TEMA 4.

LIBERALISMUL CLASIC :
„LIBERTATE ŞI BOGĂŢIE”

1. Trăsăturile definitorii ale liberalismului

clasic. Sistemul economic a lui A.Smith
2. D.Ricardo şi T.Malthus – succesorii
pesimişti a lui A.Smith
3.Otimistul francez J.B.Say
4.J.S.Mill – teoria de sinteză
 Condiţiile apariţiei doctrinei
liberalismului economic
Condiţiile apariţiei

Schimbările pe plan Schimbările pe plan Schimbările pe plan

economic intelectual politico-social
Prima revoluţie Fundamentarea Apariţia noilor clase
industrială filosofică a noţiunilor de sociale: muncitori
libertate individuală şi salariaţi şi capitalişti
raţionalitate

Consecinţele

Extinderea activităţilor Creşterea puterii Orientarea liberală a

industriale, dezvoltarea economice a clasei gândirii economice
transporturilor, apariţia capitaliste şi reducerea
noilor forme de necesităţii intervenţiei
organizare a activităţii active a statului în
economice economie
 Perioada: anii 1776-1870

Reprezentanţii de bază ai liberalismului clasic

Şcoala engleză Şcoala franceză

A.Smith
J.B.Say

S.de Sismondi
D.Ricardo T.Malthus

J.S.Mill

reformişti sociali
Ideile de bază ale Liberalismului Clasic
Adam Smith (1723-1790)

• A.Smith este numit “patriarhul”

gândirii economice
• Lucrarea sa principală
“Avuția națiunilor”, denumită şi
“biblia liberalismului economic” –
piatra de temelie a ştiinţei
economice moderne
• Economia politică devine ştiinţă
autonomă
Sistemul economic a lui A.Smith
 Conceptul cu privire la bogăţie

obiectul sfera creării

BOGĂŢIA
totalitatea toate ramurile
bunurilor materiale producţiei
de care dispune materiale
naţiunea la un
moment dat

izvorul
munca desfăşurată
în ramurile
producţiei materiale
 Factorii creşterii bogăţiei
Creşterea Creşterea Creşterea
economiilor capitalului fix ponderii
şi circulant lucrătorilor
productivi Creşterea
bogăţiei
Extinderea Aprofundarea Creşterea
pieţei diviziunii productivităţii
muncii muncii
 Teoria repartiţiei bogăţiei

clasa clasa
muncitorilor Produsul proprietarilor
salariaţi social funciari
salariu renta

clasa
capitalistă
profit
 Factorii ce influenţează mărimea veniturilor
în viziunea lui A.Smith
Mărimea Mărimea Mărimea rentei
salariului profitului funciare
 cantitatea şi preţul  dimensiunile  fertilitatea şi
mijloacelor de capitalului investit amplasarea
subzistenţă (preţul  riscul investiţiei terenurilor agricole
natural al muncii)  mărimea salariului  raportul de forţe
 cererea la braţe de între proprietarii
şi a rentei, profitul
muncă (preţul de piaţă al fiind un venit rezidual funciari şi arendaşi
muncii)
 starea în care se află
economia: progresivă,
staţionară sau regresivă
 raportul de forţe
dintre salariaţi şi patroni
 Teoria valorii (conceptul de schimb)
> Preţul de piaţă
Preţul natural al mărfii = al mărfii
<
 În stadiul  În societatea
primitiv modernă cererea > oferta
munca vie sau cererea = oferta
obţinută prin suma cererea < oferta
schimb, veniturilor
măsurată în V=S+P+R
timp de muncă
mediu
Capitalul reprezintă o sumă de bani care
aduce venit suplimentar
 Ordinea naturală

 Societatea este concepută ca o sumă de

indivizi stimulentul cărora este interesul
personal (egoismul)

 La baza egoismului stă hedonismul –

setea de îmbogăţire
 Trăsăturile „Homo economicus”

