UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

Apelul Incident

A elaborat:
Popa Tudor
Student, anul 3, grupa 1807

Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice

studenţeşti,
ediţia a XXV-a dedicată aniversării a 75-a a USM
Chişinău, 2021
 ACTUALITATEA CERCETĂRII
În Monitorul Oficial nr. 142-148 din 5 mai 2018, a fost publicată
Legea nr. 17/2018 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative, prin care a fost completat Codul de procedură civilă al
Republicii Moldova în sensul introducerii instituției apelului incident.

Modificările din Legea nr. 17/2018 au intrat în vigoare la data de 1

iunie 2018, ceea ce înseamnă că apelul incident este o parte componentă
a Codului de Procedură Civilă de doi ani.

 
Este actuală cercetarea dată deoarece de cele mai multe ori apelul
incident este considerat drept apel principal, iar pentru o claritate în acest
sens ne vin prevederile recent introduse în codul de procedură civilă care
la rândul lor, reglementează tot ceea ce înseamnă apel incident, când se
depune apelul incident, de către cine se depune, care sunt pretențiile
invocate în cazul apelului incident, de ce este important și cum facem
distincție dintre AP și AI, deoarece acțiunile date par aparent similare,
însă au efect procesual diferit.

Odată cu introducerea prevederilor date, încă nu este o claritate în rândul

profesioniștilor în ceea ce ține de obiectivele, scopul introducerii acestor
prevederi dar și mecanismul de aplicare.
Este considerată actuală cercetarea ce ține de apelul incident și în
același timp, am constat inutilitatea și lipsa de motivare a existenței
instituției alăturării la apel.
 Apelul incident este o instituție actuală deoarece prin
introducerea instituției date:
 Se asigură un echilibru şi o egalitate de arme a apelantului și
intimatului
 Are loc conexarea recursurilor împotriva încheierilor cu apelurile
pe fond ale aceleiași cauze civile
 Facilitează procedurile și evită pronunțarea de decizii disonante
 Limitarea rejudecării doar o singură dată, ceea ce
responsabilizează atât instanțele de fond, cât și cele apel şi recurs
 Excluderea încheierilor din obiectul revizuirii despovărează
instanțele de extensii artificiale ale procesului civil, eliminând
posibilitatea de a exercita această cale de atac în privința
chestiunilor care nu se referă la fondul cauzelor civile.
 Introducerea acestei instituții ar putea duce la reducerea
numărului de apeluri declarate, întrucât, dându-și seama de
posibilitatea declarării de către partea adversă a unui apel
incident, participanții la proces vor declara apel doar în cazurile
temeinic argumentate
 NOUTATEA/INOVAŢIA
ŞTIINŢIFICĂ
Apelul incident este aceea de a-l determina pe cel care a
exercitat apelul principal în termen, să se gândească dacă nu a
obținut suficient, prin hotărârea apelată, având în vedere faptul că
ar putea obține mai puțin, decât ar obține prin hotărârea apelată.
Soarta apelului incident este dependentă de soluționarea
apelului principal. Astfel, dacă există motive care exclud
soluționarea fondului apelului principal, va rămâne fără efect și
apelul incident.
Astfel soarta apelului incident depinde de soarta apelului
principal.
Apelul incident anulează beneficiul neagravării situației
apelantului în propria cale de atac
SCOP, OBIECTIVE ŞI METODE
 Făcând referire la scopul apelului incident apar disonanțe deoarece în
legea națională nu avem expres stipulat acest scop, legiuitorul a omis
stipularea acestui fapt ceeea ce creează dificultăți de înțelegere a
normei. Totuși făcând referire la faptul că instituția apelului incident a
fost preluată din legislația română, iar legiuitorul român a stipulat faptul
că scopul apelului incident este schimbarea hotărârii primei instanțe și
de a oferi intimatului posibilitatea de a solicita reformarea hotărârii
atacate, doar dacă apelantul principal introduce o cerere de apel, acest
scop este urmărit și de legiuitorul moldav.
 Mai mult, considerăm că apelul, indiferent de natura lui, tinde la
schimbarea hotărârii atacate, altfel, acesta poate fi calificat ca lipsit de
interes.
 Astfel, unul dintre obiectivele urmărite prin reglementarea apelului
incident este micșorarea numărului de apeluri și împiedicarea
introducerii apelurilor în scop de a deranja fără rost partea adversă,
ori, apelul incident anulează beneficiul non reformatio in
