Situația ecologică în Republica

Moldova
 Situatia ecologica a spatiilor terestre

În Republica Moldova se taie câte trei hectare de pădure la fiecare oră, arată datele Biroului
Național de Statistică, iar zilnic în țara noastră se defrișează 73 de hectare forestiere. Din această
cauză crește riscul de dispariție a unor specii de plante și animale care trăiau în păduri. Unele din
ele pot fi găsite în Cartea Roșie a Republicii Moldova
 Prima ediție a fost publicată în 1978 și
cuprindea 26 de specii de plante și 29
de specii de animale.
 În ediția a doua a „Cărții Roșii a
Republicii Moldova” din 2001 au fost
incluse 126 de specii de plante și
ciuperci, 116 specii de animale pe cale
de dispariție iar în ediția din 2015 -208
specii de plante și 219 specii de
animale.
 Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin
Chișinăului. În această cantitate intră și deșeurile toxice: baterii, tehnică,
substanțe medicale, termometre. 
 1, 2 milioane tone de deșeuri
solide au fost depozitate la cea
mai mare gunoişte neautorizată
din Europa, care se află la
periferia Chișinăului, din 2011
şi până în prezent.
 Situatia ecologica a aerului
 Prezența poluanților organici persistenți în aer se datoreaza emisiilor de la
întreprinderile chimice și fabricile de ardere a deșeurilor, tratamentului chimic al
plantelor agricole și al suprafețelor de padure contra bolilor si dăunătorilor,
evaporării și sublimarii lor de pe învelisul solului etc.
 Situatia ecologica a apelor
 Accesul la apă curată și igienă este o precondiție pentru o viață sănătoasă.
S-a estimat că în Republica Moldova aproximativ 15-20% din incidența de
diaree acută și hepatita A, 22-25% din bolile gastrointestinale și 100% din
incidența fluorozei dentare sunt cauzate de apă.
  
 Autoritatea națională de salubrizare estimează că aproape 80%
din fântâni, care adesea reprezintă sursa principală de apă în
sate, nu întrunesc normele de siguranță din cauza factorilor
naturali sau a factorilor provocați de om.
 În conformitate cu Strategia națională de alimentare cu apă și
sanitație, aproximativ 54% din probele de apă preluate din apa
cu care sunt aprovizionate școlile depășesc concentrația maximă
permisă a parametrilor chimici și sanitari, pe când 20% din
probe nu satisfac parametrii de siguranță microbiologică.
Republica Moldova conduce încă un top ruşinos - are cele mai poluate râuri din
Europa. Din cele peste 3.000 de ape curgătoare, niciuna nu are apă curată. Sunt
clasificate chiar de autorităţi ca foarte poluate. Şi asta pentru că din 900 de
localităţi, doar 40 au staţii de epurare cu adevărat eficiente.
  Râul Bâc face parte din clasa cinci - ca foarte poluat. Este însă atât de toxic încât, din
cele cinci clase de poluare existente, pentru el ar putea apărea şi cea de-a şasea.Bâcul nu
mai este râuleţ, ci un canal de scurgere, unde de fiecare dată depistăm insuficienţă de
oxigen şi lipsă de viaţă vegetală sau animală. Dacă, până la intrarea în Chişinău, acesta
corespunde măcar puţin normelor sanitare, după Chişinău mirosul e pătrunzător... Dar
acest fenomen e caracteristic tuturor râuleţelor în aval localităţilor urbane
„Natura nu este un loc pe care îl vizitezi...
Este acasă.”
Gary Snyder