 Egoismul şi hedonismul sunt principalele trăsăturile care

caracterizează homo economicus. Din realizarea acestor
interese rezultă Ordinea naturală. Încetând a fi
supranaturală, ordinea naturală se transformă în Ordine
spontană.
„Ordinea naturală” este menţiunută cu
ajutorul ”mâinii invizibile”
”Mâina invizibilă”, mâina Creatorului
Suprem, ghidează întreprinzătorii în
direcția menținerii ordinii naturale,
preîntâmpinării oricăror dezordini și
dezechilibre de durată.
Astfel, prin însăși voința divină,
economia de piață se autoreglează,
interesul egoist al individului se
armonizează cu interesul general al
societății.
 Rolul economic al statului
“paznic de noapte”

Apărarea Funcţiile Administrarea

ţării statului justiţiei

Producerea
bunurilor publice
 Conceptul avantajului absolut

 Specializarea internaţională va fi benefică dacă

se va baza pe politica liber-schimbistă

vin postav

Portugalia 100 200

Anglia 200 100

Thomas Malthus (1766-1834)
• Este considerat primul profesor de
economie politică din Marea
Britanie
• Lucrarea sa principală “Eseu
asupra Principiului Populaţiei
care afectează dezvoltarea
societăţii”
• Th. Malthus este cel mai pesimist
smithian
• Emite ipoteza că populaţia
abundentă este cauza sărăciei şi nu
repartiţia inechitabilă a bogăţiei
create în societate
 Disproporţia Măsurile de reducere a
Teoria demo-economică a lui
demo-economică disproporţiei demo-
economice
Ritmul de T.Malthus
Ritmul de Frâne Frâne
creştere a creştere a distructive preventive
populaţiei mijloacelor  epidemii  celibat
de  războaie  căsătorii la
> subzistenţă
 calamităţi vârste mai
Creşterea Creşterea în naturale înaintate
în progresie  limitarea
 amânarea
progresie aritmetică conştientă a
căsătoriilor
geometrică numărului de
timpurii până
la 21 de ani copii
numai dacă
familia dispune
de mijloace de
existență
Cauzele disproporţiei demo-economice

 limite naturale – suprafeţele

cultivate sunt limitate
 limite economice – acţiunea legii
fertilităţii descrescânde a solului

Ideea posibilităţii crizelor de supra-

producţie generate de insuficienţa
cererii
David Ricardo (1772-1823) :
„logicianul ştiinţei economice”

 D.Ricardo – „economistul
repartiţiei”

 Lucrarea sa principală
“Principiile economiei politice
și ale impunerii”

 Teoria costurilor comparative

şi a avantajelor relative
 Teoria valoare-muncă în abordarea
liberală clasică
Caracteristicile A.SMITH D.RICARDO

Substanţa Cheltuielile de Cheltuielile de muncă

valorii muncă doar în în toate epocile;
perioada “primitivă” raritatea la bunurile
nereproductibile
Mărimea Cheltuielile de Cheltuielile de muncă
valorii muncă vie vie şi trecută
(incorporată) în
mijloace de producţie
Măsura Timp de muncă Timp de muncă cel
valorii mediu mai îndelungat
 Dinamica veniturilor în viziunea
lui D.Ricardo
Renta funciară Creşte => creşterea populaţiei antrenează
utilizarea loturilor tot mai puţin fertile

Salariul Creşte cel nominal => în urma creşterii

populaţiei creşte cererea ei la produsele
agricole, aceasta determinând creşterea
preţurilor la ele

Profitul Scade => datorită creşterii salariului

nominal
Concluzia Dacă rata profitului are tendinţă de
pesimistă scădere, sistemul economic va avea o
tendinţă de stagnare, şi nu de dezvoltare
 Conceptul avantajului relativ
 Pentru alegerea specializării ţării e nevoie
de comparat raporturile de costuri ale
diferitelor mărfuri în diferite ţări

