Vaporizare și condensare

Acest proiect este realizat de Berinde Raul

Ce este vaporizarea? Dar condensarea?
Atunci când apa este încălzită, o parte
din ea trece în stare gazoasă numită și
stare de vapori. Procesul de trecere din
starea lichidă în vapori se numește
vaporizare.
• Prin convecție, vaporii calzi se ridică.
Capacul este rece și, în contact cu vaporii
preia din căldura acestora. Astfel, vaporii
se răcesc și trec în stare lichidă. Spunem
că vaporii condensează.
 Experimente
Materiale Necesare: Materiale Necesare:
• Ceainic, capac metalic, încălzitor, apă • Pahar, apă
Mod de lucru: Mod de lucru:
Se pune apă la încălzit, iar când apa atinge temperatura de
fierbere, se observă formarea vaporilor. Dacă punem capacul
Se pune apă într-un pahar și se marchează nivelul apei. Se
metalic deasupra vaporilor și îl ținem înclinat, se poate observa așează paharul în bătaia soarelui. După un timp(2-3 ore),
cum vaporii la o temperatură ridicată, ating capacul cu o paharul este cu o cantitate mai puțină de apă, datorită
temperatură mai scazută decât vaporii. Aceștia după cum fenomenului numit Condensare.
observăm se transformă în starea lichidă.
 Exemple - Distilarea
• Distilarea este o metodă pe scară largă utilizată pentru separarea
amestecurilor pe baza diferențelor în condițiile necesare pentru
schimbarea fazei componentelor amestecului. Pentru a separa un
amestec de lichide, lichidul poate fi încălzit pentru a forța
componentele care au diferite puncte de fierbere în faza
gazoasă . Gazul este apoi condensat înapoi în formă lichidă și
colectat.
• Repetarea procesului pe lichidul colectat pentru a îmbunătăți
puritatea produsului se numește dublu distilare. Deși termenul
este cel mai frecvent aplicat lichidelor, procesul invers poate fi
utilizat pentru a separa gazele prin lichefiarea componentelor
utilizând schimbări de temperatură și / sau presiune.
• O instalație care efectuează distilarea se numește distilerie .
Aparatul folosit pentru a efectua distilarea se numește un static .
Exemple - Frigiderul
• Într-un lichid, atomii şi moleculele sunt dispuse mult mai
aproape unele de celelalte, în structuri mult mai stabile,
prin comparaţie cu un gaz. Pentru a schimba lichidul în gaz,
deci pentru realizarea fenomenului de vaporizare
(evaporare), este nevoie de energie pentru a înfrânge
rezistenţa datorată forţelor care ţin atomii şi moleculele
lichidului în structura de fluid. Această energie, sub formă
de căldură, este extrasă din volumul din jurul oricărui lichid
atunci când se petrece ceea ce numim evaporare, astfel
apărând efectul de răcire din timpul acestei transformări.
Aşadar, evaporarea unui lichid răceşte volumul învecinat
zonei în care se produce fenomenul. Frigiderele folosesc
această proprietate, adică absorb căldura din
compartimentul cu alimente prin evaporarea lichidului
refrigerent.
 Definiție: Presiunea de vapori este valoarea
presiunii la care coexistă faza gazoasă și faza
lichidă sau solidă a unei substanțe, la o
temperatură dată. Presiunea de vapori depinde
Presiunea vaporilor de apă de natura substanței și de temperatură.
Existența echilibrului termodinamic dintre apă și
vaporii de apă face presiunea o funcție a
temperaturii:
p = ps (T)
Presiunea aceasta dependentă de temperatură
și de specificul substanței este numit presiunea
vaporilor, putând fi observat în graficul alăturat
curba presiunii, care se termină la punctul critic.
 Circuitul apei descrie existenta si miscarea apei pe, in si deasupra Pamantului. Pe Pamant apa
este mereu in miscare si isi schimba mereu starea de agregare, din lichid, in vapori, in gheata si
ciclul se repeta. Circuitul apei se produce de miliarde de ani si viata pe Pamant depinde de
acesta; fara acest circuit al apei, Pamantul ar deveni un loc arid, fara viata.
Circuitul apei nu are un punct fix, clar de plecare, dar putem sa incepem cu oceanele. Soarele,
care este "motorul" circuitului apei, incalzeste apa din oceane, care se evapora ajungand in aer
sub forma de vapori. Curenti de aer ascendenti transporta vaporii in atmosfera, unde
temperaturile mai scazute determina condensarea vaporilor sub forma de nori. Curentii de aer
deplaseaza norii pe tot globul, particule de nor se ciocnesc, cresc in dimensiuni si cad sub forma
Circuitul apei în natură de precipitatii. O parte a precipitatiilor cade sub forma de zapada si se poate acumula in calote
glaciare si ghetari. Zapada aflata in zone cu o clima mai blanda se topeste cand vine primavara,
iar apa rezultata se scurge pe suprafata solului, ca scurgere nivala.
Cea mai mare parte a precipitatiilor cade inapoi in oceane sau pe sol, unde, datorita gravitatiei
se scurge in continuare pe suprafata solului ca scurgere de suprafata. O parte din aceasta
scurgere de suprafata intra in albia raurilor, curentul de apa deplasandu-se catre oceane.
