PROIECTUL DIDACTIC

AL CURSULUI (PRELEGERII)
LA DISCIPLINA DREPTUL AFACERILOR

Lector universitar, Doctor în drept,

Cristina Martin

Tema 2:
Activitatea de întreprinzător. Dreptul de a
desfăşura activitate de întreprinzător.
2 ore teoretice
1 oră practică
 Unităţi de conţinut
• Definiţie şi elemente definitorii. Activitate
independentă, din proprie iniţiativă, în nume propriu,
pe riscul propriu. Natura juridică a activităţii de
întreprinzător. Genuri de activităţi de întreprinzător.
Noţiunea activităţii de Activităţi interzise. Activităţi considerate monopoluri
de stat şi monopoluri naturale. Activităţi supuse
întreprinzător licenţierii. Activităţi practicate în baza patentei de
întreprinzător. Profesiunile liberale.

• Conţinutul dreptului de a desfăşura activitatea de

întreprinzător; Momentul din care apare dreptul de a
desfăşura activitate de întreprtinător; Limitele şi
interdicţiile de a desfăşura activitate de întreprinzător;
Dreptul de a Formele juridice de realizare a dreptului de a
desfăşura activitatea desfăşura activitate de întreprinzător; Dreptul de a
desfăşura activitate de întreprinzător – parte a
de întreprinzător. capacităţii de exerciţiu.
 Obiectivele
• La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
– să definească activitatea de întreprinzător;
– să descrie elementele definitorii ale activităţii de întreprinzător;
– să deosebească activitatea de întreprinzător de alte activităţi social utile;
– să clasifice activităţile de întreprinzător după criteriile cunoscute;
– Să cunoscă caracterele profesiuniilor liberale;

• La nivel de aplicare:
– să determine reglementările legale care interzic persoanelor, sau limitează, desfăşurarea
activităţii de întreprinzător;
•  La nivel de integrare:
– să consulte persoanele în domeniul selectării formei de realizare a dreptului de a
desfăşura activitatea de înreprinzător;
– să explice conţinutul dreptului de a desfăşura activitate de întreprinzător;
– să determine limitele de desfăşurare a activităţii de întreprinzător;
– să consulte persoana procedura și formalitățile necesare în vederea obținerii licenței

