Facultatea De Medicină Şi Farmacie

Specializarea Medicină Generală 

LP. nr. 1
Fiziopatologie
Reactia inflamatorie
As.univ.Dr. Mihaela
Crăescu
 Definitie
• Raspunsul tesuturilor la stimuli
lezionali externi/ interni

• Reactie complexa de aparare

nespecifica a organismului

• La locul leziunii apar modificari:

 Vasculare(modif. calibru vase, vit. de
circ a sange,crestere permeabilitate
vase mici)
 celulare(infiltrat leucocitar)
 Metabolice (rol imp. mediatorii chimici)
 Etiologie

 Microorganisme(bacterii, virusuri, fungi,

paraziti)
 Traumatisme fizice
 Radiatii
 Necroze
 Ractii imune
 Hipoxia
simtomatologie

generala

 Stare de astenie
 Indispozitie
 Febra
 Tahicardie
 Tahipnee
simptomatologie
 Locala/semne cardinale ale R I:
 Raspunsul biologic sistemic

se caracterizeaza prin :

 accelerarea V.S.H.(viteza de sedimentare a hematiilor)

 Pozitivarea reactiilor de floculare ale proteinelor

plasmatice

 Sinteza proteinelor de faza acuta

 Modificarea
aspectului electroforetic al serului si
leucogramei
Etapele reactiei inflamatorii:

 A.     Etapa vasculara este reprezentata de un aflux puternic de celule proinflamatorii

(PMN, monocite, eozinofile) la nivelul peretelui vascular din aria inflamata. Acest
aflux se desfasoara sub actiunea unor mediatori solubili formati si eliberati din
focarul inflamator.
 Efectele acestor mediatori se pot împartii în:

  Efecte vasculare:  vasodilatatie; cresterea permeabilitatii capilarelor;

modificari functionale la nivelul celulelor endoteliale
  
 B.     Etapa celulara cuprinde activarea metabolica completa a celulelor

proinflamatorii chemo-atrase si migrarea lor prin peretele vascular pâna în centrul

focarului inflamator unde îsi exercita functiile:
 ·         Fagocitoza;
 ·         Citotoxicitatea oxigen dependenta.

 C.     Etapa de reparatie tisulara, cuprinde urmatoarele sub-etape:

 a)    Fibroplazia - refacerea structurii matricei extracelulare;
 b)    Angiogeneza- refacerea structurilor vasculare;
 c)     Remodelarea tisulara locala (etapa cicatriciala).
 clasificare
 Acuta:durata scurta,raspuns la o singura
agresiune,aparitie exudat si migrare neutrofile si
monocite

 Cronica: proces prelungit, raspuns la o agresiune

continua/ repetata, prezenta limfocitelor si
macrofagelor, proliferarea vaselor sgv. si a tes. conj.
inflamator in focarul inflamtor.

 Granulomatoasa: forma specifica a inflam cr. ce apare

ca raspuns la anumiti agenti: micobacterii si fungi
 Diagnostic

 Se stabileste utilizand teste nespecifice

 care definesc prezenta fenomenului

 fara insa a-i preciza cauza,
 dar apreciaza gravitatea.
 VSH
 Cea mai utilizata investigatie

 Test de disproteinemie

 Apreciaza evolutia inflamatiei, ramane

accelerat si dupa disparitia semnelor clinice,
daca inca mai persista reactia inflamatorie
 Factori care influenteaza VSH
 Factori eritrocitari:
 Anemia – creste VSH
 Policitemia- scade VSH

 Factori plasmatici:
 Albuminele- protejeaza stabilitatea

eritrocitelor
 Globulinele+fibrinogenul- au efect contrar
 Tehnica VSH
 In seringa sterila se aspira sol. de anticuagulant cu care se
clateste toata seringa.
 Apoi se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8% sol sterila
 Se punctioneaza cu aceasta seringa prevazuta cu ac de punctie

o vena netraumatizata , de preferinta fara garou

 Se aspira sange pana la 2 ml , apoi prin miscari de rasturnare se

amesteca sangele cu anticuagulantul

 Continutul seringii este apoi trecut intr-o eprubeta curata
 Se aspira sangele in pipeta Westergreen pana la diviziunea 0,

apoi se acopera cu aratatorul partea de sus pentru a opri pe loc

coloana de sange
 Varful pipetei se aplica pe dopul de cauciuc de la partea

inferioara a stativului, iar capatul superior al pipetei se fixeaza

in partea de sus a stativ.
 Pipeta in poz verticala pentru a nu influenta rezultatele
 Citirea dupa 1-2 h (mm plasma- rezultatul)
 VSH
 Val N la 1h: val N la 2h:

 B=1-10 mm B= 7-15 mm
 F= 2-13 mm F= 12-20 mm

 Cop mici + sugari = 9-12 mmla 1 h

 Cresteri:

fiziologice: ultimele luni sarcina, persoane obeze, vârstnici, înaintea menstruaţiei, atunci
când nivelul colesterolului este crescut sau în urma administrării unor medicamente. 
patologice:TBC, RAA, septicemii,infectii ac de organ,IMA,hemopatii maligne,neoplazii

