC = 20-j/(100π·60·10-6) = 20 - j53,05 =
I1
I ZL 56,7·e-j0,36[Ω]; Z2 = R2 = 30[Ω].
U2
E U1 I2 Z2 -I +I1 +I2 = 0 -I + I1 + I2 = 0
b Z1·I1 – Z2·I2 = 0 (20 - j53,05)·I1 – 30·I2 = 0
ZL·I + Z2·I2 = E j14,14·I +30·I2 = 190,5+j110
Z=ZL+Z1Z2/(Z1+Z2) = j14,14+30(20-j53,05)/(20-j53,05+30) = 21,53 +j5,16 = 22,2·ej0,23[Ω].
I = E/Z= 220·ejπ/6 / 22,2·ej0,23 = 9,93·ej0,29 = 9,53+j2,78[A].
U1 = I·ZL = 9,93·ej0,2914,14ej1,57 = 140,47·ej1,86 = - 40 + j134,6[V];
U2 = E - U1 = 190,5+j110 –(-40+j134,6) = 230,5 – j24,6 = 231,8·ej0,1[V];
I1 = U2/Z1= 231,8·ej0,1/56,7·e-j0,36= 4,08·ej0,46[A]; I2 = U2 /Z2= 231,8·ej0,1 /30 = 7,73ej0,1[A];

SG=E·I* = 220·ejπ/6 ·9,93·e-j0,29 = 2184,6·ej0,23 = 2127 +j 498[VA];

P = R1·I12 +R2·I22 = 20·4,082 + 30·7,732 = 2125,5[W];
2 2 2 2
4.1.3. REZONANTA ELECTRICA
• regim de functionare a circuitelor de c.a.
• circuitul trebuie sa contina obligatoriu atit bobine cit si
condensatoare
Conditia de rezonanta: dipolul absoarbe numai putere activa
reactante
X = Z·sinφ = 0; φ=0
Q = XI2 = BU2 = 0 compensate
B = Y·sinφ = 0; f (R , L, C, )  0
APLICATIA 3 γu2 = 0

a b
Dipol pasiv (a) si diagrama fazoriala la rezonanta (b).
Z1  Z 2 1 R  jω  L  ω  R 2L 1 
Z  Z c  Z12  Z c   j   R e  j 2  
Z1  Z 2 ω  C R  jω  L  R  ω 2 2
L ω  C 
1 L
C  Xe = 0
ω2L R 2
APLICATIA 4 γi1= 0

Circuit RLC mixt (a) si diagrama fazoriala la rezonanta (b).

Z1 = ZR + ZL= R + jωL; Y1 = 1/Z1 = 1/(R +jωL);
Z2 = 1/(jωC); Y2 = 1/Z2 = jωC; Ye = YP = Y1 +Y2

1 R  L 
Ye   jC  2 2 2  j  2 2 2  C   G e  jBe
R  j L R  L R  L 
R  L/C  ω 2 L2 ; ↔ ω2LC < 1 Be = 0
1 R2
ω  2; ↔ R 2C < L
CL L
L
C ; L  ??
R ω L
2 2 2
4.1.4. IMBUNATATIREA FACTORULUI de PUTERE
(compensarea puterii reactive)
P
k P   cos kP= 0,93 - 0,97 (de ce nu kP = 1 ?)
S
I1 > si cosφ1 <
P  UI1cos1  UI 2 cos 2  const transportata la:
I2 < si cosφ2 > ;
Pierderi in linia de transport: Utrans >>;
S 2
P Q 2
P 2 2
ΔP  R L I  R L 2  R L
2
 R L 2 2 << Qtrans<<;
U U 2
U cos 
cosφ >>.
majoritatea consumatorilor mari sint inductivi: Q>0 (absorbita)

Qnecesara = Q transportata + Q produsa local

•folosirea condensatoare;
• supraexcitarea masinilor
sincrone.
a) retele monofazate
Q2 < Q 1
P2 = P1
I2·sinφ2< I1·sinφ1 |·U

φ2 < φ1 → cosφ2 > cosφ1; sinφ2< sinφ1; I2 < I1; I1·cosφ1 = I2·cosφ2

φ2< 0
I 2  I1  I C >0

IC = jωCU

Fig.4.4 Imbunatatirea factorului de putere prin condensatoare

1 1
C IC   I1 sin 1  I 2 sin 2  ; supracompensare
U U
1  P P  P
C  sin 1  sin  2  C  tg 1  tg 2 
U  U cos 1 U cos 2  U 2
b) retele trifazate
1
UY   UΔ ;
P CY 3
CΔ  (tg1  tg 2 ) 
3ω  U 2
3
CY  3  CΔ

U
U/√3

Fig.4.5 Conectarea condensatoare in stea (a) si in triunghi (b).