vin postav

Portugalia 80 90

Anglia 120 100

Jean Baptiste Say (1767-1832):
„smithianul optimist”
 Optimismul lui Say constă în concluzia: în
condiţiile economiei de piaţă crizele generale de
supraproducţie sunt imposibile – „oferta îşi
creează propria sa cerere”.
 Obiectul de studiu al economiei politice trebuie
să-l constituie procesul de formare, repartiţie şi
utilizare a bogăţiei în conformitate cu nevoile
societăţii.
 Conceptul de întreprinzător , potrivit căruia
întreprinzătorul este veriga mecanismului
economic, care procură și îmbină cei 3 factori de
producție în scopul obținerii produselor și
profitului respectiv. Anume întreprinzătorul
devine figura centrală a producției.
 Teoria trinitară a producţiei şi repartiţiei
 Legea debuşeelor (Say)
 Modul de repartiţie a veniturilor în
viziunea lui J.B.Say
 Utilitatea determină cererea şi volumul ei, ea fiind
factorul activ al valorii, iar costul de producţie este
doar o condiţie a producerii bunurilor

Veniturile spre repartizare

Salariu
posesorului Dobânda
factorului muncă
posesorului Renta
factorului capital
posesorului Profit
factorului pământ
întreprinzătorului
 Legea debuşeelor a lui J.B.Say
Crearea produselor în
valoare de 100 u.m.

Venituri distribuite Oferta produselor

 salarii 50 u.m. create în valoare
 achitarea cu furnizorii 40 u.m. de 100 u.m.
 remunerarea patronului 10 u.m.

Cerere medie Piaţă de

în mărime produse
de 100 u.m.
 John Stuart Mill (1806-1873): cel mai
erudit dintre economiști
• “Principii de Economie Politică”: unul din cele mai
citite manuale de economics: o lucrare completă
asupra teoriei şi politicii economice clasice.
• J.S. Mill a încercat să găsească un compromis
acceptabil între liberalii pesimiști englezi și
optimiștii francezi
 Reușește să efectueze și a doua sinteză între ideile
pesimiștilor și cele ale optimiștilor
 Sinteza între doctrina clasică şi aspiraţiile sociale
ale muncitorilor
• J.S.Mill face tentative de a transforma știința economică într-un
instrument eficient de îmbunătățire permanentă a vieții sociale ,în
special a situației clasei muncitoare .
• A fost un apărător înfocat al individualismului și al liberei concurențe
fiind convins că ,,peste tot unde lipsește concurența se impune
monopolul, iar monopolul sub toate formele sale, este o încrucișare a
rutinei și a proastei gospodăriri în detrimentul muncii”
 Aportul teoretico-practic a lui J.S.Mill
 a emis ipoteza  a propus legea cererii
dualităţii legilor reciproce în schimburile
economice J. internaţionale
S.
 a introdus noi categorii M
de rentă I  a conceput proprietatea
ca instituţie socială şi nu
L drept natural
L
 a stabilit un
compromis între teoria
valorii a lui D.Ricardo şi  a propus măsuri de
J.B.Say reformare socială
 Realizări
1. Liberaliii clasici au transformat Economia politică în ştiinţă
autonomă, cu obiect de studiu, metode specifice de cercetare
şi sistem adecvat de categorii şi legi.
2. Au reorientat cercetările ştiinţifice din sfera circulaţiei
mărfurilor în sfera de producţie a acestora.
3. Au elaborat concepte noi: factori de producţie, profit, salariu,
rentă, bani, preţuri, valoare etc.
4. Au elaborat un sistem teoretic desăvârşit bazat pe principiile:
individualismului, libertăţii personale şi economice, ordinii
naturale, nonintervenţionismului.
5. Au introdus conceptul homo economicus ghidat de mâna
invizibilă
6. Au glorificat munca şi bogăţia elaborând teoria valoare-
muncă
7. Sunt autorii teoriei despre economia de piaţă.
 Rătăciri
1. În centrul doctrinei este plasată piaţa şi nu omul real.
2. În urma diferenţierii de venituri au apărut revolte,
greve, etc.
3. Persoanele cu poziţii-cheie în economie şi-au supus
aparatul de stat, ideologia, ştiinţa.
4. Unele idei au fost greşite: „imposibilitatea crizelor”;
„echilibrul economic stabilit automat”.
5. Teoria valoare-muncă consideră că substanţa preţului
este doar munca, ignorând alţi factori (natura, capitalul,
cererea şi oferta, etc.).