Diaspora și 

exilul românesc
 r o m n e scă
  iaspora
Diaspora- diaspora română este un termen care cuprinde
întreaga populație a românilor din afara României  și
r o m â Moldovei ce  dețin nu
cetățenie
D e o bniăce.i, termenul îi  numără  pe acei români autohtoni care
locuiesc în statele vecine, în special românii din Ucraina  și  Serbia.
De asemenea, numărul diasporei pune la socoteală și cetățenii de origine
română născuți în  țări respective.Numărul  tuturor românilor din străinătate este
estimat la aproximativ 4-12 milioane de oameni, în  funcție  de   înțelesul
termenului  „ român”.
Conform  cercetărilor,  la începutul secolului al-XXI-lea, în  afară
granițelor țării noastre,  trăiesc  circa 10-12 milioane de români.

românii  pot
  Aceștia din fi  împărțiți
 
teritoriile  care
în  două   mari grupe,
  au  aparținut prima Mari
 României constituie
  și  cei din
spațiile   etno-istorice, a doua categorie românii   emigrați  
în

Adumpeăr iacla d doee
li Nao Rrădzș  bio iA uMsortnadlia,l .precum  și
  exilați
Exilul - este o formă de pedepsire prin care o persoană (sau un
grup
prinpersoane)
de care i se   forțată să
esteinterzice -sip  ărăsească
întoarcerea căminul , sau o măsură
a  casă  sub
amenințarea închisorii sau a pedepsei cu
moartea.
Formele de exil:
•exil intern (scimbarea  forțată  a domiciliului în interiorul
propriei  țări )
•exil extern (deplasarea în afara  țării  de reședință)
exil  forțat  (persoanar   espectivă  ested   eportată )
exil voluntar (fuga din țara de domiciliu din motive diverse)
 Cauzele construirii diasporei românești de-a
-lungul
etnogeneza
  istoriei:românească
c -evoluțiile istorice
-comunismul

-dificultăți
 În economice
afara graniților României circa 6,5 milioane de români trăiesc în
Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania, Slovacia și
Ungaria.
La sfârșitul secolului al-XIX-lea și mai ales în perioada interbelică
statul român a tratat cu cel mai mare interes soarta acestor etnici
români, construind școli, biserici, trimiterea de ziare, reviste,
cărți,
schimburi
culturale.

Emigrația românească
Primii ,,emigrați” români, în sensul modern al cuvântului, sunt
revoluționarii din prima jumătate a secolului al XX-lea (C.A. Rosetti,
M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu).
De la mijlocul secolului al XIX-le, românii din Transilvania și
Bucovina au început să plece în America în căutarea bunăstării.

F e n  alte țări din

omenul motive asocial
emigrației -economice
continuat și după dar și politice.
1918, românii stabilinde-
e
s în
 În   perioadă interbelică au plecat din România mai ales comuniștii
si legionarii.
 Exilul
românesc
Exilul românesc a   căpătat   o amploare   deosebită   în perioada
postbelică, odată cu preluarea puterii de  către comuniști ; principalele
motive ale  emigrării  au fost politice . Exilul românesc  după  1940  și
 mai
ales
 în   după  cel
  țară   a de-al
unui doilea
regim  război  mondial
politic, ostil, adictatorial,
fost determinat de  existența  și
nedemocratic
  de
persecuții împotriva celor care se situau pe  poziții  potrivnice
guvernului
libertății sau chiar a  vieții .
. Exilulromânesc
Exilul a fost o  s-aopțiune
formatforțată, unor valuri  fiind
impusăa ,alternativă
ca urmare succesive de
pierderea
români nevoiți să-și părăsească țara din motive politice. O  primă
 categorie a grupurilor din exil a fost  formată  din românii care se
aflau deja în  afară
 țării atunci când au ales  această  cale .