pejus(neagravarea situației în propria cale de atac).
  Anume acest argument este invocat de CSJ în Hotărârea ce vizează
actualizarea Hotărârii Plenului CSJ nr. 6 din 11 noiembrie 2013 „Cu
privire la procedura de judecare a cauzelor civile, în ordine de
apel”,.
 Considerăm că acest scop este unul secundar, cel primar fiind de a
oferi intimatului posibilitatea revenirii asupra intenției sale de a nu
ataca hotărârea primei instanțe.
 ABORDAREA TEORETICĂ
Apelul incident este cel declarat de intimat printr-o cerere scrisă de
apel, după expirarea termenului de apel, împotriva părții cu interese
contrare care a exercitat apelul principal, în scopul de a obține
schimbarea hotărârii primei instanțe.
În cazul în care intimatul declară apel înăuntrul termenului de apel,
acesta constituie un apel principal, care se va soluționa odată cu apelul
declarat de partea adversă.
 Potrivit art. 3621, titularul apelului incident este intimatul din apelul
principal. Apelul incident este formulat de intimat împotriva apelantului
din apelul principal, parte cu interese potrivnice. În lipsa apelului principal,
nu putem vorbi despre apel incident.
În fond, apelul incident este o reacție la apelul principal, în contextul
în care intimatul are propriile sale critici cu privire la hotărârea primei
instanțe.
Totuși, criticile nu au fost de natură a-l determina să formuleze un
apel principal, ci partea decide să revină asupra hotărârii judecătorești doar
pentru că partea sa adversă a atacat-o.
Așadar, una dintre premisele de exercitare a apelului incident este
existența criticilor proprii ale intimatului împotriva hotărârii atacate.
Neformularea apelului principal nu trebuie înțeleasă ca o neglijență
din partea intimatului, ci ca o încercare a acestuia de a evita o nouă
judecată în calea de atac. Prin neformularea apelului principal, partea se
declară de acord cu hotărârea pronunțată, dar nu necondiționat, ci numai
dacă aceasta nu va fi apelată de cealaltă parte.
Interesul intimatului în cazul apelului incident apare în momentul în care
intimatul ia cunoștință de cererea de apel principală și de motivele pe care
aceasta se întemeiază. Având în vedere aceste circumstanțe, intimatul
consideră necesară reanalizarea unor soluții cuprinse în hotărârea primei
instanțe. În caz contrar, aceste soluții ar obține putere de lucru judecat.
 *ABORDAREA PRACTICĂ
Deși sunt mai rar întâlnite în practică, apelul și recursul incident sunt menite
să asigure posibilitatea părții ca, deși inițial a decis să nu mai atace hotărârea
instanței, să revină totuși asupra deciziei în cazul în care partea adversă atacă
hotărârea.
În practică s-a ridicat, pe bună dreptate, o altă problemă privind calitatea
de titular al apelului incident. Legea prevede expres calitatea de „intimat”,
adică persoana indicată de apelant în cererea de apel principală. Totuși, în
situație de indivizibilitate, dacă în cererea de apel este indicat în calitate de
intimat doar unul dintre coparticipanții obligatorii, tehnic, ceilalți nu au
această calitate.
Totuși prevederile ce țin de apelul incident acordă posibilitatea părții
legată prin indivizibilitatea obiectului litigiului de a formula apel incident,
chiar dacă nu deține calitatea de intimat în apelul principal.
Consider această soluție justă, ori în cazul coparticipării obligatorii, instanța
decide uniform în privința tuturor coparticipanților.
 Apelul incident este ca intimatul să nu fi declarat apel înăuntrul
termenului de apel prevăzut de legislația Republicii Moldova. Codul
de Procedură Civilă, la art. 362, stipulează că termenul de declarare a
apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Apelul depus în interiorul
acestui termen este, de fapt, unul principal, și nu unul incident,
indiferent de finalitatea urmărită. Prin urmare, intimatul va aștepta
expirarea termenului legal în vederea declarării apelului incident.
Apelul incident nu poate fi declarat mai tîrziu de data depunerii
referinţei la cererea de apel principală. Făcând coraport la prevederile
procesuale civile, nu identificăm o dată concret stabilită pentru
depunerea referinței.
 Art. 370 CPC stipulează că instanța de apel efectuează în
termen de până la 2 luni de la data emiterii încheierii de intentare a
procedurii de apel, actele procedurale în vederea pregătirii cauzei
pentru dezbateri.

