Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu"

REABILITAREA MEDICALĂ A
PACIENȚILOR CU HEMIPLEGIE

Realizat de : Teleatnic Nicoleta 1609

Cuprins

■ Definiție
■ Modelul CIF
■ Procesul de reabilitare
Evaluarea funcțională
Obiectivele
Metodele utilizate
■ Bibliografie
 Definiție
■ Hemiplegia este o pierdere severă sau completă a funcției motorii pe o parte a corpului. ( 1)

Alternativ
a

Flască Spastică

Hemiplegie
Modelul CIF

Patologia
Deficiențe ale funcțiilor și structurilor organismului
 Două probleme musculare comune legate de hemiplegie sunt atrofia
musculară și spasticitatea.

 Pierderea parțială a senzației ,cu toate acestea, unii hemiplegici

pot prezenta dureri în partea lor paralizată, pe lângă o senzație
generală de amorțeală.

 Sindromul Pusher- Acest dezechilibru poate face hemiplegicul mai

predispus la cădere și poate provoca leziuni.

 Convulsii- Convulsiile sunt adesea legate de leziuni cerebrale

traumatice și accidente vasculare cerebrale, care sunt frecvente în
rândul hemiplegicilor.

Dificultate de vorbire- deteriorarea lobului parietal.
Limitarea activităților Restricții de participare
Procesul de reabilitare
1. Evaluare functională
 functii vitale: respiratie, deglutitia, masticatia, controlul defecatiei si al
vezicii urinare.
 activitatea mintală si a capacitatea de comunicare (verbala, scrisa, prin
mimica)
 sensibilitatea exteroceptivă si proprioceptivă
 abilitatea motorie (reflexe si reactii reflexe, tonus muscular,
coordonare pe partea neafectata, abilitatea miscarii trunchiului si a
partii afectate).
 controlul motor în diverse situatii posturale(mobilitate, stabilitate,
mobilitate controlata)
 activitatile zilnice (ADL=Activities of Daily Living)
 amplitudinea miscarilor articulare
 integrarea familială, socială, ocupatională
2 Obiective generale:
- corectarea posturii si aliniamentului corpului;
- refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare;
- cresterea mobilitatii articulare;
- cresterea si adaptarea capacitatii de efort;
- reeducarea respiratorie;
- ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului;
- reeducarea sensibilitatii.
- formarea capacitatii de relaxare;
3 Metodele utilizate

■ Kinetoterapia
■ Masajul
■ Electroterapia
■ +Psihoterapia
■ +Logopedie
Kinetoterapia

Pozițiile anumite (posturile)

Tratarea prin pozitii de gimnastica pasiva se incepe in:

* ictus ischemic - la 2-4 zi
* ictus hemoragic - la 6-8 zi in conditii de hemodinamica stabila.
Exista diferite scheme de aranjare a membrelor paretice pentru prevenirea aparitiei
contracturilor.
Alternarea periodica a pozitiei membrelor in pozitia bolnavului pe spate si pe o parte.
Alternarea pozitiilor pe spate, partea sanatoasa si partea bolnava.
Pozitia pe partea paretica
• Capul se stabilizeaza in pozitia comoda, trunchiul putin intors si se mentine din spate si
picioare cu perne.
• Coapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie, articulatia genunchiului in flexie usoara.
• Mana paretica sa intinde pe perna.
• Mana sanatoasa se aranjeaza pe perna sau pe corp.
• Piciorul sanatos - pozitie pe perna usor flectat in articulatia genunchiului si coxofemorala.

Pozitie pe partea sanatoasa

• Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul, trunchiul usor flectat anterior.
• Mina paretica se aranjeaza pe perna, flectata in articulatie umarului sub un unghi de 90grd
si intinsa.
• Piciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului, gamba
si planta sint plasate pe perna.
• Mana sanatoasa ocupa o pozitia comoda.
• Piciorul sanatos se aranjeaza in extensia articulatiei genunchiului si articulatia
coxofemurala.
La tratarea prin pozitie se va tine cont ca mana si articulatia umarului membrului paretic sa
se afle la acelasi nivel pentru a evita extensia capsulei articulare - ce apare destul de frecvent
si este insotita de aparitia durerilor.
 Mobilizarea

Incepind cu a 8-10 zi in ictus ischemic si de la 3-4 sapt. in ictus hemoragic daca

permite starea generala a bolnavului si hemodinamica, bolnavul se invata a sedea. La
inceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durata de 3-5 min. i se da o pozitie semisezanda
sub un unghi de 30grd. In decurs de citeva zile sub controlul pulsului se mareste
unghiul si durata. Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca
20 b./min.,la aparitia unei tahicardii evidente se micsoreaza unghiul de asezare si
durata procesului.
Peste 6 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 90grd, iar durata - pina la 15 min.
apoi se invata asezarea cu picioarele coborite (mina paretica se fixeaza pentru a
preintimpina extinderea capsulei articulare a umarului.
Se trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu
altul
Se practică mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu ajutorul
metodistului, iar pe masura imbunatatirii mersului - cu ajutorul cirjelor.
Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care consta in flexia
concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala , genunchiului , talocrurala.
Ultima etapa este mersul pe scari . mana paretica trebuie sa fie fixata.
Mișcările active