 În  1940 au   rămas  în exil   diplomați și  oameni politici   apropiați  
lui
Crăazrbooli uall -IsI-a luea  a,d iăaur gîant 1 9e4x1u li liu si -paruzi   
a d ău g a t   e
o n i e ri i d el gpieo nfaroirn.it uLla d    seâf rvșetisutl, adversarii
regimului, din rândul partidelor istorice, bancheri   și
industriași,  studenți și  intelectuali.
După 6 martie 1945, au început  să  li se  alăture  români care legal
sau cel mai adesea, ilegal,  reușeau să părăsească țară . Orice
 încercare de trecere  ilegală  a frontierei era o  adevărată aventură
  anî ncih geiraetiă ,dd  ee  t ecmelnei țăma  piemnutlrtue oceiri, cua  rm
î e pauuș
 Mediul românesc în
exil
 Atmosfera din mediul românesc în exil nu a fost deloc  prielnică
colaborării   din cauza  dificultăților     pe care le aveau de înfruntat,
interesele   
politicianismului   deosebirilor
îngust. Diaspora   ideologice,
și
românească spiritul
  a fostdeextrem
grup    de 
divizată din motive politice  și  financiare. Disputele politice interne au
a
continuat  și  în  străînătate , mai ales între  național -țărăniști
și liberali,
legionarii  și foștii  sprijinitori
vizau utilizarea unui fond de ai lui
pusCarol al-II-lea.
de Mihai Problemele
Antonescu financiare
în mai-iunie
 în
1944 bănci elvețiene  pentru a fi utulizati de  anumiți   români care ar
fi plecat în exil în cazul  ocupării țării  de  către  Armata  Roșie .
  dAejcuins  c ăm6  n i imstirluoi ad  elvețieni
ne edxee tsăfrnaenc  diupă  23 aug ufiset
lui Alexandru Cretzianu, fost   transferați
ministru la Ankara.
1944 C.   Vp și eo inaunmu e, el a
Cretzianu a folosit  discreționar această sumă , neacceptând  să  o
pună la  dispoziția celorlalți fruntași  politici  aflați  în exil.
 Acest tablou al exilului românesc, divizat de intrigi   și   interese

mărunte, nu a fost de la început  același .

 În perioada    conferinței   de la Paris, exilul
românesc, sub conducerea lui Grigore Gafencu, a   
profesionalism pentru  apărarea  intereselor   naționale românești .

Exilul provocat de comuniști

 În timpul regimului  Ceaușescu  s-au accentuat tensiunile din

cadrul
exilului românesc, mai ales când ziarele din Occident scriau
cu seriozitate despre miracolul românesc.
Unii  reprezentanți  ai exilului considerau  că  trebuie  să
 colaboreze

cuom guvrp oemnr iusl cdue r leagBm

i uuclu
Cei mai  mulți  s-au stabilit în  Franța , Anglia, Germania  și  S.U.A. Parisul a
devenit   capitală   exilului românesc.Aici s-au stabilit Eugen Ionescu,
Monica Lovinescu, Paul Ierunca. Emil Cioran, Paul Goma.
Se  speră  în sprijinul occidentarilor pentru eliberarea României de sub
dominația comunistă.

mEmetiogdar e:ați   a  acționat

     pentru revenirea la  democrație
  , folosind diverse
• articole în  presă străină ;
•   scrisori  către  diverse guverne;
• editarea de ziare proprii;
• colaborarea cu  opoziția  din România;
• anticomuniste  .lângă   
rezistenței

Aceste acțiuni ale diasporei s-au lovit de anumite dificultăți :

•  dificultăți  financiare
•  lipsa unei conduceri unitare
 disesiuni  orgolii
• Tribunaș  die la care s-au putut  exprimă  cel mai bine românii din
exil inainte de 1989, a fost postul de radio ,,Europa  Liberă ".

 1A9c5e2s,t dpose lta dMe urnacdhoi e ne.rPaoifs   ntaunl țaatved  ae
raomu
l el rdciea anitș  ria nesmtiietea edmni i sau
i nnuildedicate   țărilor    
aflate sub control sovietic, avea   și   o  secție română, cu peste
 considerate  singură sursă obiectivă  de informare.

