TEMA: Ecosistemul din Codrii Moldovei

Realizat: Cătălina Pînzari

plutonul 13
 Codrii
Plamânii Moldovei

Masiv forestier din Republica Moldova

 Codrul  constituie un
masiv forestier amplasat în
centrul deluros al Republicii Printre altele, pe teritoriul Codrilor
Moldova, pe Podișul Moldovei sunt amplasate cele mai
Centrale, ocupând cca. 40% străvechi mănăstiri din Republica
din suprafața acestui platou Moldova: Vărzărești (sec.
XIV), Căpriana (sec. XIV-
înalt. Pădurile ocupă XV), Hâncu (sec.
preponderent altitudinile XVII), Hârbovăț (sec.
maxime, dintre 200 și 430 m XVIII), Hârjăuca (sec. XVIII), Curchi
(dealul Bălănești). (sec. XVIII), Condrița.

Codrul se întinde în mare parte

pe teritoriul
raioanelor: Strășeni, Hîncești, 
CălăraȘi, Orhei și Nisporeni și,
într-o măsură mai mică în:
vestul raionului Ungheni,
nordul raionului Cimișlia,
sudul raionului Telenești și
nordul/sud-vestul raionului
Ialoveni.
Imagine de Codru vechi (1980)
 Relieful este dificil, constituit
dintr-un podiș jos, tăiat de un
număr mare de văi (săpate mai
ales
râurile Bâc, Botna, Ichel, Cogâlni
c, Lăpușna, precum și aflueții
drepți ai Răutului, etc.) întretăiate
în toate direcțiile, care au
înfățișarea unei aglomerări
nesfârșite de dealuri mai mult sau
mai puțin rotunjite. Întinse
suprafețe sunt supuse eroziunii,
cu văi adânci disecate de
traversarea râurilor mai sus
enumerate; de asemenea sunt
răspândite rigolele, ravenele și hâ
rtoapele (depresiuni cu diametrul
de 3-5 km în formă de amfiteatre
mari). Alunecările de teren pe
locuri sunt carstice.
Actualele verigi de dealuri mai mari
sau mai mici, s-au format în
timpurile miocenului,
atunci sedimentele continentale s-au
depus sub formă
de argile, marne, calcare, nisipuri, gre
sii și loess cuaternar, ca urmare
formându-se insule și movile pe
atunci submarine. Dealurile Codrilor
au o formă lunguiață cu o lățime
maximă (vest-est) de 60-65 km și
lungimea (nord-sud-est) 100-110 km.
Văile cuprinse în acest areal au în
principal direcția vest-est, mai rar sud-
est și sud-vest.
 Diviziune geografică
Codrii sunt divizați în două regiuni naturale:

sublim (altitudine max. 430 m) și climatul mai umed. Aici Regiunea de Sud are înălțimea absolută de 300-390 m. Aici crește mai
ioase de tip central-european. S-au păstrat mici păduri de ales stejarul pufos, dar și alte specii. Sudul Codrilor este mai uscat față de
este reprezentată în principal de ierburi joase, ferigi. partea nordică, datorită căreia este dezvoltată o vegetație de silvostepă.