 Problema 4.6
Un motor electric (dipol inductiv) absoarbe, din reteaua monofazata cu U = 220[V] si
f = 50[Hz], puterea P = 1,5[kW] la cosφ1 = 0,7. Sa se calculeze:
a) valoarea condensatorului care mareste factorul de putere la valoarea cosφ = 0,95;
b) valoarea capacitatii condensatorului la care curentul absorbit din retea este minim.
Rezolvare:
I2 a) Motorul fiind dipol inductiv, φ1 = 45035’, tgφ1= 1,02, iar
IC I1
ansamblul poate rezulta inductiv sau capacitiv: φ2= ±18010’,
U M tgφ2 = ±0,328.
a Pentru a reduce consumul de putere reactiva de la Q1= P·tgφ1
I2” la Q2= P·tgφ2, diferenta de putere reactiva va fi furnizata de
IC” condensatorul
Q1  Q 2 avind
P capacitatea: 1500
φ2” U C  (tg1  tg 2 )  (1,02  0,328)[F],
φ2’ I20 I ωU 2
ωU 2
2π  50  220 2

φ1 C0 cu solutiile C’ = 66,9[μF] si C” = 130,3[μF]. In ambele cazuri

I2’ curentul absorbit din retea se reduce de la valoarea I1 =
IC’
P/(U·cosφ1) = 1500/(220·0,7) = 9,74[A] la valoarea
I1
b I2’=I2”=P/(U·cosφ2) = 1500/(220·0,95) = 7,18[A], cu deosebirea
ca la conectarea capacitatii C’ comportarea circuitului este inductiva (φ2’= +18010’), iar
pentru C” intervine supracompensarea, comportarea fiind capacitiva (φ2”= -18010’).
b) Curentul absorbit din retea este minim la rezonanta: φ20 = 0; I20 = P/(U·cosφ20) =
1500/220 = 6,82[A] si se obtine la conectarea condensatorului cu capacitatea:
P 1500
C0  (tg1  tg  2 )  1,02  98,6[F].
ωU 2
2π  50  220 2
4.1.5. CIRCUITE ELECTRICE SIMPLE
a) Circuit R,L,C serie
φ>0 φ=0
inductiv

Fig.4.6 Circuit R,L,C serie (a) si diagramele fazoriale in regim

inductiv (b), respectiv la rezonanta (c).
rezonanta tensiunilor
di 1 t UC = UL >>
u  u R  u L  u C  R  i  L   i  dt;
dt C 0 1 U
1
U  U R  U L  U C  R  I  jω  LI  j I  I[R  j(ω  L  )];
ωC ωC
1
U 1 1 2 ωL 
Z  R  j(ω  L  ); Z  R 2  (ω  L  )   arctg ωC
I ωC ωC R
 1 f
Conditia de rezonanta: X = 0; ωL  0 L
ωC
Proprietatile circuitului la rezonanta: C NU prin R

U U
• curent maxim: I 0    max.
Z0 R
• factor de putere maxim:  0  0;  cos 0  cos0  1
U U2
• putere activa maxima: P0  UI 0 cos 0  U 1   max .
R R
• rezonanta de tensiuni: UL0 = UC0 >> U
b) Circuit R,L,C paralel

φ>0 φ=0
inductiv rezistiv
Fig.4.7 Circuit R,L,C paralel (a) si diagramele fazoriale (b, c).
u 1 t du
i  i R  i L  i C    u  dt  C ; rezonanta curentilor
R L 0 dt IC = IL >> I
U 1 1 1
I  IR  IL  IC  j U  jω  C U  U[  j( - ω  C)];
R ωL R ωL
1
 ωC
I 1 1
Y    j( - ω  L); Y  12  ( 1 - ω  C) 2 ;   arctg ω  L
U R ωL R ωL 1/R
 1 f
Conditia de rezonanta: B = 0; -ωC  0 L
ωL
Proprietatile circuitului la rezonanta: C NU prin R

U
• curent minim: I 0  U  Y0   min.
R
• factor de putere maxim:  0  0;  cos 0  cos0  1  max.