 Val scazute:
Hepatita epidemica, alergii, BPOC, CPC, maladii congenitale de cord.
Pot arata o creştere a numărului de leucocite, creşterea globulelor roşii din organism,
scăderea gamaglobulinelor sau a fibrinogenului.
De asemenea, VSH-ul scade şi după administrarea de cortizon, antiinflamatori nesteroidieni,
tamoxifen, chinină, sulfasalazină sau trimetoprim.
 Reactii de floculare ale
proteinelor plasmatice
 Cu sarurile metalelor grele- sunt reactii nespecifice
 Se practica tot mai putin in prezent

Ex:
 R. Gros,
 R.Wunderly,
 R. Timol,
 R Kunkel
 Proteinele de faza acuta

pozitive negative
a caror concentratie a caror concentratie
creste in inflamatie: scade in inflamatie:

 Antitripsina
 Ceruloplasmina
 Albumina
 Prealbumina
 Haptoglobina  Transferina
 CRP  Apolipoproteina A1
 Fib
 Complementul
 CRP
 Val N=0,7-2,3mg/l
( produsa de hepatocite, ca raspuns la lezarea /distrugerea
diverselor celule)

 Exista o tendinta de crestere odata cu varsta

 Infectii, traumatisme, ischemii, neoplasme

 In cancer de pancreas: 6-23mg/l

 In pancreatite cronice: 4-13mg/l

Poate fi determinată prin mai multe metode:

aglutinare vizuală,
ELISA, imunoturbidimetrie, imunodifuzare .
 Fibrinogenul
  proteină sintetizată de ficat cu rol în procesul de coagulare;

 Val N = 2-4g/l

 In reumatism poate creste la val 6-7g/l- reflecta extinderea si intensitatea procesului

inflamator

 Niveluri crescute de fibrinogen se întâlnesc în: sarcină, inflamaţii acute, cancer, boala
arterelor coronariene, infarct miocardic, atac cerebral, afecţiuni inflamatorii, boala
Hodgkin, eclampsie, fumat, traumatisme, necroză tisulară, boală coronariană etc.
 
 Niveluri scăzute de fibrinogen se întâlnesc în: afecţiuni hepatice, coagulopatie de
consum, fibrinolizine, deficit congenital de fibrinogen, malnutriţie, boli hepatice,
transfuzii sanguine masive, deficit congenital de fibrinogen, neoplasme, transfuzii
sangvine masive etc.
 
 Când nivelul de fibrinogen este crescut, apare riscul de dezvoltare a cheagurilor
sanguine, ceea ce în timp, paote avea ca rezultat dezvoltarea afecţiunilor
cardiovasculare.
 
 Nivelurile scăzute de fibrinogen scad capacitatea de coagulare a organismului. La valori
mai mici 100 mg/dl pot apărea sângerări spontane.
Electroforeza proteinelor serice

 Poate evidentia o inflamatie acuta prin

cresterea
 alfa 1
 Alfa 2
 Sau beta globulinelor
 Leucograma in RI

 Creste nr. de leucocite( leucocitoza)

 Cresterea % de granulocite neutrofile

(neutrofilie)
 Modificari vasculare
 Prin experienta lui Cohnheim
 Tehnica:spinalizare broasca, fixata in decubit

dorsal

 Se constata:
 in vasele mici si in capilare pe masura

incetinirii circ. sgv., deplasarea continua a

eritrocitelor spre centrul patului vascular
 o trecere a leucocitelor spre endoteliul

vascular
 Modificari celulare

 Marginatia

 Diapedeza

 Fagocitoza
 Modificari metabolice

 Au drept consecinta generarea unor

substante biologic active:

1. Amine biogene
2. Substante polipeptidice
3. Compusi adenilici
4. Prostaglandine
Examenul lichidelor din seroase
 Reactia Rivalta:- Reactie biochimica calitativa
 Tehnica:
 Se toarna in paharul Berzelius 100 ml apa

distilata+ 2-3 picaturi de acid acetic glacial

 Se omogenizeaza amestecul
 Din lichidul de cercetat se picura usor 1-2

picaturi
 Obtinerea unei opalescente ca un fum=

reactie poz.= EXUDAT

 Daca nu se prod. nici o modif. = reactie

neg.= TRANSUDAT
 DG. DIF. AL REVARSATE PLEURALE
 TRANSUDAT  EXUDAT

1. Clar 1. Opalescent
2. Absenta chiagurilor 2. Cheaguri prezente
3. Reactie Rivalta neg. 3. Poz
4. Glucoza= cu val serica 4. <60mg/L
5. LDH<0,6 5. >0,6
6. Densitate<1,015 6. >1,015
7. Proteine totale<30g/L 7. >/= 30 g/l
8. Proteine revarsat/Pser<0,5 8. >0,5
 Buletin de analiza
 B de 23 ani acuza:
 Astenie fizica, Indispozitie, Febra, Scaderea poftei de

mancare, greata, dureri flanc dr. stare subfebrila

 Ex laborator:

 VSH=38mm/l-1h;70mm/l-2h
 Leucocite=14.000/mmc (PMN=90%)
 Proteine totale=72g/l
 Fibrinogen=5g/l

 Dg=???
 diagnostic

 Reactie inflamatorie(probabil Apendicita ac.)

Buletin de analiza
 Pacient cu varsta de 47 ani acuza:
 Durere in HP DR.
 indispozitie
 Fatigabilitate

 Laborator:
 VSH=28mm/l-1h; PCR= 10 mg/l
 Leucocite=12.000/mmc (PMN=70%)
 Proteine totale=62g/l
 Fibrinogen=6g/l
 TGP=48
 TGO=23
 GGT=112

 Dg=???