„Moartea

Neagră” în Evul
Mediu

Elaborat: Nicolaev Diana

Cuprins:

 Introducere
 Răspândirea ciumei
 Dispariţia şi reapariţia ciumei
 Teorii despre „Moartea Neagră”
 Forme de manifestare
 Medicii în Evul Mediu
 Consecinţele „Moartei Negre”
 Concluzii
 Bibliografie
 Actualitatea şi scopul
Scopul: Studierea multiaspectuală a
pandemiei de ciumă.
Actualitatea temei rămâne şi acum ca
o sursă de informare a cauzelor
irepetabile şi modernizarea metodelor
noi de medicină.
Obiectivele:
1. Identificarea problemei,
2. Studierea răspândirii bolii pe continentul
european,
3. Cercetarea metodelor medievale de combatere
a epidemiei,
4. Identificarea teoriilor referitoare la originea
bolii,
5. Constatarea cauzelor şi consecinţelor.
 Introducere

 „Moartea Neagră” a fost una din cele mai violente

pandemii din istoria lumii, despre care se crede că ar
fi fost cauzată de o bacterie numită Yersinia pestis. A
izbucnit, probabil, în Asia, răspândindu-se în Europa
după anul 1347, unde a creat mare panică.
 Se consideră că ar fi pierit între 75 şi 200 de
milioane de oameni. În zonele rurale mai izolate se
consideră că pierderile erau mai mici decât în oraşe.
 Numele „Moartea Neagră” a apărut pentru
a caracteriza forma pulmonară deosebit de
virulentă a ciumei bubonice.
 Aceasta producea hemoragii de culoare
închisă la nivel subcutanat şi în jurul
ochilor. Datorită hemoragiei interne
masive, oamenii mureau înnegriţi, astfel
apărând numele bolii.
„Moartea Neagră” în Evul Mediu
Răspândirea ciumei
(„Moartea
Neagră”)
 Apariţia în Asia
Se pare că ciuma a apărut pentru
prima oară în 1330, în Asia Centrală.
A făcut ravagii în China de Est şi
India, s-a extins spre vest prin
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord,
ajungând în Europa. În 1347, ciuma
ajunsese deja în porturile
Constantinopole şi Trebizonda.
Răspândirea în Europa
 Primele semnalări despre apariţia ciumei negre în
Europa datează din 1347. În octombrie, în acel an s-au
întors 12 corăbii italiene pe Marea Neagră, debarcând
în portul sicilian Messina. Echipajul şi călătorii au
ajuns slăbiţi , unii dintre ei morţi, alţii pe moarte.
 Pe vase mai erau şi şobolani care s-au împrăştiat
printre cei de pe uscat pe care i-au infectat cu bacteria
raspunzătoare. Când şobolanii au început să moară,
puricii infectaţi au început să caute altă sursă de
sânge, în cazul acesta – oamenii.
 Ciuma a lovit cel mai dur Anglia. Dintr-o
populaţie de patru milioane de oameni, o treime
au murit. Membrii clerului au suferit pierderi
chiar mai însemnate deoarece aceştea continuau
să îngrijeaască bolnavii multă vreme după ce
doctorii îi abandonau.
 În rândul preoţilor parohi mortalitatea era de
patruzeci şi cinci de procente. Iar când Moartea
Neagră a ajuns dincolo de zidurile manăstirilor
izolate, 51% dintre credincioşi au decedat.
Orientul Mijlociu
 Mecca a fost infectată în 1349. În acelaşi
an, şi în oraşul Mosul a avut loc o epidemie
masivă, iar Bagdadul a suferit o a doua
izbucnire a bolii. În 1351 a lovit şi
Yemenul. Aceasta a coincis cu întoarcerea
Regelui Mujahid al Yemenului din
captivitatea din Cairo. Este posibil ca
grupul său să fi adus boala din Egipt.