• rezonanta de curenti: IL0 = IC0 >> I

 4. 2. CIRCUITE TRIFAZATE
4.2.1. SISTEME TRIFAZATE

1  B A1  B A1 cos( t  1 )
d 1
e1   N 1 
dt
 N 1 B A 1 sin( t   1 ) 
 2 E 1 sin( t   1 )
Em = ωNBA = 2π·fNBA;
Fig.4.8 Producerea sistemului trifazat
E = 4,44·fNBA;
de tensiuni electromotoare
e1  2E1 sin( t  1 )

e 2  2E 2 sin( t   2 )

e 3  2E 3 sin( t   3 )
 E1 = E2 = E3 = E;
Sistem trifazat simetric
φ12 = φ23 = φ31 = ± 2π/3.

e  2 E sin( t   )  E  Ee j
1 
1
4
  2   4   j
e2  2 E sin   t      2 E sin   t     ; E 2  e 3 E1 .
  3   3   2
j
  2  E  e 3 E1
e3  2 E sin   t      3
  3 

Fig.4.9 Sistem trifazat simetric in valori instantanee (a) si fazori (b).

 2 4
j 1 3 2 j 1 3
operator de rotatie: ae 3   j ;a e  j
3
2 2 2 2
a 3  1 ; 1  a  a 2  0 ; a*  a 2
•succesiune directă (rotire dreapta):E1 ; E 2  a 2 E1 ; E 3  a E1
2
E
•succesiune indirectă (rotire stinga): 1 ; E 2  a E 1 ; E 3  a E1

a·E1= E3 a·E1= E2
stinga
a +j E1 +j E1

0 a3=1 0
+1 +1
a 2

dreapta

a2·E1= E2 a2·E1= E3
a STSD b STSI
Fig.4.10 Sistem trifazat simetric direct a) si invers b).
•diferenta a doua marimi:
  2  
e12  e1  e 2  2 E sin( t   )  sin   t     
  3 
  
  
 2 E 2 sin cos  t      2 3E sin   t    
3  3  

6
3 3
 
E12  E1  E 2  E1 1  a  E1   j   3 E1e 6
2
j

2 2 

E1, E2, E3 : sistemul marimilor de faza;

E12, E23, E31: sistemul marimilor de linie.

•suma marimilor sistemului simetric:

E1  E 2  E 3  E1 (1  a  a 2 )  0

Fig.4.11 Sisteme trifazate simetrice

directe (de faza si de linie).
4.2.2. CONEXIUNILE SISTEMELOR TRIFAZATE
E1
X A
I1 1
Z1 1’

E2
Y B
I2 2
Z2 2’
6 conductoate de legatura

E3
Z C
I3 3
Z3 3’

Fig.4.12 Sistem trifazat neconectat (3 linii monofazate independente)

A-X;
faze generatoare: B-Y;
Ek C-Z
1-1’;
faze receptoare: 2-2’;
Zk
3-3’

• echilibrat: Z1 = Z2 = Z3 = Zejφ;
Receptor trifazat:
• dezechilibrat.
 A 1
E1 I1 Z1
X A 1 1’
E1 Z1
UA UA-UB= UAB U12
E2 B I2 Z2
Y 2 2’ E2 O E3 N
Z3 Z2
UB
E3 I3 Z3
Z C 3 3’
B C 3 2
O N Ilinie = Ifaza;
I0=I1+I2+I3 conexiune stea (Y):
Ulinie ≠ Ufaza
Fig.4.13 Retea trifazata in conexiune stea.
A, B, C – bornele generatorului;
1, 2, 3 - bornele receptorului
E1 A 1
X I1 A I1 – I3 Z1 1’ E1
1
E2 Z1 Z2
UAB=UA
E2
Y I2 I2 – I1 Z2 2’ C B 3 Z3 2
E3
B 2
E3
I3 I3 – I2 Z3
Z 3’ Ilinie ≠ Ifaza;
C 3 conexiune triunghi (Δ): Ulinie = Ufaza
Fig.4.14 Retea trifazata in conexiune triunghi.
Problema 4.7
Aratati ca tensiunile electrice cu valorile instantanee: u1(t) =
10√2·sin(100πt)[V], u2(t) = u3(t) = 10√2·sin(100πt+π/2)[V] nu formeaza un
sistem trifazat simetric.
Rezolvare:
U1 = U2 = U3 =10[V];
φ12 = γ1- γ2 = 0 - π/2 = -π/2 ≠ 2π/3[rad]; φ23 = γ2 - γ3 = π/2 - π/2 = 0 ≠ 2π/3[rad].
Problema 4.8
Receptorul trifazat caracterizat de: Z1=3ejπ/2[Ω], Z2 =+j3 [Ω], si (R3=0, X=3[Ω]),
este : Z=Zejφ
a) echilibrat; Z=R + jX
b) dezechilibrat. Justificati varianta aleasa.
Rezolvare:
Z1=3[Ω]; φ1= π/2[rad];
Z2 =3[Ω]; φ2=arctg3/0 =π/2[rad];
Z3 = 3[Ω]; φ3= arctg3/0 =π/2[rad];