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM

 Bibliografie: Literatura
– Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2021
– ROŞCA, NICOLAE. BAIEŞ, SERGIU. Dreptul afacerilor (scheme). Chişinău, 2001.
– КАЛЕНИК A.Б. Коммерческое право,. Chişinău, 2007, 266 с.
– Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova, volumul I, Chişinău, 2006.
– CHIRIAC, ANDREI. Aspecte istorico-teoretice a persoanei juridice în legislaţia Republicii Moldova. Ed.
Cartdidact, Chişinău, 2001, 175p.
– Lazăr, Tudor. Societatea comercială persoană juridică în economia de piaţă. Chişinău, 2000.
– ВОЛЧИНСКИЙ, ВИКТОР. Развитие гражданского законодательство в Республике Молдова //
Сборник Пути к новому праву, материалы международных конференций в Санкт-Петербурге и
Бремене, Берлин, Верлаг, 1998, с. 72-74.
– CĂRPENARU, STANCIU. Tratat de drept comercial român, ALL BECK, Bucureşti, 2016.
– Angheni Smaranda Drept Comercial, Tratat, ediţia C.H. Beck, Bucureşti, 2019.
– GEORGESCU, I. L. Drept comercial român. Vol.I şi II. Ed. “Soces &Co SAP”, Bucureşti, 1947.
– TURCU, ION. Teoria şi practica dreptului comercial, Vol. I, II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998, 503 p.
– ШИШКА Р.Б., и др., Предпринимательское право, Украины Харьков, 2001, с. 622.
– ГУЩИН В. В., ДМИТРИЕВ, Ю.А. Россиское предпринимательское право, Москва, 2005, с.735.
– Гражданское и торговое право капиталистических государств, Moscova – 1993.
– АНОХИН, В.С. Предпринимательское право. Москва, Владос, 1999, 390 с.
– Guyon Y. Droit des affaires, Tome 2, 7- ieme edition, Paris, Economica, 1999.
– Alexander Knuh, Marcel Chistruga Profesiile liberale in Republica Moldova – un potential economic neglijat,
Chisinau, 2013
 Bibliografie: Acte normative
– Legea privind principiile de bază a activităţii de întreprinzător nr.235/2006;
– Codul civil nr.1107/2002, REpublicat în MO, 2019, nr.66 - 75.
– Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845/1992, MO, 1994, nr.2.
– Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.220/2007;
– Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997, MO, 1997, nr.38-39.
– Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135/2007, MO, 2007, nr.127-130;
– Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător nr.81/2004 //MO, 2004 nr. 64;
– Legea insolvabilităţii nr. 149/2012, MO, 2012, nr.193-197. In vigoare din 13.03.2013;
– Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011, MO, nr.170-175/2011;
– Legea privind implimentarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător nr.161/2011, MO nr.170-175/2011;
– Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător // MO 2012, nr. 181-184. Întrată în vigoare la
31.01.2013;    
– Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998, MO, 1998, nr.72-73.
– Legea privind cooperativele de producţie nr.1007/2002, MO, 2002, nr.71-73.
– Legea privind cooperativele de întreprinzător nr.73/2001, MO, 2001, nr.49-50.
– Legea cu privire la întreprinderea de stat și municipală nr.246 din 23.11.2017, MO, 1922.12.2017
– Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), nr.1353/2000, MO, nr. 14-15;
– Legea cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii nr.179/2016;
– Legea contabilităţii nr.113/2007 MO, 2007, nr.90-93, (în vigoare de la 01.01.2008);
– Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, MO din 05.01.2018 (în vigoare din 01.01.2019)
– Legea concurenţei nr.183/2012 // MO, 2012, nr. 193-197: În vigoare din 14.09.2012;
– Legea nr. 837/1996 cu privire la asociatiile obstesti
– Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatura
– Legea nr. 1453/2002 cu privire la notariat
– Legea nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați
– HG nr. 314/2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice
 1. Noțiunea activității de întreprinzător
Activitate umană

