MODIFICĂRILE FILOGENETICE ALE

SISTEMULUI DENTAR

Elaborat: Rața Andrei gr.208

PLAN
1. INTRODUCERE
2. DEFINIȚIE
3. CONȚINUT

4. Concluzie
5. BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE
Omul posedă în mod normal două dentiţii: dentiţia temporară
şi dentiţia permanentă. Dentiţia temporară cuprinde 20 de
dinţi:
8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini (2 superiori şi 2
inferiori), 8 molari (4 superiori şi 4 inferiori). Dentiţia
permanentă sau definitivă include 28—32 dinţi: 8 incisivi (4
superiori şi 4 inferiori), 4 canini (2 superiori şi 2 inferiori), 8
premolari (4 superioro 4 inferiori), 8— 12 molari (4—6
superiori şi 4—6 inferiori)
INTRODUCERE
 Săpăturile arheologice ne dovedesc că dentiţia permanentă
este în continuare supusă unor modificări de formă, dimensiuni
şi de număr. Aşa de exemplu, strămoşii noştri aveau 42—44
dinţi. Actualmente la om sunt prezenţi 28—32 dinţi, însă tot
mai des se observă lipsa nu numai a molarului de minte, dar şi
a incisivilor laterali superiori şi a unui premolar
DEFINIȚIE
 Filogeneza-Proces de evoluție a formelor organice ale
unei specii ori ale unui grup de plante sau de animale în
cursul dezvoltării istorice a lumii vii
CONȚINUT

 Se știe că odată cu schimbarea epocilor istorice (în special, din

paleolitic), a existat o schimbare treptată a dimensiunii dinților
și a dentiției unei persoane ca întreg într-o direcție mai mică,
ceea ce se observă cel mai mult atunci când se compară
premolari ai oamenilor antici și moderni.
CONȚINUT