Se disting exercitii cu caracter static, in care are loc contractia tonica a muschilor si
exercitii cu caracter dinamic (efectuarea miscarilor). In pareze severe gimnastica
activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. Aceste exercitii,
constau in mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data (de kinetoterapeut).
Exercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror
tonus deobicei nu se mareste: m. abductori ai umarului, supinatori, extensorii bratului,
mainii, degetelor, m. abductori ai coapsei, flexorii gambei si plantei.
 O importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. Petru aceasta se foloseste
procedeul de opunere miscarii active, ce permite de a regla sarcina in diferite grupe de
muschi. Trebuie urmarita respiratia (nu se permite retinerea respiratiei), extinderea m.
hipertonici la inspiratie. Se efectuiaza toate miscarile posibile petru aceasta articulatie
cu un tempo lent.
Spre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active,
frecventa repetarii lor, se incep exercitii si pentru trunchi (intoarceri si inclinari laterale,
flexie, extensie.)
Instruire repetitivă a sarcinilor
■ Practica repetată a activităților motorii specifice sarcinii (de exemplu, ridicarea unei cupe) în mod
regulat este mai eficientă decât mișcările simple la articulații. O secvență motorie activă a unei mișcări
dorite este efectuată în mod repetat în cadrul unei singure sesiuni de antrenament, care vizează un
obiectiv funcțional clar.
Terapia de mișcare indusă de constrângeri
Implică imobilizarea brațului non-paretic în timpul efectuării antrenamentului
orientat spre sarcină cu membrul paretic. A fost dezvoltat în principal la funcțiile
membrelor superioare și poate este cea mai investigată intervenție în reabilitarea
accidentului vascular cerebral .
Original include constrângerea membrului superior neparetic cu o mănușă timp de
90% din orele de veghe 2 săptămâni, în timp ce membrul afectat este supus unui
antrenament intens de 5-6 ore pe zi.
În versiunea modificată a , ședințele de terapie sunt mai puțin intense (1/2 oră până
la 2 ore pe zi timp de 3 zile pe săptămână) și au toleranță și acceptabilitate mai bune
Terapia cu oglinda
Masajul
Masajul, se incepe:
- in ictus ischemic - la 2-4 zi de boala
- in ictus hemoragic - la 6-8 zi de boala.
Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa, zilnic, incepind cu durata de 10
min. si treptat se mareste durata pina la 20 min. Masajul muschilor poate influenta starea tonusului
muscular: in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor duce la cresterea spasticitatii. Marirea
spasticitatii poate fi cauzate si de tempo-ul miscarilor
Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva, masajul trebuie sa fie tot selectiv.
La efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea, frictiunea circulara si vibratia
neintrerupta. La masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea, frictiunea si vibratia intrerupta.
Masajul se incepe de la segmentele proximale si continue spre cele distale a membrelor. Masajul se face
timp indelungat - 30-40 de proceduri.
Electroterapia
Stimularea electrică este una dintre cele mai utilizate terapii, iar beneficiile sale
raportate includ reducerea spasticității, și durerea redusă.
Există multe tipuri de SE aplicate frecvent -stimularea electrică neuromusculară
,stimularea electrică funcțională , stimularea neuromusculară electrică
transcutanată și ionoforeza (pentru administrarea medicamentelor). Combinarea SE
cu exerciții fizice este esențială pentru obținerea de rezultate maxime.
■ Stimularea electrică
neuromusculară este
administrată de electrozi de
suprafață peste mușchii
paralizați – stimulările sunt
pulsatile În sesiuni de 15-30
minute timp de 4-8
săptămâni.
Stimularea electrică
funcțională este o tehnică
care folosește impulsuri
electrice cu energie scăzută
pentru a induce mișcări într-
un mușchi sau grup de
mușchi slabi la nivelul
membrului paralitic. Sunt
utile în recalificarea
funcțiilor motorii voluntare,
cum ar fi apucarea, atingerea
și mersul pe jos.
Stimularea neuromusculară electrică
transcutanată este o tehnică
neinvazivă ieftină și autoadministrată
pentru ameliorarea durerii asociate cu
rigiditate și contracturi la nivelul
membrelor hemiplegice .
Psihoterapie.
Ca urmare a afectării creierului, pacientul
poate avea disfuncționalități ale
capacităților sale intelectuale. Judecata,
orientarea, motivația și reacțiile sale
emoționale pot fi afectate. Psihologul și
psihiatrul, oferind psihoterapie
individuală sau de grup, ajută pacientul
să-și înțeleagă și să accepte dizabilitatea
în mod real și, de asemenea, să ofere
psihoterapie.
Logopedie
Afazia sau tulburarea comunicării este foarte
frecventă în hemiplegie. Una sau orice combinație
a celor patru modalități lingvistice, și anume,
expresie, înțelegere, citire și scriere, poate fi
afectată. Această afectare nu este neapărat
proporțională cu deprecierea fizică. Logopedia
este singura metodă directă pentru tratamentul
afaziei și majoritatea pacienților pot beneficia
foarte mult de aceasta. Îmbunătățirea funcției
limbajului nu este neapărat proporțională cu
îmbunătățirea fizică.
 Bibliografie

■ 1 https://icd.who.int/browse11/lm/en#/http%3a%2f%2fid.who.int%2ficd%2fentity%2f1641958762
■ https://www.physiopedia.com/Hemiplegia?utm_source=physiopedia&utm_medium=related_articles&utm
_campaign=ongoing_internal
■ https://www.intechopen.com/chapters/74822
■ http://your-pt.blogspot.com/2014/03/physical-therapy-for-hemiplegia.html