• Despre esența existenței omului

• Despre noțiunea de activitate
–Acte fizice (forța proprie, unelte)
–Acte intelectuale (rațiunea)
–Acte morale (norme de convețuire)
• Analiza acestora prin prisma dobândirii
de bunuri
 Ce este activitate de întreprinzător?
Aspecte teoretice.
• O activitate economică de producere, circulație și repartiție a
bunurilor care au drept scop satisfacerea cerințelor de consum
neîntrerupt ale omului pentru asigurarea existenței lui.
• Un proces de creare a ceva nou, care conţine în sine o anumită
valoare economică, proces care absoarbe timp şi forţe, proces
care presupune o responsabilitate financiară şi morală, proces
care aduce ca rezultat un beneficiu material, satisfacţie
personală şi bucurie de propriile succese.
• Activitatea de întreprinzător vs activitate non-profit ca si
activități umane
• Activitate de întreprinzător – consumul exclus
Condiţiile necesare pentru existenţa activităţii
de întreprinzător
• Economice – cererea şi oferta, tipurile de marfă, care au capacitatea de a
fi procurate; volumul mijloacelor financiare, care pot fi cheltuite pentru
aceste categorii de marfă; prezenţa şi accesibilitatea mijloacelor
financiare.
• Sociale – mai întâi de toate aceasta este tendința consumatorului sa
procure mărfuri care corespund anumitor accepțiuni, gusturi. Cu timpul
acestea se schimba. Acest fapt, precum si mediul social-cultural, normele
religioase au un impact direct fata de modul de viața a consumatorului,
astfel este influențată cererea pentru anumite categorii de mărfuri. La
fel un rol important in formarea antreprenoriatului îl are perfecționarea
cadrelor in rândul antreprenorilor.
• Juridice – prezenta cadrului normativ ce reglementează activitatea de
antreprenoriat, acte ce creează condiții favorabile pentru dezvoltarea ei.
 Reglementarea juridică
a activității de întreprinzător.
• Multiple reglementări privind activitatea de întreprinzător
• Activitate de întreprinzător = activitatea de antreprenoriat,
activitate comercială, afacere, business
• Codul fiscal (1997):
–Afacere orice activitate conform legislației, cu excepția muncii efectuate
în baza contractului de muncă, având drept scop obținerea venitului, sau,
în urma desfășurării căreia, indiferent de scopul acesteia, se obține venit.
• Legea AÎ (1991):
– Activitate de antreprenoriat reprezintă activitatea de fabricare a
producției, de executare a lucrărilor și de prestare a serviciilor,
desfășurată de cetățeni sau de asociațiile acestora, în mod independent,
din propria inițiativă, în numele și cu riscul propriu, sub răspunderea lor
patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri permanente
 Genurile activităţii de antreprenoriat
• Producerea bunurilor – transformarea materiei prime şi a
materialelor în produse noi cu o valoare mai mare; capacități și
eforturi considerabile
• Executarea lucrărilor – îndeplinirea unei anumite lucrări, fie din
propriul material, fie din materialul beneficiarului;
• Prestarea serviciilor – satisfacerea anumitor necesităţi ale
persoanelor fizice şi juridice prin acordarea serviciilor consultative,
informaţionale transportul de persoane şi de mărfuri, deservirea
socială, de reclamă, marketing, de asigurare, etc.
• Comercializarea bunurilor – realizarea mărfurilor, produse, fie
nemijlocit consumatorilor, fie intermediarilor. Transferul dreptului
de proprietate.
 Ce sunt acte şi fapte de comerţ?
• Genuri ale activităţii antreprenoriale = acte sau
fapte de comerţ (România/2009, Italia, Franța)
• Act de comerţ - include doar contracte
comerciale, adică manifestările de voinţă
săvârșite în scopul de a produce efecte juridice;
• Fapt de comerţ – include atât contractele
comerciale, cât şi faptele licite şi ilicite săvârșite
de comercianţi în legătură cu activitatea lor
comercială.
 Clasificarea faptelor de comerț (RO)
• În doctrina Rom. faptele de comerţ se clasifică în:
• obiective, adică acelea în conţinutul cărora există una din
operaţiunile care legiuitorul însuşi le califică ca fiind „de comerţ”.
Aceasta înseamnă că independent de calitatea persoanei care-l
îndeplineşte, actul este comercial prin natura lui.
– operaţiuni de interpunere în schimb;
– operaţiuni care realizează organizarea şi desfăşurarea activităţii de
producţie, adică întreprinderile;
– operaţiunile conexe (accesorii).
• subiective, acelea fapte care sunt făcute de un comerciant. Deci
calitatea subiectului determină natura juridică a faptului săvîrşit.
 Clasificarea faptelor de comerț (EN)