Z1 = Z2 = Z3 = 3[Ω]; φ1 = φ2 = φ3 = +π/2[rad]; → RTE / varianta (a).

4.2.3. REZOLVAREA SISTEMULUI TRIFAZAT in Y
A I1 1 Z1
• tensiuni de faza: UA= U1; UB= U2; UC= U3;
UA U1’
B I2 2 Z2 • tensiuni de linie: UAB= U12; UBC= U23; UCA= U31;
UB
C I3 3 Z3
U2’ • curenti de linie = curenti de faza: I1; I2; I3
UC
0 Z0 U3 ’ I1  I 2  I 3  I 0
N
0 I0
U0
U1' Y1  U '2 Y 2  U 3' Y 3  U 0 Y 0
  
Fig.4.15 Circuit trifazat in Y cu nul U1  U 0 Y1  U 2  U 0 Y 2  U 3  U 0 Y 3  U 0 Y 0   
A≡1
U1 Y1  U 2 Y 2  U 3 Y 3
U0 
Y 0  Y1  Y 2  Y 3
U1 U1’
U31
N U12 I1   U 1  U 0  Y 1
U3’ U0
U2’
I 2   U 2  U 0 Y 2
O
U3 U2 I 3   U 3  U 0 Y 3
C≡3 B≡2
U23
I 0  I1  I 2  I 3  U 0 Y 0
Fig.4.16 Diagrama fazoriala pentru U0 ≠ 0.
Circuit trifazat simetric si echilibrat in conexiune stea

U1 ; U 2  a 2 U1 ; U 3  a U1 Z1  Z 2  Z 3  Ze j
1  j
Y1  Y 2  Y 3  e
U0 

U1 Y1 1  a  a 2
0
 Z
Y 0  3Y1 I0  Y 0 U 0  0

U1
I1   U 1  U 0  Y 1  U 1 Y 1  e  j I3 +j
Z U31
φ
I 2  U 2 Y 2  a 2 I1
U1= U1’
U3= U3’
I 3  U 3 Y 3  a I1 φ
U23 +1
O=N I1
sistem trifazat simetric de curenti φ U2= U2’
I2
U12

U   3U f ; I   I f
Fig.4.17 Diagrama fazoriala a circuitului
simetric si echilibrat, in conexiune stea.
4.2.4. REZOLVAREA SISTEMULUI TRIFAZAT in Δ

a b
Fig.4.18 Circuit trifazat in conexiune triunghi (a) si diagrama sa fazoriala (b).

• Se dau: - tensiunile de linie: U12, U23 (U31 se poate calcula);

- impedantele receptoare: Z12, Z23 si Z31.

U12 U 23 U 31
• Se calculeaza: - curentii de faza: I12  ; I 23  ; I 31 
Z12 Z 23 Z31

- curentii de linie: I1  I12  I 31 ; I 2  I 23  I12 ; I 3  I 31  I 23 ;

I1  I 2  I 3  0
Circuit trifazat simetric si echilibrat in conexiune triunghi

U12 ; U 23  a 2 U12 Z12  Z 23  Z31  Ze j


U 31   U12  U 23   1  a 2 U12  a U12 
U 12  j U 23  j U 31
I12  e ; I 23  e 2
 a I12 ; I 31  e  j  a I12
Z Z Z

sistem trifazat simetric de curenti

I1  I12  I 31 ; I1  3I12 U   U f ; I   3I f
Problema 4.9
Doua sarcini trifazate nesimetrice sint conectate la o retea trifazata simetrica 380/220[V].
1. Pentru un sistem trifazat simetric direct, care sint valorile curentilor de linie si
curentului de echilibrare?
2. In cazul unei intreruperi accidentale a conductorului de nul, calculati valoare
tensiunii de deplasare a nulului, precum si noile valori ale curentilor de linie.

