,,INFLUENȚA NUTRIȚIEI ASUPRA DANTURII

UMANE”

Coordonator științific
Conf. Dr. Elena Moroșan

Absolvent
Popescu Crina Ștefania
 INTRODUCERE
Un stil de viață sănătos este definit de un program nutrițional echilibrat, ajutând astfel
organismul să funcționeze corespunzător.
Lucrarea intitulată ,, Influența nutriției asupra danturii umane” are ca scop definirea strânsei
legături pe care alimentația o are cu dantura. O nutriție echilibrată poate stabili un grad ridicat de
prevenție al afecțiunilor dentare, patologii din ce în ce mai întâlnite in ziua de astăzi.
Analiza amănunțită a acestei legături, dintre nutriție și dentiția pacienților va fi prezentată în 3
capitole, dezvoltând definiții generale, studii și plan alimentar.
Capitolul I este intitulat ,,Influența alimentației asupra organismului uman” și prezintă ca
subcapitole generalități și studii informative, dar și câteva metode generale de prevenție. Deoarece
orice patologie poate fi prevenită, ori abordată în stadiul incipient, este important ca pacientul să
realizeze sursa problemei, să o trateze, să caute informație nutrițională adecvată. Astfel, prin
prezentarea câtorva studii de caz, dar și a unei liste de alimente utile în diverse afecțiuni, orice
individ poate ajuta la îmbunătățirea stilului de viață și a calității acesteia.
Cel de-al doilea capitol, intitulat ,,Dantura umană și afecțiunile dentare” presupune o scurtă
descriere a danturii umane din punct de vedere anatomic și morfologic, dar și expunerea patologiilor
dentare, prin exemplificare și metode de a aborda aceste afecțiuni din punct de vedere nutrițional.
Al treilea capitol este denumit ,,Chestionar clinic” și urmărește pacienți ce suferă de boală
parodontală, de apariția multiplelor carii, de gingivită, de sensibilitate dentară sau de eroziune
dentară. Prin aceste studii de caz au fost înregistrare răspunsurile pacienților, pentru a li se prezenta
acestora care este punctul cheie al afecțiunii de care suferă și importanța nutriției în vederea păstrării
danturii sănătoase.
CAPITOLUL I. INFLEUNȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

 Alimentația este unul din factorii esențiali în vederea unui stil de viață sănătos,
devenind unul dintre aspectele cheie ce contribuie la sănătatea fiecărui individ.
Alimentația influențează în mod direct sau indirect funcțiile organismului, contribuind
la dezvoltarea și funcționarea corectă a acestora, în cazul în care planul nutrițional
individual este bine organizat.
 O dietă sănătoasă poate preveni afecțiuni precum boli cardiace, hipertensiune,
diabet, tulburări gastrointestinale, forme de cancer etc, influențând astfel durata și
calitatea vieții.
 Un subiect atins în ultimii ani face referire la dantura umană. Aceasta se află, de
asemenea, în corelație cu alimentația, fapt dezvoltat în capitolele următoare.
CAPITOLUL II. DANTURA UMANĂ ȘI AFECȚIUNILE DENTARE
AFECȚIUNILE DENTARE
 CARIILE DENTARE
 Cănd igiena orală nu este adecvată, este facilitată apariția plăcii bacteriene și a cariilor, precum
evidențiază figura 6. Acestea se vor trata la medicul stomatolog, însă pentru a preveni apariția lor
putem introduce în alimentația individuală câteva alimente ce vor facilita insănătoșirea smaltului
dentar si vor indeparta riscul aparitiei altor afectiuni. 21
 Laptele sau iaurtul: deoarece acestea determină o secreție abundentă de salivă. Aceasta protejează
smalțul prin combaterea carențelor de minerale. De asemenea, aciditatea lor redusă elimină
eroziunea dentară, fiind lipsite si de zahăr.
 Fructe: citrice, mere, capsuni, nuci sau fructele cu continut ridicat de vitamina C, ajutând la
îmbunătățirea rțtelei de colagen din gingie.
 Legume: morcovii, țelina, cartofii dulci, rodia, broccoli sau alte alimente bogate in vitamina A,
deoarece acestea îmbunătățesc procesul de curățare al smalțului dentar și stimuleaza gingiile.
 Alimente care contin fluor: supe, pui, apa cu fluor, fructe de mare, cereale ajută la întărirea
smalțului dentar, favorizănd prevenirea apariției cariilor dentare.
 Ceai verde: datorită conținutului său bogat in fenoli si compusi antioxidanti este prevenita aparitia
placii bacteriene, neutralizand bacteriile. De asemenea, acesta rezolva si problema halenei bucale.
 Țelina: stimulează productia de salivă, eliminănd riscul apariției cariilor