În Codru cresc aproape 1000 soiuri
de plante protejate, adică jumătate din
flora, caracteristică pentru R. Moldova.
Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de
FLORA
pădurile de gorun cu amestec
de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai
rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile
de stejar pedunculat.
Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este
bine dezvoltat și include cornul
sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb,
dintre ierburi – rogoz, piciorul-
caprei (region. laba-ursului), dar și leordă.
Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și
pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. Mai
cresc aproape 90 de soiuri de plante rare
sau pe cale de dispariție, printre care se
întîlnesc asemenea plante
ca bumbăcarița, palma-Maicii-
Domnului(face parte din familia
orhideelor, se mai numește iarba-
șarpelui sau limba-
cucului), grâușor(untișor) și iarba de
balta.
Tei
Frasin
Arțar
Ulm
 FAUNA
• Pot fi întîlniți reprezentanți atât ai faunei din Carpați, cât și Balcani sau Asia.
• Au fost fixate 225 de specii de animale vertebrate 
• 43 specii de mamifere,
• 145 specii de păsări,
• 7 specii reptile și 10 specii de amfibii
• 1178 de specii nevertebrate.
Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare.
În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul
roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de
munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc.
Cerbul lopatar
Caprioara
Mistretul
Bursucul
Jderul
Turtureaua
 IMPACTUL ANTROPIC
Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod
semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie,
livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui.
 Cu referire la Codrii Moldovei la începutul secolului al
XVIII-lea Dimitrie Cantemir menționa:
Cu codrii încă este Moldova foarte îmbogățită, al cărora
lemn nu este numai pentru cherestea și pentru foc, ci și
copaci aducători de roadă îndestulă.
De asemenea, un număr semnificativ mai ales de mamifere
(mai puține păsări) au dispărut ca urmare a defrișărilor și
braconajului intensiv de-a lungul secolelor XVIII-XX. Se
cunoaște cu certitudine că Codrii au fost populați de specii
ca: zimbrul (disp. sec. XVIII), elanul (sec. XVII), râsul,
bourul (aprox. sec. XIII), cocoșul de munte, ș.a
Zimbru
Elanul
Râsul
Bourul
Pădurarii de foarte mult timp vînd copacii din pădurile țării,
deoarece vor să cîștige bani din asta, în contextul în care au
cele mai mici salarii din sfera de gospodărire a spațiilor
verzi. Acest lucru este bine cunoscut deja de 20-30 de ani și
absolut nimic nu se schimbă.
Codrul de cîndva, care ne-a fost lăsată drept moștenire de la strămoșii noștri, a
rămas în măsură de 5%, restul este vorba despre păduri artificiale. Ceea ce se
taie cu permisiunea autorităților ține de soiurile de copaci nu atît de
importante, dar iată pădurile de stejar, care erau cîndva mîndria țării, în
prezent mai îmbătrînesc, se defrișează în masă pentru export, astfel rămînt tot
mai puține. Noi ar trebui cu orice preț să salvăm și să păstrăm cele 5% pe care
le mai avem.
 Există persoane care arendează unele terenuri din
Codru, iar acum încearcă să le vîndă deoarece, prețul
pentru închiriere s-a mărit considerabil. Astfel de
cazuri sînt mai puține în prezent, cu toate acestea,
ele încă mai există. Chiar și dacă se vînd terenurile
în cauză, proprietarii nu au dreptul să construiască
nimic pe ele, însă oamenii încalcă legea.
 SOLURILE
În Republica Moldova, în raport cu vegetaţia, clima, lumea animală,
relief şi rocă, şi solurile sunt repartizate tot pe zone şi etaje verticale.
Solurile de stepă cuprind cele mai fertile soluri, cernoziomurile,
care ocupă 75 la sută din suprafaţa ţării.
• Solurile de pădure, reprezentate prin soluri cenuşii de pădure, se întâlnesc
pe podişuri cu altitudinea de peste 200 m. În Codrii Centrali, pe culmile cu
altitudinea de peste 300 m, acoperite în prezent sau în trecut cu păduri de
fag, carpen şi stejar, apar solurile brune de pădure.
• Pe lângă aceste soluri zonale, există altele cu întinderi mai reduse, soluri
azonale. Între acestea amintim solurile aluviale de luncă şi solurile
sărăturoase. Ultimile au un grad mai scăzut de fertilitate.
• Solurile, însuşirea de bază a cărora este fertilitatea, constituie principala
resursă naturală a ţării. Gradul extrem de înalt de valorificare a teritoriului
în agricultură, ce alcătuieşte aproximativ 86 la sută din suprafaţa totală a
ţării, impune folosirea raţională, ameliorarea şi protecţia solurilor de la
eroziuni, alunecări de teren şi alte intervenţii nechibzuite ale omului.
Teritoriul rezervaţiei se împarte în trei zone principale

• Zona de tranziţie (12300

• Zona de tampon (4 445,8
• Zona strict protejată (720 ha), care cuprinde teritorii
ha), înconjoară zona strict
ha), nucleul rezervaţiei, este de până la 2 km în jurul
limitată şi are scop să o
habitatul faunei rare de zonelor de tampon şi
protejeze pe aceasta de
importanţă universală; reprezintă masive agricole
activitatea umană;
private sau publice.
 Frumuseţea acestor păduri şi însemnătatea lor pentru clima şi puritatea
aerului este de netăgăduit. Poate fi vizitată doar în limita zonei de tranziţie .
Turiştii sunt invitaţi aici să admire multitudinea de forme şi
culori oferite cu generozitate de Codrii seculari. Codrii
sunt cu adevărat fascinanţi în timpul toamnei când gama de
culori, cu care este împodobită pădurea, se măreşte vizibil.
În sânul naturii se mai află şi spaţii amenajate de agrement
(cazare, masă, distracţii, sport) pentru toate gusturile şi
exigenţele. Odihna în spaţii silvice din cadrul rezervaţiei vă
va încărca bateriile cu energie pentru mult timp înainte.
Codrii sunt un fenomen natural unic. Aceste păduri au aprins
în sine flora a trei regiuni geobotanice. Codrii cuprind
aproximativ o treime din teritoriul Moldovei, însă cea mai
atractivă parte a acestora este partea centrală.