A IA I12 Z12
Sursa de
tensiune B IB Z23
trifazata I23
IC Z31 Z1= 260[Ω]
simetrica C
directa O I31
Z2=-j150[Ω]
380/220V IN UNO
I1 I2 I3 Z3= j150[Ω]
intrerupere
accidentala Z12= 190[Ω]
Z1 Z2 Z3
Z23= -j38[Ω]
N
Z31= -j38[Ω]

Rezolvare
Fie sistemul trifazat simetric direct al tensiunilor de faza la generator (cu tensiunea UA
origine de faza):
UA = Uf = 220[V]; UB = a2·Uf = a·220[V]; UC = a·Uf = a·220[V].
Rezulta sistemul tensiunilor de linie:
UAB = √3·UA·ejπ/6 = 380·ejπ/6[V]; UBC = a2·UAB; UCA = a·UAB.
 I1 = UA/Z1 = 220/260 = 0,846[A]
I2 = UB/Z2 = a2·220/-j150 = j·a2·220/150 = j(-1/2 - j√3/2)·1,466 = 1,27 – j0,733[A]
I3 = UC/Z3 = a·220/j150 = -j·a·220/150 = -j(1/2 - j√3/2)·1,466 = -1,27 - j0,733[A]
I12 = UAB/Z12 = 380·ejπ/6/190 = 2·(√3/2 + j/2) = 1,732 + j1[A]
I23 = UBC/Z23 = a2·380·ejπ/6/-j38 = (-1/2 - j√3/2)·10j·(√3/2 + j/2) = 10[A]
I31 = UCA/Z13 = a·380·ejπ/6/j38 = (1/2 - j√3/2)·(-j10) ·(√3/2 + j/2) = -5(1+j√3)[A]
IA = I1+ (I12 – I31) = 0,846+ √3 + j1+ 5(1+j√3) = 7,578 +j2,732[A]; I1 = 8,055[A]
IB = I2+ (I23 – I12) = 1,27+ – j0,733 +10 - √3 - j = 9,538 -j1,732[A]; I2 = 9,848[A]
IC = I3+ (I31 – I23) = -1,27-j0,733 -5(1+j√3) -10 = -16,27 – j9,4[A]; I3 = 18,79[A]
IN =I1+IU
2+I  Y0,846
A3= 1  UB– j1,766[A];
Y 2  U C  IYN 3= 1,958[A].
220(1/260  a 2 /  j150  a/j150)
U NO    220  j380[V]
Y1  Y 2  Y 3 1/260  1/  j150  1/j150

TemaUNO4.8
= 439[V]
O casa este alimentata la reteaua trifazata de joasa tensiune 380/220[V], 50[Hz].
Urmatorii consumatori monofazati sint conectati in stea cu nul accesibil:
• pe faza 1, o plita electrica cu puterea activa 1980[W] si cosφ = 1;
• pe faza 2, o masina de spalat cu puterea aparenta 3300[VA] cu cosφ = 0,8 (inductiv);
• pe faza 3, ansamblul de prize si corpuri de iluminat. Iluminatul (incandescent si
fluorescent) consuma puterea activa de 1320[W], la cosφ = 0,6 (inductiv).
1.Desenati schema de principiu a instalatiei.
2.Calculati tensiunile de faza, curentii de faza, impedantele echivalente ale sarcinilor.
3.Calculati curentii de linie si reprezentati diagrama fazoriala a tensiunilor si curentilor.
4.Calculati valoarea curentului de echilibrare (prin conductorul de nul).
4.2.5. PUTERI ELECTRICE in RETELE TRIFAZATE
a) Retea cu conductor neutru (retea cu 4 conductoare)