 Zonele cu verde sunt cele slab
afectate sau deloc de ciumă
Dispariţia şi
reapariţia
ciumei
 În 1351 s-a terminat primul asalt al ciumei
negre. Istoricul medieval Froissar a estimat că
aproximativ o treime din populaţia globului a
murit de această boală.
 Moartea Neagră s-a retras, dar numai pentru o
vreme. În 1361 în 1369, apoi cu regularitate, a
reapărut din ce în ce mai rar, în Anglia, ultima
epidemie a fost în 1665, când au murit
aproximativ 100 000 de oameni.
 Pesta nu a dispărut nici până astăzi. La sfârşitul
secolului XIX, a reapărut în Asia şi doar în India
a făcut 6 000 000 de victime.
Teorii despre
„Moartea
Neagră”
 Teoria lui Graham Twigg
 Printre
teoriile în legătură cu „Moartea
Neagră” se numără și cea a lui Graham
Twigg.
 Această teorie relatează cum că nu a fost
vorba despre ciumă, ci despre antrax,
produs de bacteria Bacillus anthracis, o
boală comună omului, vitelor şi
mamiferelor erbivore sălbatice din Evul
Mediu.
 Teoria lui NormanCantor
 Norman Cantor susţinea că fenomenul a apărut
datorită unei combinaţii de mai multe boli
bacteriene.
 Teoria cea mai cunoscută
şi acceptată privind
„Moartea Neagră” a fost
aceea că , boala produsă
de bacteria ’Yersinia
pestis’ a fost transmisă
de la şobolanii care se
ascundeau prin navele
comerciale la oameni,
prin înţepăturile puricilor
care se hrănesc cu
sângele ambelor specii.
 Forme de
manifestare
Simptome ale bolii
 Durerile îngrozitoare, transpiraţia şi frisoanele
erau principalele simptome ale bolii.
 Mai era ceva care îi deosebea pe cei care sufereau
de ciumă de cei care aveau doar febră mare: în
zona axilară, pe gât, şi eventual în zona inghinală
apăreau nişte umflături pline de puroi, numite
buboane, la început erau de culoare roz apoi
purpurii, iar la final negre putând ajunge la
dimensiunea unor portocale.
 Astăziştim deja că existau trei tipuri de
pestă (ciumă) care făceau ravagii: paest
bubonica (pesta bubonică) era cea mai
frecventă, dar celelalte două erau şi mai
grave.
 Una dintre ele, pesta pulmonară, se
dezvoltă în cazul în care bacteria pătrundea
în plămâni. Se transmitea pe calea aerului,
extinzându-se rapid şi ucigând în timp scurt.
 Dacă cineva era înţepat de un purice
purtător, bacteria ajungea în sânge, moartea
survenind în doar câteva ore.
 Victimele se culcau şi nu se mai trezeau.
Această variantă a bolii este cunoscută azi
ca pesta septicemică.
 Ciuma bubonică, forma cea mai comună, se
manifesta prin apariţia pe corp a unor
umflături, mai ales în zona gâtului şi subt
braţ, umflaturi care erau de fapt, ganglionii
limfatici măriţi în volum ca urmare a
infecţiei.
 Alte simptome erau febra foarte mare,
apariţia de pete negricioase pe cortp şi
necroza extremităţilor – precum vârfurile
degetelor, buzele, nasul – delirul şi
convulsiile, vărsăturile cu sânge şi durerile
îngrozitoare în tot corpul.
Ciuma bubonica
Medicii în Evul
Mediu
 Costumul de protecţie primitiv purtat de medici în Evul
Mediu european în timpul ciumei era cel puţin bizar.
Ţinuta era compusă dintr-o haină lungă şi grea, o pălărie
neagră, mănuşi, cizme şi o mască înfricoşătoare, cu ochii
roşii şi un cioc prelung. În mână, doctorii adeseori ţineau
un băţ.
 Haina largă şi lungă până la glezne, de culoare negră, era
acoperită cu ceară. Pe cap medicul purta o pălărie neagră,
iar faţa îi era acoperită de o mască înfricoşătoare, de
obicei din cârpă întărită, cu ochii acoperiţi de lentile roşii
şi un cioc prelung, asemănător cu al corbilor.