Cercetătorii explică această tendință, pe de o parte,

printr-o schimbare a comportamentului alimentar și, în
consecință, o scădere a sarcinii pe sistemul
dentoalveolar cu o reducere a dimensiunii procesului
alveolar și, pe de altă parte, prin brahicefalizare
treptată.
Conform studiilor, sistemul dentoalveolar
demonstrează cea mai mare sensibilitate la factorii de
mediu, care se referă în special la ocluzia dentiției.
Din ce în ce mai mult, cercetătorii abordează
problema identificării caracteristicilor etnice și
regionale specifice ale indicatorilor odontometrici ai
populației teritoriilor considerate separat.
Abordarea acestui subiect face posibilă prezentarea
unei analize mai profunde a predispozițiilor la boli și
patologii bazate pe etnie, ne permite să identificăm
gradul de influență a mecanismelor de adaptare și a
proceselor de încrucișare asupra trăsăturilor
structurale ale corpului.
Câteva lucrări științifice au fost dedicate analizei
caracteristicilor specifice ale dentiției popoarelor
indigene din Siberia de Est R.D. Yusupov. Conform
cercetărilor sale, analiza frecvenței de manifestare a
anomaliilor dentoalveolare la reprezentanții grupului
etnic Buryat arată relația dintre cele mai frecvente
patologii (în acest caz, aglomerarea, tortoanomaliile și
distopiile), în primul rând, cu anomalii în mărimea
dinților caracteristică acestui grup etnic și indicatori ai
dimensiunilor meziodistale.
Un alt studiu oferă informații despre parametrii
cefalometrici și valorile medii ale lățimii arcadelor
dentare ale maxilarelor superioare și inferioare
din populația Krasnoyarsk, Khakassia și Tuva.
Analiza a făcut posibilă identificarea diferențelor
etnice în tipul de cap și față
Există un efect semnificativ al formei ocluziei asupra
gradului de uzură a dinților. Studiile arată că, cu
ocluzia ortognată (normală), gradul de uzură a
dinților pe maxilarul inferior comparativ cu cel
superior este observat într-o măsură mai mare. La
rândul său, cu o ocluzie cap la cap, abraziunea
dinților este mai semnificativă în comparație cu
ocluzia ortognată
 Ocluzia deschisă se caracterizează printr-un
grad ridicat de abraziune a premolarilor și
molarilor, în timp ce incisivii și caninii (uneori
chiar și primii premolari) practic nu se uzează,
deoarece nu participă la procesul de mestecare
a alimentelor
Fenomenul hipodonției, care este mai
caracteristic unei persoane moderne decât
locuitorii perioadelor istorice anterioare, este
studiat pe larg. Cel mai adesea, în stadiul
actual, nu se dezvoltă al treilea molar, incisivi
laterali și al doilea premolar în maxilarul
superior; al treilea molar, incisivii mediali și
primii premolari pe partea inferioară
Este studiat fenomenul dimorfismului sexual al dentiției.
S-a constatat că la bărbați există o corelație semnificativă
între indicatorii mărimii dinților și mărimea corpului și a
maxilarelor. La femei, la rândul lor, indicatorii sistemului
dentar sunt mai omogeni și corelați, ceea ce predetermină
adesea natura complexă a reducerii. Dimorfismul se
observă și în faptul că tipul de coroane în formă de pană
este mai caracteristic sistemului dentoalveolar al
bărbaților, în timp ce tipul dreptunghiular scăzut este mai
frecvent la femei.
Studii recente au arătat că dimorfismul sexual este
cel mai pronunțat în ceea ce privește dimensiunea
meziodistală a primului molar stâng al maxilarului,
iar cel mai mic parametru dimorf este indicatorul
dimensiunii meziodistale a primului premolar drept
al mandibulei. Se observă că fenomenul
dimorfismului sexual este de natură populațională.
La compararea dimensiunilor dinților persoanelor de
vârste diferite, s-a constatat o dependență de regresie a
înălțimii linguale a coroanei primului premolar superior
în funcție de vârstă, coeficientul de corelație cu vârsta
fiind de -0,43. Este bine cunoscut faptul că dinții umani
sunt unul dintre cei mai cunoscuți parametri pentru
determinarea vârstei, de exemplu, la examinarea
medicală criminalistică.
Procesele degenerative ale dentiției sunt
luate în considerare prin identificarea
procesului patologic de formare a
dentinei secundare, formarea excesivă de
ciment pe suprafața rădăcinilor și
recesiunea parodontală
În ultimii ani, a existat un interes în identificarea
diferențelor nutriționale între reprezentanții unui grup prin
studiul trăsăturilor patologiilor sistemului dentoalveolar.
Practic, sunt înregistrate diferențele de sex în dietă. De
exemplu, într-o serie de lucrări, se observă un grad ridicat
de prevalență a cariilor și a proceselor apicale în rândul
populației feminine, care este asociat cu un nivel ridicat de
carbohidrați în alimente.
În rândul populației masculine, patologii precum tartrul și
hipoplazia smalțului sunt mai frecvente și se înregistrează un
grad ridicat de uzură a smalțului dinților, ceea ce se explică
prin utilizarea alimentelor aspre (probabil carne tare) și
experiența utilizării dinților în diverse travaliuri. procese.
Diferențele în dieta populației adulte și a copiilor sunt
înregistrate, de exemplu, pe baza studiului gradului de uzură
a suprafețelor bucale ale dinților la persoane de sex și vârstă
diferite.
 CONCLUZIE
Pe baza analizei literaturii, se poate concluziona
că cercetarea în domeniul odontologiei se
concentrează în principal pe optimizarea
proceselor de diagnosticare și planificare și pe o
analiză detaliată a structurii tuturor structurilor
dentare pentru a identifica cauzele care stau la
baza diverse patologii.
BIBLIOGRAFIE
 https://dexonline.ro/definitie/filogenez%C4%83
 Wikipedia
 https://www.science-education.ru/ru/article/view?id=27954
 Позовская Е.В. ВАРИАТИВНАЯ ИЗМЕНЧИВОСТЬ ЗУБОЧЕЛЮСТНОЙ СИСТЕМЫ
ЧЕЛОВЕКА // Современные проблемы науки и образования. – 2018. – № 4