În doctrina engleză activităţile antreprenoriale

au o altă clasificare:
• activităţi de extragere a bunurilor materiale;
• activităţi de prelucrare a bunurilor materiale;
• activităţi de punere în circulaţie a bunurilor
materiale.
 Elementele
activităţii de antreprenoriat
• Activitate practicată de cetățeni și de
asociațiile lor;
• În mod independent;
• Din proprie iniţiativă;
• În nume propriu;
• Pe riscul şi răspunderea proprie;
• Cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă
de venit.
 Cetățeni și asociațiile lor
• Întreprinzător – PF
– II/întreprinzător individual
– Titular al patentei de întreprinzator
– Gospodărie țărănească
– Persoană fizică ce practică activitate independentă
• PJ cu scop lucrativ
• PJ cu scop nelucrativ
 Activitate independentă
• Întreprinzător fără organ ierarhic superior
• Voință proprie – alegerea formei de organizare
juridica, a activităților, etc.
• Patrimoniu propriu – garanția independenței
• Impunerea anumitor limite de către stat
 Proprie inițiativă
• Spirit de întreprinzător
• Ingeniozitate, creativitate, risc
• Inițiativa trebuie să fie rațională, întemeiată,
reală și legală
 Activitate în nume propriu
• Activitatea va fi practicată de PF care a
solicitat înregistrarea sau de PJ creată prin
înregistrare
• Denumire, ștampilă, patrimoniu distinct, organ
executiv
• În numele și pe seama PJ - administratorul
Activitate pe riscul propriu și sub răspundere
patrimonială proprie
• Risc:
– Cauze obiective ale riscului – nu depinde de voința
omului (ex. calamități naturale)
– Cauze subiective – elementul uman (executarea
necorespunzătoare a obligațiilor, cauzarea de
prejudicii, neachitarea la timp, etc)
• Răspunderea – consecință a executării
necorespunzătoare a obligațiilor
• Tipurile de răspundere (limitată vs nelimitată)
 Activitate permanentă
• Permanentă (noțiune nedefinită) vs ocazională
• Doctrina juridica recomandă să se ia ca indiciu
al permanenței sursei de venituri partea de
beneficiu obținută din activitatea de
întreprinzător în raport cu suma venitului total
al persoanei, obținut într-o anumită perioadă
• Regularitate
 Activitate aducătoare de beneficii
• Nelimitat, cu condiția respectării
reglementărilor legale
• Beneficiu – diferența dintre valoarea
capitalului investit și valoarea realizată din
activitate
• Scopul poate să nu coincidă cu rezultatul
• Strânsă legătură cu riscul
 Activitate profesionistă
• Element prezent în legislația Rom, Fr, Germ.
• Prin profesionalism trebuie să se înțeleagă o specialitate
concretă
• Profesionalismul înseamnă atitudine în cunoștință de
cauză față de obiectul activității, măiestria practicării ei,
calificarea și informația necesară pentru luarea și
realizarea deciziilor.
• Manifestări exterioare: locul special al activității,
automobilul cu echipament sau utilaj special, emblemele
sau panourile publicitare, mostrele, regimul 24/24, etc.
 Activitate legală
• Sancțiuni prevăzute de Codul Penal
– Fără înregistrare,
– Activități interzise
– Pseudoactivitatea de întreprinzător
– Neutilizarea mărcilor comerciale și de fabrică când acest lucru
este cerut de legislație
– Neindicarea codurilor fiscale
• Contravenții Cod Contravențional
– Indicate mai sus
– Neînregistrarea plătitor asigurări sociale și medicale
– Fără licență
 2. Dreptul de a desfășura
activitatea de întreprinzător
• Drept constituțional, reglementat în diverse
acte legislative
• Parte a capacității de folosință (PF sau PJ)
• Înregistrarea / obținerea statutului de
întreprinzător
• Cerințe post-înregistrare
• Licența/Autorizatie
• Orice gen de activitate neinterzis de lege
 Conținutul dreptului de a desfășura
activitatea de întreprinzător
• Dreptul de a alege:
– Forma de organizare juridică
– Genurile de activitate
– Teritoriul
• Dreptul de a obține beneficii
• Dreptul de a angaja salariați
• Dreptul de a folosi propriile valori patrimoniale
• Dreptul de a atrage resurse materiale sau financiare
• Dreptul de a gestiona afacerea
 Limitele și interdicțiile
• Expres stabilite de lege
• Capacitate de exercițiu (înregistrare, licență)
• Activități interzise
• Monopol natural și de stat
• Activități supuse licențierii
• Activități practicate în baza patentei de întreprinzător