Pe de altă parte, art. 186 prevede că judecătorul stabilește

data până la care pârâtul (intimatul) urmează să prezinte în judecată
referința. 
Ne punem întrebarea care este totuși momentul depunerii
referinței?
Data limită de declarare a apelului incident va fi stabilită de
judecător în faza pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare. În
acest sens, încheierea judecătorească de pregătire a cauzei pentru
examinare în apel va conține obligatoriu și termenul oferit de
instanță pentru depunerea referinței, care respective îi va acorda
posibilitatea intimatului de a depune apelul incident.
 În practică apar anumite neclarități cu referire la relația de
accesorialitate privind lărgirea obiectului apelului principal în
cadrul apelului incident. Altfel spus, apare nelămurirea dacă în
apelul incident pot fi atacate unele considerente/dispoziții din
hotărârea atacată, care nu au fost atacate în apelul principal.
În acest sens intimatul se poate referi în apelul său la aspecte care
nu au făcut obiectul apelului principal.
Interpretat strict, textul de lege nu prevede limitarea apelului
incident la motivele invocate în apelul principal, ci doar
posibilitatea acordată intimatului de a-și formula propriile pretenții.
Spre exemplu, reclamantul care solicitase primei instanțe să-l
oblige pe pârât la plata sumei de 100000 de lei, cu titlu de
despăgubiri, apelează hotărârea prin care i s-a acordat numai o
sumă de 60000 lei. Dacă instanța de apel apreciază că intimatul
nu datorează nimic, în lipsa unui apel incident, nu va putea să
agraveze situația apelantului în propria sa cale de atac, astfel
încât va trebui să mențină hotărârea primei instanțe. Dacă însă
intimatul a formulat în termen un apel incident, instanța de apel
va putea schimba hotărârea primei instanțe, în sensul
respingerii cererii de chemare în judecată. În situația în care
prima instanță ar fi respins cererea de chemare în judecată la
apelul reclamantului, intimatul nu trebuie să mai răspundă cu
un apel incident, ci se va apăra solicitând instanței de apel să
păstreze hotărârea atacată
Așadar, dacă e să concluzionăm referitor la deosebirea dintre
apelul incident și referință, vom menționa următoarele:
apelul incident este o cale de atac, pe când referința este un
mijloc de apărare într-o cale de atac. Apelul incident
anulează beneficiul neagravării situației apelantului în
propria cale de atac, referința – nu. Prin apelul incident
intimatul urmărește schimbarea hotărârii primei instanțe,
prin referință invocă toate mijloacele procedurale și probele,
pe care le opune fiecărui capăt din cererea apelantului, și
urmărește menținerea hotărârii primei instanțe
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În urma analizării instituției apelului incident, introdusă în CPC acum
doi ani, considerăm că reglementarea acesteia este utilă, reprezentând un
instrument pragmatic în favoarea intimatului care a obținut o hotărâre parțial
favorabilă în prima instanță, dar care, în urma exercitării apelului principal,
decide să formuleze propriile pretenții. În caz contrar, soluțiile cuprinse în
hotărâre ar intra în autoritate de lucru judecat.
De asemenea, reiterez că acest instrument este menit să disciplineze
partea care intenționează să formuleze un apel nefondat, în dorința de a
deranja partea adversă sau de a amâna executarea hotărârii. Justițiabilul va
trebui să ia în calcul și posibilitatea înrăutățirii situației sale, în ipoteza
formulării unui apel incident.
În cele din urmă, merită subliniat că reglementarea apelului incident aduce
Republica Moldova în rândul majorității țărilor europene care aplică acest
instrument.
  Apelului incident asigură un echilibru şi o egalitate de arme a
apelantului și intimatului, conexarea recursurilor împotriva
încheierilor cu apelurile pe fond ale aceleiași cauze civile,
facilitează procedurile și evită pronunțarea de decizii disonante,
limitarea rejudecării doar o singură dată, ceea ce responsabilizează
atât instanțele de fond, cât și cele apel şi recurs, excluderea
încheierilor din obiectul revizuirii despovărează instanțele de
extensii artificiale ale procesului civil, eliminând posibilitatea de a
exercita această cale de atac în privința chestiunilor care nu se
referă la fondul cauzelor civile.
 Dacă există motive care exclud soluționarea fondului apelului
principal, va rămâne fără efect și apelul incident.
 Rațiunea apelului incident este aceea de a-l determina pe cel care a
exercitat apelul principal în termen, să se gândească dacă nu a
obținut suficient, prin hotărârea apelată, având în vedere faptul că
ar putea obține mai puțin.
Recomandări:
Apreciez ca binevenită introducerea în CPC RM a noului tip de
apel, apelul incident, însă, pentru a evita divergențele în interpretări
și a asigura previzibilitatea legii, consider necesar a prevedea
expres, în art.84 CPC RM, precum și în Legea taxei de stat, că
pentru apelul incident urmează a fi achitată o taxă, asemeni
apelului principal.
De asemenea consider necesară introducerea unui alineat nou,
alin.(3), la art.3621 CPC RM, cu următorul conținut: „Cererea de
apel incident urmează să întrunească toate condițiile de fond și
formă, solicitate pentru cererea de apel”, pentru a înlătura riscul de
a fi restituită sau refuzată o astfel de acțiune.
Referitor la alăturarea la apel, sunt de părerea că este o
instituție inutilă și urmează să fie abrogată, după exemplul altor
state ex-sovietice.
REFERINŢE/SURSE BIBLIOGRAFICE
 CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ AL REPUBLICII
MOLDOVA* Publicat : 03-08-2018 în Monitorul Oficial Nr. 285-
294 art. 436 MODIFICAT prin LP85 din 11.06.20, MO161-
164/03.07.20 art.303; în vigoare 03.01.21
 Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția a 2-a
revizuită și adăugită. Vol. II. Editura Hamangiu, 2016, de Fabriel
Boroi.
 Drept procesual civil. Partea Specială. Tipografia Lexon-Prim,
2016, coordonator Elena Belei.
 LEGE Nr. 17 din 05-04-2018 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative
 Plenul Curții Supreme de Justiție Hotărâre ce vizează actualizarea
Hotărârii Plenului CSJ nr. 6 din 11.11.2013 „Cu privire la procedura
de judecare a cauzelor civile, în ordine de apel”
 Apelul incident: „Ochi pentru ochi” sau remediu de echilibrare a
poziției părților în apel, Alina Gaja