 Alte posturi de radio care au jucat un rol important în lupta  anticomunistă

șBiBu  Cn d(eL oul ncdrau),o
r , mVoâcneai  af al Ațmi enî ri ceixi'i' l (aWu aof shstn
i:
g,,tRoand).i oA Lciebsetreat pet oas't'uM
( riudnec hraedni)oprezentau
, în
limba  română  programe, scrisori trimise în exil sau din  țară .
Postul de radio ,,Europa  Liberă '' era considerat un pericol pentru regimul
comunist,  fiind tentativele criminale organizate:
• morți  need  luocviaddaăte în cazul unor directori ai Departamentului
Românesc (Vlad Georgescu)
•  agresiunea supra M  onicăi  Lovinescu (1971)
•  pachete-bombă   primite de colaboratorii postului (Paul Goma, Nicolae
Penescu)
•  atentatul de la Munchen coordonat de teroristul Carlos
(1981)
Din România comunistă se putea pleca în diverse moduri:
• prin bursele de studiu în  străinătate ;
• prin  căsătorie ;
• prin contractul de  muncă  în  străinătate ;
•  prin metode ilegale  și  periculoase (fugă din hotel,  dacă  erau într-o
delegație sau într-o excursie  organizată  de ONT, trecerea  Dunării
prin înot).
depășeau   10% dinceitotalul
 unele aprecieri,
După care autentativelor de întrecere
  reușit să ajungă   ilegală
Occident nu
  a frontierei.
Comuniștii au adoptat legi prin care încercau  să  limiteze  fugă  peste
hotare
•  o   nouă  lege privind trecerea  graniței  (1918), cu pedepse grele la
:
adresa
așa-zișilor   ,,frontieriști'';
•  taxa de  educație plătită  în  valută  pentru cei dornici  să  emigreze (1982)
•  limitarea contactelor cu  cetățenii străini ;
•  limitarea  răspândirii  cuvântului scris prin înregistrarea  mașinilor    de
scris
și  multiplicat (1983).
  Activitatea românilor din exil:
•  construirea de  asociații și societăți românești ;
 Comitetul Național
Român
Dupa scoaterea în   afară   legi a P.N.T   și   încercarea   activități
celorlalte partide democratice   și după   arestarea lui Iuliu Maniu ,
reprezentanți PNȚ,  PNL  și  PSD în   stră inătate au creat în 1948
un

oProgilaitnciesm de coordonare a  activităților  

    de exil, Consiliul Partidelor La
6 aprilie 1948 s-a creat Comitetul   Național   Român(CNR) sub
președenția generalului Nicolaie R  ădescu .  Componentă  CNR care nu a

rceugpen
rliesM   șiih aer i pcroenzfeornmat npțriev  aed
i    Merșio
li căr C  iro nLseitgut ioițnea reo m,
ânae . fost   aprobată   de Printre  personalitățile  care  făceau  parte din
 După ce în 1950 generalul  Rădescu  a  renunțat să  mai convoace CNR ,
  conducerea    fostul sau ministru de externe ,
Constantin Visoianu.
Uniunea  Mondială  a Românilor Liberi, cu sediul central la Londra  și
 având
fHlioai rliae îGnepoersget s c2u0. dIset oăț rria,i idniiaițsapitovrae inî   șfi ni   aăț reiix ialu 
au
l pia rrțoni muâtn eul sic I oensR   tea  pțiuț îșni cunoscută, un pas important s-
a  făcut  in 2003, când s-a  înființat  Intitutul Național pentru Memoria
Exilului Românesc.
• cnI otmar uer nasi  ţ tă arui d îent esrfmeirnatd ex  iinlulflu uennoăţ ra  dai nUtrRe
SceSi   nşeimc  ue r iaţi .statului totalitar 
r ţluame
•   Exilul  după  Al Doilea  Război  Mondial poate fi catalogat, din mai multe
ncumeitpde
puncte oirsvedere,
cooamdefiind
u n,cdearnmai
eu m seu,n feluri,
multe ltu pdtadar
   şi r ez si et n ţ a    î m
fi e r având
i et n î rtîne general
el e
apariţiei, intensitatea  manifestărilor,  formele folosite, mijloacele utilizate
un
precum   şi concepţiile
poptrni iv a mreogmmi enutparticipanţilor.  
luil comunist,
•  Oglindirea exilului românesc în biblioteca  Monicăi  Lovinescu  şi  a lui Virgil