Scurgerea de suprafata si exfiltratiile din apa subterana, se acumuleaza ca apa in lacuri si rauri.
Totusi nu toata apa provenita din scurgere ajunge in rauri. O mare parte a acesteia se infitreaza
in sol.
O parte din aceasta apa ramane in apropierea suprafetei solului si se poate infiltra inapoi in
corpurile de apa de suprafata (si in ocean) sub forma de scurgere de apa subterana (descarcare
acvifer). O parte din apa subterana gaseste fisuri in suprafata pamantului si iese la suprafata sub
forma de izvoare cu apa dulce. Apa din acviferul freatic (apa subterana de adancime mica) este
asimilata de radacinile plantelor si se intoarce inapoi in atmosfera prin evapotranspiratia de pe
suprafata frunzelor. O alta parte a apei infiltrate in pamant ajunge la adancimi mai mari si
reimprospateaza acviferele de adancime (zona subterana saturata), care inmagazineaza cantitati
imense de apa dulce pe perioade indelungate. Totusi, in timp, aceasta apa se deplaseaza, o
parte urmand sa reintre in ocean, unde circuitul apei "se termina"…. si "reincepe".
 Condensarea: Procesul prin care apa este
transformată din stare gazoasă in stare lichidă
• Condensarea este procesul prin care vaporii de apa din aer sunt transformati in apa in stare lichida. Condensarea este importanta pentru
circutul apei deoarece formeaza norii. Acestia pot produce precipitatii, care reprezinta principalul mod de intoarcere a apei pe Pamant.
Condensarea este opusul evaporarii.
• Condensarea este deasemenea cauza formarii cetei, a aburirii ochelarilor atunci cand iesi dintr-o camera racoroasa afara, unde este cald
si umed, a apei care se scurge pe partea exterioara a unui pahar, precum si a apei care se formeaza pe interiorul geamurilor casei dvs
intr-o zi rece.
• Condensarea in aer
• Chiar si in zilele cu cer senin, apa este prezenta sub forma vaporilor si particulelor, dar care sunt prea mici pentru a fi vazute.
Moleculele de apa se combina cu micile particule de praf, sare si fum din atmosfera si formeaza picaturi mici care se combina unele cu
altele, alcatuind norii. Pe masura ce aceste mici picaturi se combina si isi maresc dimensiunile, norii se pot dezvolta si pot aparea
precipitatii.
• Norii se formeaza in atmosfera deoarece aerul care contine vapori de apa se ridica si se raceste. Soarele incalzeste aerul din imediata
apropiere a suprafatei Pamantului, acesta devine mai usor si se ridica acolo unde temperaturile sunt mai scazute. Pe masura ce aerul se
raceste, procesul de condensare se intensifica, favorizand formarea norilor.
 • Fierberea (denumită și ebuliție sau ebulițiune) este procesul de trecere a
unui lichid în stare de vapori, prin formarea, sub acțiunea caldurii, în întreaga
masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la
suprafață.Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este
egală cu presiunea la care este supus lichidul.Această temperatură, numită
și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii.Temperatura de
fierbere la presiune normală se numește temperatură normală de fierbere. In
Fierberea tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii
sunt denumitepresiune de saturație, respectiv temperatură de saturație.
• La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea
temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează
prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai
multe. Deoarece densitatea vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-
un camp de forte, de exemplu campul gravitational, sub acțiunea fortelor
arhimedice bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație
între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a fazelor este
definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de
fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și
vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea
rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un
moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt
încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți vapori saturați uscați. Ca
urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de
lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați.
 Fierberea – Moduri de Vaporizare
În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele:
• Vaporizare cu bule, în care pe suprafața care cedează căldură lichidului apar mici bule care la un moment dat se
desprind și cresc, ridicându-se la suprafață. Numărul de puncte în care apar bule (centre de nucleație) depinde de
temperatura suprafeței și de rugozitatea ei — o suprafață rugoasă oferă mai multe centre decât una netedă. Pentru
suprafețe extrem de netede lichidul poate fi adus la o temperatură ceva mai mare decât temperatura de saturație
(lichid supraîncălzit), însă în momentul în care bulele încep să se formeze urmează o degajare de bule foarte violentă.
• Vaporizare peliculară (în film), în care, când suprafața de încălzire atinge o anumită temperatură (relativ mare),
formarea vaporilor este contină pe toată suprafața, între suprafață și lichid apârând un film de vapori continuu.
Deoarece vaporii au o Conductivitate termica mică, ei izolează lichidul și reduc fluxul termic. Pentru un flux termic dat,
temperatura suprafeței de încălzire poate crește mult, putând apărea avarii dacă n-a fost concepută să lucreze în acest
regim.
• Vaporizarea de tranziție este un regim instabil între vaporizarea cu bule și vaporizarea peliculară.
Formarea bulelor de lichid este in fenomen complex, care adesea includ fenomene acustice și de cavitatie.
Multumesc pentru atenție!