Bazele materiale ale

eredității
A elaborat eleva clasei a XII-a "B"
- Mădălina Ciupercă
Cuprin
s

01 02
Introducere Rolul
cromozomilor
03 04
Clasificarea Heterozomi
lor
 Introducere
Purtătorii materiali ai informației ereditare sunt
considerați cromozomii. Cromozomii reprezintă unității
structurale compacte, permanente, alcătuite din acizi
nucleici si proteine. Moleculele liniare de ADN formează
complexe cu proteine histonice, alcătuind fibra elementară
nucleozomală. Aceste substanțe, în combinație cu ARN-ul
și proteinele nehistonice, formează cromatina - material din
care, în cadrul diviziunii, de diferențiază.
Se disting eucromatina și heterocromatina.
Eucromatina reprezintă o regiune puțin condensată, ce se
colorează mai slab și este mai activ genetic.
Heterocromatina reprezintă o regiune mai condensată, ce
se colorează mai intens, fiind puțin activă genetic.
Heterocromatina poate fi: facultativă (temporar
neazctivă) și constitutivă (permanent neactivă).
 Rolul cromozomilor

Cromozomii au un rol esențial în viața

celulei(organismului), asigurând transmiterea
caracterelor ereditare celulelor fiice(descendenților). Părțile cromozomului, care se disting clar
Ei se pot evedenția cel mai bine în timpul după mărime și culoare de părțile adiacente, se
diviziunii celulei (la sfârșitul metafazei - începutul numesc benzi cromozomiale. Numărul, mărimea
anafazei). Fiecare cromozom din celulele somatice și forma cromozomilor variază în funcție de
este format din două cromatide. Ele sunt unite specie. În celulele somatice, numărul de
printr-o constricție primară - centromer. În unii cromozomi este dublu (2n), iar în cele sexuale
cromozomi se pot evedenția și constricții secundare, (gameți) – haploid (n).
care separă un segment numit satelit. Capetele
terminale ale cromozomilor se numesc telomere.
Ele protejează partea terminală a ADN-ului de
degradarea enzimatică și blochează posibilitatea
fuzionării cromozomilor.
Clasificarea cromozomilor
Cromozomii pot fi clasificați după mai multe criterii:
• după poziția centromerului:
– metacentrici – centromerul divide cromozomul în două brațe aproximativ
egale;
– acrocentrici – centromerul ocupă o poziție aproape terminală;
– submetacentrici – centromerul ocupă o poziție puțin deplasată de centru;
– telocentrici – centromerul ocupă o poziție terminală;
• după particularitățile intervenției în determinarea
sexului:
– autozomi – reprezintă cromozomii tipici normali ce
formează majoritatea complementului cromozomial
(la om, în celulele somatice se evidențiază 44 de autozomi);
– heterozomi (cromozomii sexuali) – reprezintă niște
cromozomi cu o morfologie particulară. Ei se notează, de
regulă, prin x =i y. Cromozomul x, ca =i majoritatea
autozomilor, conține multe gene active, iar cromozomul y
conține un număr redus de gene.
 Heterozomi
Heterozomii au un rol important în determinarea sexului. Sexul
care conține aceiași cromozomi sexuali (xx) se numește sex
homogametic (de regulă, sexul feminin), iar sexul care conține
cromozomi sexuali diferiți (xy) se numește sex heterogametic (de
regulă, sexul masculin).
Unele organisme pot conține și tipuri speciale de cromozomi, cum
ar fi:
– cromozomii politenici – se depistează în celulele glandelor salivare ale
larvelor de diptere (chiromonide). Acești cromozomi se formează prin
replicarea succesivă a cromatidelor fără separarea lor (la drosofile, de
exemplu, ei pot conține până la 1024 de cromatide);
– cromozomii „lampbrush” (sau perie-de-lampă) – se depistează în
nucleul ovocitelor primare ale amfibienilor, peștilor, reptilelor și
păsărilor. Datorită prelungirii profazei I a meiozei, acești cromozomi
pot atinge dimensiuni foarte mari (de exemplu, pânp la 1 mm).
Numărul, mărimea și forma cromozomilor (cariotipul) sunt
constante pentru fiecare specie de organisme și se păstrează de la o
generație la alta. Abaterile (mutațiile cromozomiale strucrurale și/ sau
numerice) influențează esențial viabilitatea organismelor.