 Semințele de susan: elimină placa bacteriană, fiind de asemenea, bogate în calciu, esențial pentru
sănătatea danturii
 Produse de origine animală: ouă, carne de pui, carne de curcan sau alte alimente bogate în fosfor
ABRAZIUNILE DENTARE
 Abraziunile dentare reprezintă tocirea danturii în urma forțelor mecanice aplicate pe termen lung.
Acestea sunt vizibile pe suprafețele dentare, fiind de natură fiziologică: abraziuni apărute în urma
înaintării în vârstă, sau de natură patologică: defectele structurilor/ țesuturilor dentare precum
bruxism, lucrari dentare prost adaptate, factori mecanici etc. Pentru evitarea apariției abraziunilor
dentare este recomandat consumul alimentelor ce întaresc smalțul dentar, ori îl protejează pe
acesta.
 Alimente bogate în calciu: lactate, semințe, pește, fasole, linte, migdale, rubarbă
 Alimente bogate în fluor: ceai, nuci, peste etc
 Alimente bogate in fier: ficat, pește gras, piept de pui, galbenuș de ou, spanac, broccoli etc
 Alimente bogate in vitamina D: ciuperci, somon, halibut, peste, oua, lapte, ton la conserva
 Consumul alimentelor acide (precum: cafeaua, sosurile, ceainul negru, vinul, bauturile acidulate
etc) va produce aparitia abraziunilor dentare.
GINGIVITA
 Această patologie presupune inflamarea țesuturilor dentare, respectiv a gingiei. Cauza apariției
sale este determinată de bacterii, fiind si stadiul incipient al bolii parodontale. În timp, tratată
necorespunzator, poate produce pierderea totală a dinților si necesită înlocuirea acestora cu
lucrarile dentare. Pentru a preveni gingivita, este necesară igiena orală corespunzatoare și
consumul alimentelor cu proprietăți detoxifiante, alcaline sau antioxidante.24
 Verdețuri: pătrunjel, marar, busuioc, dafin, rozmarin, menta
 Alimente bogate in vitamina C: nuci, lămâi, măceșe, coacăze, kiwi, broccoli, cătina
 Citrice
 Ceai verde
 Produse lactate
 Țelina
 Mere verzi
EROZIUNEA DENTARĂ
 Eroziunile dentare presupun uzuri chimice de natură necarioasă, ce atacă suprafața danturii, în special smalțul, în
urma acționării acizilor sau a mediului acid. Astfel, putem defini eroziunea ca o disoluție acidă a țesuturilor dure
dentare. (Figura 10 evidențiază smalțul afectat de eroziuni).
 Câteva dintre cauzele apariției eroziunilor dentare sunt determinate de tratamente medicamentoase, chiar și cele cu
conținut de vitamina C sau tratamente antihistaminice, de nivelul scăzut de salivă (deoarece prin lipsa acesteia Ph-
ul acid crește), sau de anumite tulburări genetice.
 În concluzie, este de preferat ca o alimentație bogată în acizi, ori băuturi acidulate să fie evitată, ori consumată în
cantități mici, iar pentru a preveni eroziunea dentară, putem consuma următoarele:
 Lapte
 Brânză
 Banane
 Pepene galben
 Mango
 Somon
 Păstrăv
 Creveți
 Avocado
 Unt de arahide
 Uleiuri vegetale
 Orez brun
 Ovăz
 Ghimbir
 Salată verde
 Broccoli
 Mazăre
PULPITA DENTARĂ
 La nivelul danturii este regăsită în interior o zonă denumită pulpă dentară, fiind alcătuită din
nervi, vase de sânge, țesut conjunctiv. În momentul în care pulpa dentară este inflamată, apare
patologia numită pulpită dentară. Aceasta este cauzată de apariția bacteriilor la nivelul cavității
