Analiza performanței in domeniul social al

EU27 și R. Moldova

Studenta Andrieș-Osoba Tatiana

Grupa AA-201M

Coordonator Dr. Conf. Univ. Crucerescu Cornelia

 Europa socială

• În Declaraţia de la Roma, adoptată de liderii UE la data 25 martie 2017, a fost subliniată

importanţa unei Europe sociale puternice pentru viitorul UE27, bazată pe creştere
durabilă, care să promoveze progresul economic şi social, precum şi pe coeziune şi
convergenţă, care să susţină integritatea pieţei interne şi să ia în considerare diversitatea
sistemelor naţionale şi rolul vital al partenerilor sociali.
Europa este lider mondial în ceea ce privește calitatea vieții
 Calitatea vieţii

• Standardele de viaţă pot fi comparate raportând preţul unui pachet de bunuri şi servicii la venitul din fiecare ţară, prin folosirea unei monede noţionale
comune numită standardul puterii de cumpărare (SPC). Comparând PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în SPC obţinem o imagine de ansamblu a
standardelor de viaţă în UE.
 PIB-ul real al UE27
• În UE, creșterea PIB-ului real a cunoscut variații considerabile atât în timp, cât si între statele membre
ale UE. După o reducere observată în 2009 în toate statele membre ale UE, cu excepția Poloniei,
creșterea economică s-a reluat în 2010 în 23 de state membre (și PIB-ul a ramas neschimbat în
Spania), în timp ce în 24 dintre statele membre s-a înregistrat o creștere în 2011. Cu toate acestea, în
2012 aceasta evoluție s-a modificat, jumatate dintre statele membre raportând o creștere economică, în
timp ce nu a existat nici o modificare a nivelului activitații economice în Bulgaria, iar în celelalte state
membre economia a scăzut. Ulterior, majoritatea statelor membre au înregistrat din nou o creștere,
numarul țărilor care au înregistrat o rata pozitivă de variație ajungând la 17 în 2013 și crescând la 25
în 2014 și 27 în 2015 și 2016, în timp ce toate cele 27 de state membre au înregistrat o rata pozitivă de
variație în 2017 (pentru prima data din 2007) și în 2018. Singurul stat membru cu o rata negativa de
variație în 2015 și 2016 a fost Grecia, care a înregistrat scăderi de 0,4 % și 0,2 % după o creștere de
0,7 % în 2014 și șase reduceri succesive ale producției economice în perioada 2008-2013.
PIB-ul al Republicii Moldova
Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2018, Produsul intern brut (PIB) a
însumat 190 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în termeni reali - cu 4,0% faţă de anul 2017
semidefinitiv.

La creșterea PIB, în anul 2018 față de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante
avînd următoarele activități economice:
•     Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele;
activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și o majorare a valorii adăugate brute
(VAB) cu 5,7%;
•     Construcțiile (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,9%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a VAB
(cu 16,0%);
•     Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+0,7%), cu o pondere de 15,1% la
formarea PIB și o majorare a VAB cu 4,3%;
•     Agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%), cu o pondere de 10,2% la formarea PIB și o majorare a VAB cu 1,9%;
•     Informațiile și comunicațiile (+0,2%), cu o pondere de 4,8% la formarea PIB și o majorare a VAB cu 4,3%.
 Comparație

• Anul trecut, cand PIB-ul Romaniei a scazut cu 1,3%, PIB-ul Republicii Moldova a
crescut cu 6,9%, insa cu toate acestea, economia Moldovei este mult in urma economiei
romanesti, iar acest lucru se datoreaza in primul rand evolutiei catastrofale de la inceputul
anilor ‘90. Da local noi observam o crestere a PIB-ul, dar în comparație cu EU27,
Republica Moldova mai are de stabelit niște obiective de dezvoltare si creștere
industrială durabilă.
 Concluzie

• Politica regională a UE urmărește să sprijine fiecare regiune în vederea atingerii

potențialului maxim al acesteia, prin îmbunătățirea competitivității și ridicarea standardului
de viață din cele mai sărace regiuni către media UE. Politica economică regională urmărește
să stimuleze investițiile în regiuni prin îmbunătățirea accesibilității, furnizarea de servicii de
calitate și protejarea mediului, încurajând astfel inovarea, spiritul antreprenorial și crearea
de locuri de muncă și depășind în același timp inegalitățile care se pot manifesta sub formă
de privațiuni sociale, condiții inadecvate de locuire, educație și îngrijire a sănătății, rata
ridicată a șomajului și dotări inadecvate la nivelul infrastructurilor.