• Limitarea concurenței
• Funcționarii publici
• Liberi profesioniști (avocați, notari, arhitecți, artiști)
• Activități financiare, asigurare, jocuri de noroc, produse petroliere
• Cumularea genurilor de activitate (ținerea registrului acționarilor și
organizarea comerțului de bursă, audit, activitate financiar-bancară)
 Activităţi interzise
• Reglementare juridică expresă abrogată: HG RM nr. 151/1995 cu privire la
reglementarea unor genuri de activitate în RM (anexa nr. 1) :
– Producerea, comercializarea şi propagarea materialelor pornografice;
– Deschiderea şi întreţinerea caselor de toleranţă;
– Comerţul în scop de contrabandă.
• Fapte pedepsite penal:
– Activitatea mercenarilor
– Traficul de ființe umane;
– Traficul de copii;
– Munca forțată;
– Proxenetismul.
• Fapte pedepsite administrativ:
– Practicarea prostituţiei;
– Producerea și difuzarea materialelor pornografice;
– Desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător .
 Activităţi considerate monopoluri de stat şi
monopoluri naturale
• HG 582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor
• Monopolul statului – situaţia în care un număr limitat de agenţi economici sunt investiţi de autorităţile
administrației publice cu drept exclusiv sau cu drepturi exclusive pentru desfăşurarea într-o anumită sferă
a activității economice: de producere, transportare, comercializare și procurare a mărfurilor (serviciilor).
– Confecționarea ordinelor și medaliilor
– Marcarea de stat a articolelor din metale prețioase și pietre prețioase
– Fabricarea articolelor de tutun
– Confecționarea timbrelor poștale și prestarea serviciilor poștale (excepție: poșta expresă)
– Tratarea narcomaniei
– Fabricarea și desfacerea substanțelor stupefiante
– Etc.
• Monopol natural – situaţia în care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor și
grupurilor de mărfuri reciproc substituibile, precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea
unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic, se află sub controlul direct sau indirect al unuia
sau al câtorva agenţi economici.
– Gările feroviare
– Rețele magistrale de telecomunicații
– Serviciile pentru colectarea gunoiului și curățirea zăpezii
– Prestarea serviciilor rituale
– Etc.
 Profesiuni liberale
• In sens larg, expresia profesiune liberala se refera la acele profesii care pot fi exercitate in mod independent, fără ca
persoana in cauză sa fie subordonata vreunei autorități/organism etc.
• DEX: profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau
întreprindere)
• Definiția Curții de Justiție a UE: professional activities with intellectual character that requires qualification of a certain
level
• Liber profesionistul nu este subordonat administrativ nimănui; încheie contracte cu persoanele care au nevoie de serviciile
sale, contracte unde părțile se afla pe poziții de egalitate, primește onorarii pentru serviciile oferite, tine contabilitate, are
cod fiscal, etc.
• Artes liberales/free citizens and bourgeois class
• Elementele activității liber profesionistului:
– Activitate intelectuală, independentă, dezinteresată;
– Subordonarea unor reguli de etica profesională;
– Punerea la dispoziția celor interesați a cunoștințelor si competentei lor contra unui onorar;
– Nu se pun in circuit bunuri (investiții);
– Nu este suportat riscul;
– Nu poate fi cesionată;
– Uniuni, asociații.
• Discuții privind termenul ”liberală”: Profesiune liberă înseamnă "profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu, fără
a fi angajată permanent undeva". Profesiune liberală desemnează o ocupație intelectuală, care ține de cultura spiritului
(arhitectură, filosofie, drept, medicină) sau/și care depinde de un "ordin", de un organism profesional neconvențional, cu
un mod special de remunerare
• Cod fiscal RM art. 5 al. 36) Servicii profesionale – activități independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau
pedagogic, precum și activități independente ale medicilor, inginerilor, arhitecților, dentiștilor, auditorilor și contabililor,
desfășurate în conformitate cu legislația în vigoare.
• Tratament fiscal – activitate de întreprinzător (Cod fiscal art. 13, art. 14)