Muzeul de arte

• Muzeul Național de Artă al Moldovei (MNAM) este un

muzeu din centrul Chișinăului, singura instituție de
acest profil din Republica Moldova. Acesta a fost
fondat de către Alexandru Plămădeală și Auguste
Baillayre în anul 1939.

• Actualmente, patrimoniul MNAM numără peste 39.000

de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din
sec. XV-XXI. În muzeu permanent funcționează expoziții
de artă europeană, rusă și orientală.
 Istoria Muzeului
• În 1939, sculptorul Alexandru Plămădeală selectează în jur de
160 de lucrări ale artiștilor plastici basarabeni și români, pentru
constituirea primei pinacoteci a Chișinăului, custode-șef fiind
numit Auguste Baillayre. Inaugurarea Pinacotecii, are loc la 26
noiembrie 1939, acest lucru, de fapt, însemnând deschiderea
primului muzeu de artă, al cărui succesor a devenit astăzi
MNAM. În primele zile ale celui-al doilea război mondial
lucrările Pinacotecii, au fost încărcate în două vagoane și
expediate spre Harkov; soarta acestora rămând necunoscută
până astăzi. Spre finele lui 1944, în baza unor transferuri de
fonduri de la Galeria Tretiakov și de la Ermitaj, muzeul își reia
activi­tatea cu inaugurarea expozițiilor per­manente[1].
 Colecția muzeului
• Colecția muzeului s-a com­pletat de-a lungul timpului, cu icoane vechi, lucrări ale
pictorilor basarabeni și a celor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China.

• În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-

Petersburg, Pavel Șillingovski, MNAM i-a fost donată o colecție impunătoare de
lucrări de grafică ale maeștrilor europeni și ruși din sec. XVII–XIX.

• În 1962, muzeul a primit în dar colecția fostului profesor de la „Școala de Belle Arte”
din Chișinău, pictorul (și custodele-șef la deschiderea din 1939) Auguste Baillayre. Pe
lîngă calitatea de fondator, Baillayre a oferit o donație substanțială constituită din 342
de lucrări[3] ale unor artiști, atât naționali, cât și universali.

• În 1975 au fost achiziționate opere ale pictorilor Orest Kiprenski („Fata cu fructe”),
Vladimir Makovski („La cârciumă”), stampe de grafică de Albrecht Durer, William
Hogarth, Katty Kolvitz, Piotr Utkin, Vasili Perov, Filipp Maliavin, ș.a.