 Despre lentilele roşii se credea ca l-ar fi făcut pe cel ce
le purta imun la forţele răului. Ciocul, gol pe dinăuntru,
era cu ierburi aromatice şi condimente pentru a acoperi
miasmele pestilentiale, despre care se credea că
împrăştiau boala. Printre preferatele medicilor erau
trandafirii, garoafele, levanţica, enta sau buretii îmbibaţi
în camfor sau oţet.
 Unele măşti permiteau chiar arderea ierburilor
aromatice.
 Pentru a evita contactul direct cu persoanele infectate,
medicul se folosea adesea de un băţ, care îl ajuta atât în
consultaţii şi palpări, cât şi în a ţine la distanţă bolnavii.
 Pentru că nu se ştia cauza reală a bolii, nu se
putea trata. Medicii au utilizat cele mai
frecvente metode de vindecare, dar nimic nu
ajuta. Mulţi au apelat la religie, considerând
că Dumnezeu vrea să pedepsească lumea
păcătoasă cu această boală.
 Faptul că nu se cunoştea originea bolii o
făcea şi mai misterioasă. Cum era posibil ca
într-un oraş să moară doar o zecime din
populaţie, iar în altul o jumătate…
 Morminte comune
 În câteva săptămâni şi luni, epidemia a
cauzat atâtea victime, încât oamenii au fost
nevoiţi să sape uriaşe gropi comune, dar şi
acestea s-au umplut curând, mulţi rămânând
în locul unde şi.au găsit moartea.
 Bogaţi, săraci, tineri şi bătrâni, au murit
deopotrivă. Preoţii au fost cei mai expuşi,
fiindcă s-au ocupat de cei bolnavi. Câteva
teritorii însă, ca de exemplu Milano şi
împrejurimile, au fost mai puţin afectate.
 Cercercetătorii au analizat 25 de schelete umane,
descoperite recent, în timpul unor săpături în Londra.
Victimele au murit de ciumă, iar această boalănu s-ar fi
transmis de la şobolani, cum s-a crezut până acum, ci de
la om la om.
 Oamenii de ştiinţă au analizat ADN-ul extras din dinţii
acestor schelete şi au aflat că ciuma bubonică,
provocată de înţepătura puricilor infestaţi, a suferit o
mutaţie şi s-a transmis apoi de la om la om, devenind o
formă mult mai periculoasă şi mai contagioasă.
 Forma pulmonară a ciumei afecta plămânii bolnavilor şi
se transmitea prin tuse sau strănut, fiind fatală.
Consecinţele
„Moartei
Negre”
 Consecinţele epidemiei de ciumă de la 1348-1349 au fost
extrem de grave. Nu avem date globale, dar pe baza
mărturiilor de epocă şi a estimărilor parţiale, se
presupune că pierderile demografice înregistrate în
Europa s-au plasat între un sfert şi o treime din populaţie.
Prăbuşirea demografică a fost atât de catastrofală, încât a
fost nevoie de aproximativ un secol şi jumătate pentru a
se reveni la nivelul de la începutul secolului al XIV-lea.
 Pierderile au fost agravate şi de faptul că epidemia nu a
dispărut, puseuri izolate revenind la fiecare câţiva ani. În
Europa apuseană, ciuma a rămas activă până în secolul al
XVIII-lea, iar în cea de est, până în secolul al XIX-lea,
cu consecinţele negative asupra creşterii demografice şi
economice.
Consecinţe sociale
 Clasele sociale au fost afectate în proporţii diferite:
 Nobilii îşi permiteau să plece din oraşele unde bântuia
flagelul, retrăgându-se la ţară, în regiuni neafectate de
epidemie.
 Sărăcimea oraşelor, înghesuită în mahalale insalubre,
pierea în masă, iar clerul – călugărui şi preoţi – a fost
decimat; ei fiind cei care intrau în contact cu bolnavii,
pentru a-i îngrijii, a-i spovedi sau a le da ultima
împărtăşanie, erau expuşi pericolului în cel mai înalt
grad.