bucale, ce ajung să invadeze pulpa dintelui. Pulpita dentară este de două forme: reversibilă și
ireversibilă. S-a constatat că în urma apariției acesteia, pacienții suferă de durere severă, este
vizibilă inflamația țesuturilor, au o sensibilitate pentru alimentele foarte reci sau foarte calde. De
asemenea, dieta bogată în zaharuri nu este benefică pentru prevenirea acestei afecțiuni.
 În acest sens, este de preferat evitarea băuturilor energizante sau carbogazoase, a alimentelor ce
conțin carbohidrați rafinați, bomboanele, caramelele, gumele, produsele de patiserie, băuturile cu
conținut ridicat de cofeină, stafidele glazurate, dulceața, gemurile etc.
 Există, însă, și câteva alimente ce contribuie la prevenirea apariției acestei afecțiuni, precum:
 Ceaiurile neîndulcite, în special cel de mușețel, cu numeroase proprietăți detoxifiante
 Consumul regulat de apa
 Fructele sau verdețurile
 Alimentele ce conțin antioxidanți, precum rodia
STOMATITA
 Inflamația țesuturilor gurii și buzelor este caracterizată de stomatită. Această patologie face
referire la orice proces inflamator ce influențează mucoasele cavității bucale, putând fi însoțit de
ulcerații. Pentru a preveni apariția stomatitei, se recomandă consumul următoarelor alimente:
 Ficat
 Carne de vită
 Pește gras
 Piept de pui
 Gălbenuș de ou
 Fructe de mare
 Spanac
 Broccoli
 Germeni de grâu
 Orez brun
 Ovăz
 Semințe de dovleac
 Cartof copt
 Semințe de susan
 Fasole
 Caju
 Soia
 Fistic
 Năut
PARODONTOZA
 Parodontoza se numără printre cele mai grave boli ale danturii, o problemă care, în timp, lăsată netratată, poate
duce inclusiv la pierderea dinților.
 Numită și parodontită marginală sau boala parodontală, parodontoza este o afecțiune care se manifestă
prin deteriorarea parodonțiului (structura osului și a țesuturilor care susțin și fixează dinții). Aceasta este
caracterizată prin apariția unor infecții cauzate de bacteriile din cavitatea bucală și poate duce la probleme severe,
inclusiv la pierderea danturii
 Fructe: merele, kiwi, căpșuni, banane, nuci, kaki, portocale, fructe de pădure, ananas, mango etc
 Legume
 Alimente bogate în calciu: brânză, iaurt, semințe, lapte, sardine și somon, fasole și linte, migdale, frunze verzi etc
 Alimente bogate în magneziu: spanac, varză, nuci, migdale, semințe, pește gras, boabe de soia, avocado, banane,
ciocolata neagră, fructe uscate, mazăre, linte etc
 Alimente bogate în vitamina E: migdale, spanac, avocado, dovleac, ardei roșu, sparanghel
 Alimente bogate în potasiu: banane, ciuperci, somon, avocado, cartofi copți, roșii, pepene etc
 Alimente bogate în vitamina C, vitamină care contribuie la întărirea rețelei de colagen a gingiilor: nuci, rodie,
lămâie, struguri, kiwi, ananas, broccoli, măceșe, cătină, coacăze etc
 Alimente bogate în zinc: ficat, fructe de mare, nuci, iaurt, lapte, brânza, pâine integrală etc
 Alimente care conțin vitamina A: ficat, gălbenuș de ou, spanac, portocale, salată verde, broccoli, morcovi, cartofi
dulci, mango, pepene galben, caise deshidratate, dovleac etc
 Alimente bogate in fier: ficat, pește gras, piept de pui, gălbenuș de ou, spanac, broccoli etc
 Alimente bogate in vitamina D: ciuperci, somon, halibut, pește, ouă, lapte, ton la conservă
CAZURI CLINICE
VĂ MULȚUMESC !