1
* * * *
2 I 0  I1  I 2  I 3 ; I 0  I1  I 2  I 3

N
Fig.4.19 Masurarea puterii active in
retele trifazate cu 4 conductoare

S  U1 I1*  U 2 I *2  U 3 I *3  U 0 I *0 
  U1  U 0  I1*   U 2  U 0  I *2   U 3  U 0  I *3  U1' I1*  U '2 I *2  U 3' I *3

 '
  '
  '
P  U1' I1 cos  U1 , I1  U '2 I 2 cos  U 2 , I 2  U 3' I 3 cos  U 3 , I 3  
 P1  P2  P3 .
b) Retea fara conductor neutru (cu 3 conductoare)

1 * * *
I1  I 2  I 3  0 ; I1  I 2  I 3  0

Fig.4.20 Masurarea puterii active in

retele trifazate fara conductor neutru

S  U1 I1*  U 2 I *2  U 3 I *3   U1  U 2  I1*   U 3  U 2  I *3 
 U12 I1*  U 32 I *3

P  U12 I1 cos   U12 , I1   U 32 I 3 cos   U 32 , I 3   P1  P2

Retea trifazata simetrica si echilibrata

U1f  U f ; U 2f  a 2 U f ; U 3f  aU f Z1  Z 2  Z 3  Ze j
* *
 U 1f   U f  j  j
I1*f     
 e 
  I f e
 Z1   Z 
* *
 U 2f   U 
I *2f      a 2 f e  j   aI f e j

 Z2   Z 
* *
 U 3f 
   a f e  j   a 2 I f e j
U
I *3f 
 Z   Z 
 3 

S  U1f I1*f  U 2f I*2f  U 3f I*3f 

 U f I f e j  a 2 U f aI f e j  aU f a 2 I f e j  3U f I f e j .

P  3U f I f cos   3P1
a b
Fig.4.21 Masurarea puterii active in retele simetrice si echilibrate cu (a)
si fara (b) conductor neutru.

 U 
 Υ  3 I cos 
3
P  3U f I f cos     3U I cos
Δ  3U I  cos 
 
3 

P  3UI cos  , [ W ], Q  3UI sin  , [VAR ] ; S  3UI , [VA ].

Problema 4.10
Un receptor trifazat, conectat in triunghi, cu impedanta de faza Z,
caracterizata de R = 15[Ω] si L= 32[mH], este alimentat la reteaua trifazata si
simetrica, cu tensiunea de linie de 380[V] si frecventa 50[Hz]. Sa se calculeze
puterea activa absorbita.
Rezolvare:
Pentru conexiunea Δ: Uℓ = Uf; Iℓ = √3·If =√3·Uf /Z; si cosφ = R/Z, unde:
Z =√R2+X2= √R2+(ωL)2 = √R2+(2πfL)2
Inlocuid valorile cunoscute rezulta:
Z = √152+(2π·50·32·10-3)2=10[Ω];
If = 380/18 = 21,1[A]; Iℓ = √3·21,1 = 36,6[A];
cosφ = 15/18 = 0,83;
Reteaua fiind simetrica si echilibrata si cunoscindu-se marimile de linie:
P = √3·Uℓ·Iℓ ·cosφ = √3·380·36,6·0,83 = 19994[W] ≈ 20[kW].