 Urmările Marii Ciume au fost foarte variate, depinzând
foarte mult şi de zona de referinţă.
 În plan psihologic, efectul a fost devastator, pierderile de
vieţi omeneşti la care au fost martori făcându-i pe
supravieţuitori să considere moartea o prezenţă cotidiană
în existenţa lor.
 Începând din această epocă se răspândeşte motivul artistic
al Dansului Macabru, care exprimă conştiinţa unei
existenţe precare, aflată la cheremul Morţii.
 Reacţiile, mai ales în timpul epidemiei, au fost foarte
diverse, de la renunţarea la bunurile pământeşti şi
dedicarea rugăciunii, în speranţa salvării, dacă nu a
trupului, cel puţin a sufletului, până la dedarea la o viaţă de
desfrâu, în ideea că trebuie trăit repede şi intens atât cât se
poate.
Consecinţe economice
 Pe plan economic, căderea demografică bruscă a
generat iniţial o dezorganizare a activităţilor
economice. În timp însă, oamenii rămaşi au reuşit să se
adapteze şi să reia, chiar dacă la un nivel mai redus,
activităţile economice. Într-un fel, soarta
supravieţuitorilor chiar s-a putut îmbunătăţi, deoarece
penuria de forţă de muncă putea determina creşterea
salariilor.
 Bineînţeles, elitele au încercat să blochezeprocesul, şi
în Anglia, încercarea acestora, prin apelul la regalitate,
de a îngheţa salariile la nivelul anterior ciumei, a fost
una dintre cauzele declanşării răscoalei lui Watt Tyler.
 Scăderea numărului de oameni şi
dezorganizarea activităţii economice i-a
afectat într-o măsură serioasă pe seniori, ale
căror venituri scad.
 Pentru a remedia situaţia, ei încearcă să
obţină mai mult de la ţărani, sporind
exploatarea, ceea ce generează însă conflicte
violente. Deşi înfrânte, aceste conflicte au
determinat pe termen mediu şi lung
înmulţirea eliberărilor din şerbie şi
îmbunătăţirea relativă a situaţiei ţăranilor.
 „Moartea Neagră”a determinat guvernele să înfiinţeze
sisteme de control sanitar.
 După ce pesta a încetat, Veneţia a luat măsuri pentru
curăţarea străzilor oraşului.
 Şi regele Franţei, Ioan al II-lea, numit şi cel Bun, a
poruncit ca străzile să fie curăţate. Regele a luat această
măsură pentru a preveni izbucnirea unei epidemii după
ce a auzit că in medic grec din antichitate a salvat Atena
de o pestă curăţind şi spălând străzile ei.
 În cele din urmă, multe străzi medievale, care fuseseră
nişte canale colectoare deschise, au fost curăţate.
Concluzii
 „Moartea Neagră”a fost una dintre cele mai mari
pandemii din istorie, având urmări dezastruoase,
 Nivelul dezvoltării medicinei în acea perioadă era
insuficient pentru stabilirea cauzelor pandemiei şi
aplicarea unor metode eficiente de combatere,
 „Moartea Neagră” a influenţat economia, societatea,
medicina şi cutura medievală,
 Deasemenea, „Moartea Neagră” şi-a lăsat amprenta
în mentalitatea omului medieval.
Bibliografie
 https://
www.historia.ro/sectiune/general/articol/moartea-ne
agra-una-din-cele-mai-violente-pandemii-din-istoria
-lumii?fbclid=IwAR2M9HB2og0WHU9lf1SBgMox
i9GHm-z76FHm91tm-T5yOO6r6eS5zL0dUjU
 Albert Camus ,, Ciuma,,
 https://
biblioteca.regielive.ro/referate/istorie-universala/mo
artea-neagra-in-evul-mediu-cercetarea-ciumei-3609
83.html