Ifeniirudn scar iesset en  română şi prezintă situaţia disperată  din România a

îe   vilimdebnaăt  prin volumele editate în exil, multe dintre
celor   persecutaţi  pentru  dorinţa  de a fi liberi în drepturi  şi acţiuni .
acestea
•  Biblioteca familiei poate fi   socotită  o   imensă  carte  deschisă  care
aduce date importante despre imaginea posesorilor acestui fond în ochii
românilor din exil   şi   din   ţară   prin intermediul   cărţilor     aflate în
fondul

bpiebrlsiotaencei,i l oîrn ş   i  pmerao

i iadel as pdreni   rienset trrişmteed ui dli  nd
edtiimcapţulilio rc   opmm
ir unts
i em duel ua
l i, dvi aerr   sşei după revoluţie.
Credem  că  valoarea bibliotecii, pe  lângă  cea  sentimentală , este  dată şi  de
faptul  că  multe din  cărţile  aflate în ea sunt  lucrări  însemnate, inedite  şi  rare,

ms aui a lcesl ocre eledt  iitpaăet ir tîen pîner ipoeardo

i ac  doam duen si dtiănaî intexai

l.venirii la putere a
  comuniştilor  

Monica Lovinescu  şi  Virgil Ierunca au constituit  şi păstrat această bibliotecă –

arhivă, pentru  cercetătorii  de mâine, pentru  păstrarea  memoriei,  după  cum
  însăşi Monica Lovinescu  mărturiseşte  în scrierile sale.
Exilul românesc este clar reflectat în acest fond, multe din  lucrările tipărite  în
Occident  făcând cunoscută situaţia gravă  a românilor din  ţară,  în timp ce
altele fiind de  literatură  sau istorie au încercat  să menţină  vie
cultura  românească şi să înfăţişeze nefalsificată, netrunchiată şi neîntinată  
• După Al Doilea  Război  Mondial exilului românesc, îi pot fi cercetate,
explicate, expuse, elementele componente precum cauzele, perioadele,
ariile geografice, formele,    grupările   (politice, literare)   
acţiunile
şi   împotriva regimului comunist din România. Recuperarea
exilului se   realizează   prin întoarcerea celor    exilaţi,   sau
prin
editări, reeditări,   traduceri ale operelor scrise în exil, inclusiv prin
includerea operelor scrise de români în exil sau  informaţiile despre  
exilaţi   în   dicţionare şi   antologii, ori publicarea   „literaturii   de
sertar”,  organizarea de simpozioane   şi   sesiuni   ştiinţifice,  
repatrierea
unor fonduri arhivistice  şi  biblioteci ale  exilaţilor   .
• mnÎ e pmebirroi adi ae   cxoilmuluuni,i sal ăt înM  ceopnuci t ap oLotil vci ni easpcoui   mşiaV  i
mgri uilt Iceuur ltnucral  a, laăuut rlui pd  taeat   pţlei toate fronturile pentru sprijinirea
drepturilor omului în România  şi  de aceia au fost  şi  în  atenţia Securităţii .
• Monica Lovinescu  susţine , în primii
  dosarele ani  după
   pentru
revoluţie   necesitatea
accesului deschis la   Securităţii aflarea   şi  reconstituirea
adevărului în felul cum s-au petrecut unele fapte, considerând  că  numai
cunoscând putem ierta.
• Cu multe presiuni exercitate asupra organelor de decizie ale
statului  considerăm că dorinţa Monicăi
român,
nu  Lovinescu
în totalitate, accesul la o parte din dosares-a împlinit,
fiind permis,chiar   dacă
  după  cum
inclusiv în lucrare am demonstrat. Iar cu timpul vor fi cercetate   şi  alte
fonduri informative, pentru a se  cunoaşte  întregul  adevăr   .
•  Monica Lovinescu   alături   de Virgil Ierunca   şi alţi   membri ai exilului
militant, prin activitatea lor au luptat pentru  păstrarea  valorilor morale,
aib
r bo
ile
tca-ah
rviă   a acestui marcant cuplu este o parte a memoriei

colective pe care au  susţinut -o.

 Membrii ai exilului
românesc
  Nicolae Rădescu  Paul Goma
 Grigore Gafenu  Monica Lovinescu
  Ion Rațiu  Emil Cioran

 Vlad Georgescu  Eugen Ionescu

Bibliografie
•  https://ro.wikipedia.org/wiki/Diaspora
•  https://www.lapunkt.ro/2015/11/exil-si-diaspora-in-marasmul-
mostenirii-comuniste/
•  http://www.scritub.com/jurnalism/EXILUL-ROMNESC-DUP-AL-IILEA-
RZ10314191011.php

• htt p://www.ziarulnati unea.ro/2011/10/24/exilul-romanesc-la-mijloc-

de-secol-xx-carte-ranita-de-instrainare/