Tema 4.9
Pentru receptorul trifazat din problema 4.9, calculati puterea reactiva si
justificati ca aceasta putere este absorbita (nu debitata) de receptor.
Tema 4.10
Daca sarcina trifazata, din problema 4.9, este conectata in stea in loc de
triunghi, calculati valoarea curentului si o puterii active absorbite..
Tema 4.11
O sarcina echilibrata, conectata la o retea trifazata simetrica, cu tensiunea
de linie de 6[kV], absoarbe o putere activa de 48[kW], la un factor de putere
cosφ = 0,94. Calculati valoarea efectiva a curentului de linie. Repetati calculul
in cazul in care sarcina ar fi conectata in triunghi (aceeasi putere activa
consumata si la acelasi cosφ) si determinati si valoarea efectiva a curentului
prin fazele consumatorului.
Tema 4.12
Impedanta de faza a unui consumator trifazat echilibrat este formata dintr-
o rezistenta R = 15[Ω] in serie cu o capacitate C = 185[μF]. Acest consumator,
in conexiune stea, este alimentat la o retea de 50[hz], a carei tensiuni de linie
are valoarea 380[V]. Calculati tensiunea de faza, curentul de faza, defazajul,
puterile active si reactive ce caracterizeaza acest receptor trifazat.
Tema 4.13
La o retea trifazata si simetrica directa, cu tensiunea de 380[v], este legat
in stea, o sarcina dezechilibrata formata dintr-un condensator C, o bobina L si
un rezistor R. neutrul stelei N este legat la nulul sursei O. Cunoscind ca
ωL=1/ Ωc = R =100[Ω], se cere sa reprezentati diagrama fazoriala a tensiunilor
si a curentilor pe fazele receptoare, precum si curentul prin conductorul de nul
INO. In cazul intreruperii conductorului de nul, care este tensiunea UNO si care
sint curentii prin fazele receptoare? Repetari calculele pentru aceeasi sarcina
dar alimentata la o retea trifazata simetrica inversa.
4.2.6 CONVERSIA TRIUNGHI → STEA
Modificarea conexiunii impedantelor din triunghi in stea este utilizata pentru:
• reducerea temporara a puterii (exemplu – pornirea motoarelor asincrone);
• alimentarea consumatorului trifazat la o retea cu tensiunea de √3 mai mare.
a) Reducerea puterii absorbite
Daca tensiunea retelei si impedanta sarcinii ramin nemodificate, conversia conexiunii din
triunghi in stea, conduce la urmatoarele modificari:
• tensiunea de faza se reduce de √3;
• curentul de faza se reduce de √3 ori;
• curentul de linie se reduce de 3 ori.
1
Ca atare puterea obsorbita de sarcina devine de 3 ori mai mica: PY  PΔ
3
b) Adaptarea la o tensiune mai mare
In SUA tensiunea de linie are valoarea de 220V (tensiunea de faza 127V).
Daca consumatorul are conexiunea Δ va putea fi utilizat in CE, unde tensiunea de linie
are valoarea 380V ( tensiunea de faza 220V), prin modificarea conexiunii din Δ in Y.
Tensiunea, curentul si puterea de faza nu se modifica, deci consumatorul nu este
suprasolicitat. Frecventa
4.2.6. METODA COMPONENTELOR SIMETRICE
Studiul regimurilor nesimetrice in retele cu numar mare de linii de transport,
transformatoare, generatoare si motoare trifazate se face dificil prin metode
clasice, in special datorita prezentei cuplajelor magnetice intre elementele
mobile (rotor si stator) ale masinilor electrice.
Metoda componentelor simetrice, recomandata pentru rezolvarea
regimurilor trifazate nesimetrice ale circuite liniare, consta in calculul a trei
regimuri simetrice.
a) descompunerea sistemului nesimetric in trei sisteme simetrice

E1 = E h + Ed + Ei
Eh1 = Eh2= Eh3= Eh
simetric homopolar E2 = Eh+ a2·Ed2+ a·Ei2
E1 = Eh1+ Ed1+ Ei1 Ed1 = Ed E3 = Eh+ a·Ed3+ a2·Ei3
simetric
Ed2 = a2·Ed 1 1 1
E2 = Eh2+ Ed2+ Ei2
& Ed3 = a· Ed
direct
Δ  1 a2 a  3 3j
E3 = Eh3+ Ed3+ Ei3
Ei1 = Ei 1 a a2
nesimetric Ei2 = a· Ei simetric
invers
Ei3 = a2·Ei sistem compatibil determinat
 E1
Ed1= Ed
Eh1= Eh2= Eh3= Eh
E3
Ei3= a2·Ei Ei2= a·Ei
Ed3= a·Ed
≡ + + Ei1= Ei
E2
nesimetric simetric simetric simetric
homopolar direct invers
Ed2= a2·Ed
Ed1 = Ed Ei1 = Ei
Ed1 Ei1 Eh Ed2 = a2·Ed Ei2 = a· Ei
Eh E3 E1 Ed3 = a· Ed Ei3 = a2·Ei

