Cultura Fizică și Modul

sănătos de viață.
Factorii dăunători.

A E L A B O R AT: C O T E L E A S T E L A
G R U PA : I P F 1 9 0 5 G
PROFESOR: CIOCAN ALEXANDRU
CULTURA FIZICĂ.
EDUCAȚIA FIZICĂ.
Cultura fizică - dezvoltarea armonioasă a corpului prin sport și gimnastică, atât
pentru întărirea și menținerea sănătății, cât și
pentru formarea calităților fizice necesare în muncă, sport etc., la care
se adaugă baza materială, cercetarea științifică, procesul de formare a specialiștil
or; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare; educație fizică

Educatia fizica - activitatea de formare-dezvoltare "corporala" necesara pentru asigurarea sanatatii

omului, respectiv "a starii de echilibru si functionare a organismului" .
Definirea educatiei fizice evidentiaza "baza fiziologica si psihologica" a activitatii de formare-
dezvoltare a personalitatii umane aflata intr-un proces de "reasezare" in functie de solicitarile tot
mai intense ale societatii moderne (intelectuale, etice, filosofice, politice, religioase, tehnologice,
ecologice, estetice, igienice etc). Interventia sa vizeaza intretinerea sanatatii organismului dar si
provocarea "efectelor mintale si morale" care sunt mai putin remarcabile in plan imediat, generand
insa efecte sociale multiple, raportabile la universul valoric propriu culturii fizice si sportului.
Educatia fizica reprezinta astfel activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane proiectata
si realizata prin valorificarea deplina a potentialului fizic, fiziologic si psihologic al organismului in
conditiile specifice societatii moderne, contemporane.
MODUL SĂNĂTOS DE VIAȚĂ
PENTRU UN MOD SĂNĂTOS DE VIAȚĂ,FĂ SPORT!
• PRACTICAREA SPORTULUI ÎȚI ÎMBUNĂTĂȚEȘTE
STAREA FIZICĂ ȘI MENTALĂ
• SPORTUL ÎȚI ÎMBUNĂTĂȚEȘTE CONCENTRAREA ȘI
ATENȚIA
• SPORTUL REDUCE STRESUL ȘI DEPRESIA
• ACTIVITATEA FIZICĂ ÎMBUNĂTĂȚEȘTE
CALITATEA SOMNULUI
• SPORTUL SPOREȘTE ÎNCREDEREA ÎN SINE A
PRACTICANTULUI
 ALIMENTEAZĂ-TE CORECT!
O alimentaţie sănătoasă ne protejează de multe boli cronice, cum
ar fi afecţiunile cardiovasculare, diabetul şi cancerul, iar faptul că
mâncăm o varietate de alimente, că avem un consum scăzut de
sare, zahăr şi grăsimi saturate şi de grăsimi de tip trans sunt doar
câteva dintre regulile esenţiale pentru o alimentaţie sănătoasă.

• Oferă organismului toată paleta de substanțe necesare

consumului zilnic
• Legumele, fructele și cerealele trebuie să reprezinte
60% din meniul zilnic
• Grasimile nesaturate recomandate provin din nuci,
semințe, pește, avocado etc.
• Folosește alimente proaspete, fără conservanți, cât
mai naturale
• Ia în fiecare zi micul dejun
• Exclude fast-foodul din rațiunea alimentară
SPUNE STOP FUMATULUI!
Atunci când aprindeți o țigară, tutunul arde și creează fum. În fumul de
țigară au fost identificate peste 8.000 de substanțe chimice sau „compuși
ai fumului”. Autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ
100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze sau potențiale cauze ale
bolilor asociate fumatului precum cancerul pulmonar, bolile
cardiovasculare și emfizemul.
Nicotina este o substanță chimică produsă în
Faceti miscare! mod natural în planta de tutun. Atunci când
Activitatea fizica va ajuta sa reduceti pofta de nicotina. Cand tutunul este ars, nicotina trece în fum. Deși
tanjiti dupa o tigara, puneti-va rolele in picioare sau iesiti la creează dependență, nicotina nu este cauza
alergat. Chiar si exercitiile usoare, precum mersul pe jos sau
gradinaritul va pot fi de folos. Caloriile pe care le veti mai principală a bolilor asociate fumatului
consuma in plus va vor ajuta sa scadeti si in greutate.

Renuntati la fumat cu gandul la starea dumneavoastra de sanatate

Renuntatul la fumat presupune beneficii imediate asupra starii dumneavoastra
de sanatate. Va scade tensiunea arteriala dupa numai 20 de minute. De
asemenea, in cursul unei zile, daca renuntati sa mai fumati, nivelul de monoxid
de carbon din sange revine la normal. Intre doua saptamani si trei luni, riscul de
a suferi un atac de cord scade, iar plamanii dumneavoastra incep sa functioneze
mai bine. Printre beneficiile pe termen lung se numara un risc scazut de a
dezvolta boli cardiovasculare, cancer pulmonar, precum si alte tipuri de cancer.
SPUNE NU ALCOOLULUI!
Alcoolul este un drog care în timp poate
creea o dependență! Este un drog depresiv
care încetinește activitatea creierului, nu un
stimulent!
•  Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea
arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide,
zaharuri, cortizon.
•  Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din
organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor
functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura"
80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel
alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele
nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai
mult sub influenta alcoolului.
• Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la
malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale
si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente
importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea
progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante
importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
NU FI DEPENDENT DE DROGURI!
Dependența de droguri- afectiune cronica a creierului, care deseori recidiveaza si
care provoaca consumul de droguri compulsiv, in ciuda consecintelor daunatoare
pentru cel dependent si pentru cei din jurul sau. Este o afectiune a creierului
pentru ca duce la schimbari in structura si functionarea creierului. Desi este
adevarat ca pentru majoritatea oamenilor decizia de a lua prima data droguri este
voluntara, in timp schimbarile din creier provocate de abuzul de substante poate
afecta controlul de sine al persoanei si capacitatea de a lua decizii sanatoase, si in
acelasi sa creeze un intens impuls sa ia droguri.
Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un
spectru larg, de la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Efectul cel mai nociv asupra cailor respiratorii si al plamanilor este cauzat de
drogurile inhalabile, inclusiv marijuana, tutun si alte inhalante. Inhalarea pe nas, • Sedativele şi tranchilizantele uşoare includ drogurile
„trasul pe nas”, de heroina sau cocaina descompune tesutul nazal. In timp, benzodiazepine precum valium. De cele mai multe ori acestea
tesutul nazal care separa pasajele nazale, septul, poate fi perforat (apar „gauri”). sunt prescrise pentru efectele lor calmante şi pentru a ajuta la
Cocaina, heroina, analgezice si ierburile pot provoca iritarea stomacului si somn. În general au aceleaşi efecte ca şi depresoarele dar crează
aparitia senzatiei de greata si a varsaturilor, iar cocaina declanseaza de multe un alt tip de dependenţă..
ori dureri abdominale. • Opiaceele, cunoscute şi ca analgezice narcotice, sunt analgezice
care produc stări de euforie (fericire) şi somnolenţă. Opiaceele
includ morfina, heroina şi methadona.
• Stimulentele sunt droguri care întreţin starea de veghe, cresc
activitatea mintală, dau energie şi mai multă încredere.
Drogurile stimulente includ cocaina şi amfetaminele.
• Halucinogenele sunt droguri care produc „viziuni” ciudate şi
intense numite halucinaţii. Aceste droguri include LSD (acid) şi
„ciupercile magice” („magic mushrooms”).