Sunteți pe pagina 1din 23

Tehnica de

examinare
ecografică și
sonoanatomie
• Ce face ecografia? Cum folosim acestă tehnică?
- componenta cea mai importantă a ecografului este transducerul
- el este cel care emite ultrasunetele și recepționează undele care se
întorc din interacțiunea cu pacientul, și creează imaginea ecografică
- În momentul în care plasăm transducerul pe abdomenul pacientului,
vom emite un plan de ultrasunete care face o secțiune prin
abdomenul pacientului, la secțiunea respectivă uitându-ne de la la
picioarele pacientului
- Acesta este principiul prin care se formează imaginea ecografică
- În funcție de secțiunea creată vom întâlni la diferite nivele, structurile
anatomice corespunzătoare
• Transducerul este cel care emite ultrasunetele, acestea ajungând la
obiectul examinat (pacientul). O parte din ele trec prin pacient, iar o
parte vor fi reflectate
• Mediul de transmitere perfect pentru ultrasunete este lichidul,
care nu reflectă nici un ultrasunet, motiv pentru care imaginea
va apărea neagră (transonică)
• În momentul în care ultrasunetele se întâlnesc cu structuri
altele decât cele lichide, o parte din ele vor fi reflectate, iar
imaginea va fi ecogenă
• Dacă multe ultrasunete sunt reflectate, imaginea va fi
hiperecogenă, iar în spatele acesteia va apărea un artefact
numit umbra posterioară (tipică pentru structurile calcificate)
• Este obligatoriu să avem o interfață între transducer și
abdomenul pacientului, deoarece prin gaz ultrasunetele nu
trec. Interfața folosită actual este gelul ecografic.
• Cum alegem transducerul?
- În primul rând trebuie să ținem cont de frecvența transducerului,
deoarece acesta ne dă atât penetranța cât și rezoluția
- Forma lui depinde de aplicație (ex. pentru abdomen folosim
transducerii convecși – care oferă un câmp mai larg)
Secțiuni ecografice
• Este recomandată examinarea sistematică a pacientului
• De obicei se începe cu o secțiune transversală în epigastru
• În secțiunea transversală la nivelul epigastrului vom regăsi
dinspre anterior spre posterior următoarele structuri: ficatul,
stomacul, pancreasul și apoi vasele mari
- Pentru a ajunge în secțiunea longitudinală, din secțiunea transversală,
rotim transducerul 90 de grade în sensul acelor de ceasornic
- Secțiunea longitudinală este perpendiculară pe cea transversală
Secțiunea oblic recurentă subcostală dreaptă
• Este secțiunea principală de examinare a ficatului
• Pentru vizualizarea completă a ficatului, fiind un organ de mari
dimensiuni, sunt necesare mișcări de baleere a transducerului, pentru
a crea cât mai multe secțiuni
Secțiunea sagitală dreaptă

• Este o secțiune longitudinală la nivelul flancului drept


• Pentru a obține acestă secțiune, întoarcem transducerul 90
de grade în sensul acelor de ceasornic și baleem spre partea
mediană a abdomenului
• Orice element patologic trebuie examinat în ambele secțiuni,
longitudinală și transversală
• În această secțiune vom vedea rinichiul drept, colecistul și
hilul hepatic cu vena portă și calea biliară principală (CBP)
Secțiunea specială pentru hilul hepatic
• Se folosește pentru examinarea venei
porte și CBP
• Transducerul se aplică perpendicular
pe rebordul costal
• O vizualizare mai bună a acestor
structuri se obține prin rugarea
pacientului sa efectueze un inspir
profund
Secțiune flancul drept
• Este o secțiune relativ longitudinală prin care examinăm rinichiul drept
• Pacientul se întoarce în decubit lateral stâng
• Între RD și ficat se găsește spațiul Morrison
• În acestă secțiune se poate observa glisarea RD pe mușchiul psoas
Secțiune flancul stâng

• Se poziționează pacientul în decubit lateral drept


• Folosind fereastra ecografică a splinei, examinăm RS și mușchiul psoas
Pelvis – secțiune transversală
• În acestă secțiune examinăm vezica urinară dacă este plină și
uterul/prostata
Pelvis – secțiune longitudinală
• În acestă secțiune se poate observa spațiul Douglas, în spatele
vezicii urinare

S-ar putea să vă placă și