Ei3
Ed3 E2

E1 = Eh1+ Ed1+ Ei1 Eh

Ed2
E2 = Eh2+ Ed2+ Ei2 Ei2

E3 = Eh3+ Ed3+ Ei3

Fig.4.22 Reprezentarea geometrica a descompunerii sistemului trifazat nesimetric

in componente trifazate simetrice
b) calculul componentelor simetrice
• se cunosc marimile sistemului trifazat nesimetric: E1, E2 si E3;
• componentele sistemelor simetrice Eh, Ed si Ei se calculeaza cu relatiile:
1
Eh = 3 ( E1 + E2 + E3 )
1
Ed = 3( E1+ a·E2+ a2·E3)
1
Ei = 3 ( E1+ a2·E2+ a·E3)

Problema 4.11
Sa se calculeze componentele simetrice ale sistemului nesimetric de tensiuni
electrice cu valorile instantanee: u1(t) = 10√2·sin(100πt)[V], u2(t) = u3(t) =
10√2·sin(100πt+π/2)[V].
Rezolvare:
Fazorii acestor tensiuni sint: U1= 10[V]; U2 = U3 = 10·ejπ/2 = j10[V].
Valorile complexe (fazorii) componentelor simetrice ale tensiunilor sint:
Uh = 1/3·(10 +j10 +j10) = 10/3·(1+j2) [V];
Ud = 1/3·(10 +a·j10 +a2·j10) = 10/3·[1+(-1/2+j√3/2)·j+ (-1/2-j√3/2)·j] = 10/3·(1- j) [V];
Ui = 1/3·(10 +a2·j10 +a·j10) = 10/3·[1+(a2+a)·j] = 10/3·(1- j) [V];
c) calculul puterilor cu ajutorul componentelor simetrice
S = U1·I1* + U2·I2* + U3·I3*,
unde: U1, U2, U3 sint tensiunile de faza, iar I1, I2, I3 curentii de faza.
Functie de componentele simetrice:
U1 = Uh+ Ud+ Ui; U2 = Uh+ a2Ud+ aUi; U3 = Uh+ aUd+a2Ui,
expresia puterii compleze devine:
S = Uh(I1* + I2* + I3*) + Ud(I1* + a2·I2* + a·I3*) + Ui(I1* + a·I2* +a2·I3*).
Deoarece; a* = a2 si a2* = a, rezulta:
S = 3Uh·Ih* + 3Ud·Id* + 3Ui·Ii*.
d) transformator de nul
O retea de joasa tensiune (j.t.) este alimentata printr-un transformator trifazat T1
alimentat la o retea de inalta tensiune (i.t.). Ambele infasurari sint conectate in stea, cu
nul accesibil in secundar (j.t.) si cu nulul izolat in primar (i.t.). Aceasta ultima conditie
implica:
IA + IB + IC = 0.
Conform teorie transformatorului ideal, curentii din infasurarile corespunzatoare ale
primarului (i.t.) si secundarului (j.t.) sint proportionali, diferind numai prin numarul de
spire. Ca atare relatia este adevarata si pentru curentii de linie din reteaua de j.t.:
IR+ IS+ IT = 0.
Deoarece suma curentilor de linie este nula, obligatoriu si componenta homopolara va fi
tot nula. Astfel, in cazul conectarii unei sarcini dezechilibrate, nu se poate garanta
mentinerea tensiunii de faza.
In cazul particular al conectarii unei sarcini monofazate Z (de exemplu intre faza T si
nulul N), conditia IR = IS = 0 conduce la IT = 0 si UTN = 0.
Pentru garantarea unei alimentari corecte a sarcinii trebuie conectat, in reteaua de joasa
tensiune, un al doilea transformator, numit transformator de nul, cu primarul in stea cu
nul accesibil si secundarul in triunghi. Acest transformator este capabil sa furnizeze
componenta homopolara Ih ceruta. Conexiunea in triunghi a secundarului
transformatorului T2 asigura egalitatea curentilor din primar.
In cazul sarcinii monofazate unice Z, curentii ceruti sint I1 = I2 = 0 si I3 = I = UTN/Z.
Descompunerea in componente simetrice arata ca transformatorul t2 se comporta ca un
circuit deschis 9impedanta infinita) pentru componentele directa si inversa si ca un
 T1 T2
IA IR Ih
R
IB IS S I1 Ih
IC IT I2 Ih
T
I3
IA+IB+IC=0
teoria Z
transformatorului I +I +I =0 3Ih
R S T

N
retea de inalta tensiune retea de joasa tensiune

Fig. 4.23 Tratarea nulului intr-o retea de joasa tensiune