VIERMII INELAȚI

ANELIDE
 OBIECTIVE
 O1 Să caracterizeze viermii inelaţi.
 O2 Să descrie după algoritm o specie de
viermi inelaţi ( rîma ).
 O3 Să numească caracteristicile generale
ale Hirudineelor.
 O4 Să descrie importanţa viermilor inelaţi
în natură şi în viaţa omului.
 CONŢINUTURI
Încrengătura viermilori nelaţi. ( Annelida ).
 1. Răspîndirea Anelidelor.
 2. Clasificarea: Clasa Oligochete - râma,
Clasa Polichete - nereida,
Clasa Hirudinea - lipitoarea medicinală.
 3. Descrierea reprezentantului tipic – râma – după algoritm.
 4. Procesele vitale.
 5. Reproducerea, ciclul vital.
 6. Importanţa viermilor inelaţi.
 CARACTERISTICA GENERALĂ
 Animale terestre sau acvatice.
 Corp format din inele, cilindric sau turtit dorso-
ventral.Inelele corespund unei segmentatii interne
(metamerie).
 Cavitatea generala este un celom, înzestrată cu
epiteliu propriu, cu funcții de sprijin pentru organele
interne, transportul substanțelor nutritive și al
reziduurilor metabolice
 Musculatura e dispusa în două straturi: inelar si
longitudinale.
 Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au proprietatea
de regenerare
 SISTEMATICA
ÎNCRENGĂTURA ANELIDE
Clasa POLICHETE

Clasa OLIGOCHETE

Clasa HIRUDINEE
 Clasa POLICHETE
Are specii care, in majoritate sunt marine, mobile, bentonice sau
pelagice.
- Nereis e o specie cu larga raspandire in Marea Neagra , pe sub
pietre sau in galerii sapate in nisip.
- corpul sau prezinta pe partile laterale expansiuni ale segmentelor
numite parapode.
- pe ele sunt infipti niste peri chitinosi numiti cheti.
- in dezvoltarea ontogenetica a acestor animale , din ou apare o
larva numita trocofora.
- au o mare importanta filogenetica (prin larva lor) si biologica, fiind
consumatori ai multor nevertebrate, constituin, in acelasi timp,
hrana pentru pesti.
- unele specii sunt consumate de om (Eunice din oceanul Pacific).
Polychaeta
 Clasa OLIGOCHETE
- cuprinde viermi care traiesc in sol si in apele
dulci.
- din aceasta clasa face parte râma (Lumbricus
terrestris), lipsita de parapode si cu un nr. mic
de cheti infipti direct in tegument.
- oligochetel sunt, in general, colorate, fie
datorita pigmentului din tegument, fie culorii
sangelui.
- ramele sunt hermafrodite.
 Clasa HIRUDINEE
– prezinta specii care traiesc in
apele dulci sau marine, unele
fiind chiar terestre.
- lipitoarea comuna e un parazit
temporar (ectoparazit), sugand
sangele broastelor, pestilor si
mamiferelor.
- corpul turtit dorso-ventral, e
lipsit de parapode si cheti.
- sunt animale hermafrodite.
Hirudinea
Leech Anatomy
Reprezentantul tipic - râma
 MEDIUL DE VIAŢĂ
Râmele sunt viermi ineleţi,întâlnite în :
 ape dulci trăind în mâl, rar înotătoare ( STYLARIA)
 în solul umed, unde sapă mici galerii ( tuburi ) , uneori
adânci de 2 metri. Sunt răspândite în diferite tipuri de
soluri, cu excepţia celor sărate, puternic acide sau
sărace în apă.
Morfologia
ALCĂTUIREA EXTERNĂ
-Orificiul bucal
- Inele separate la interior prin pereţi
despărţitori iar la exterior prin şanţuri
- Cheţi cu rol în sprijin
- Orificiul genital mascul
- Orificiul genital femel
- Orificiu excretor pe părţile latero – ventrale
- Dorsal, median pe fiecare segment are câte
un por dorsal prin care elimină un lichid ce
menţine tegumentul umed, lichid ce are şi are
rol bactericid
- Ultimul inel al capătului posterior are orificiul
anal
- Corpul moale, acoperit cu piele subţire,
umedă, bogată în vase de sânge

cheţi
 LOCOMOŢIA
MIŞCAREA –
prin
contracţia
muşchilor
aflaţi sub
piele

-
cheţii au rol
doar în
sprijin
 LOCOMOȚIA
 Sacul muscular-cutaneu,
care constă din cuticulă
subțire și epiderm
unistratificat, sub care se
află mușchii.
 SISTEMUL NERVOS
 - analizează informaţiile
primite de la organele de
simţ
- este de tip ganglionar
scalariform format din:
1. câte 2 ganglioni localizaţi în
fiecare inel
2. cordoane nervoase care leagă
ganglionii din acelaşi inel
3. cordoane nervoase care leagă
ganglionii din inelele alăturate.
 SENSIBILITATEA
 A. Organe de simţ – slab dezvoltate
- reprezentate de
1. celule senzitive răspândite în piele cu
care pipăie, simte hrana, uscăciunea
2. celule fotoreceptoare răspândite în piele
cu care simte lumina, la speciile acvatice
 NUTRIŢIA
 Se hrăneşte cu substanţe organice
( putrezite ) în descompunere din sol.
Înghite pământul cu substanţe hrănitoare
şi din pământ este reţinută hrana.
SISTEMUL DIGESTIV

STRUCTURA
 Orificiu bucal

 Faringe
 Esofag

 Guşă

 Stomac

 Intestin
 SISTEMUL DIGESTIV
FORMAT DIN TUBUL DIGESTIV

Intestin cutat dorsal

în tot lungul său
pentru a se mări
suprafaţa de absorbţie
SISTEMUL CIRCULATOR LA RÂMĂ
 Sistem circulator de tip închis.
 Sângele sau hidrolimfa circulă prin vase
sangvine.
 Vasele sangvine :
- un vas longitudinal dorsal
- un vas longitudinal ventral
- vase circulare care leagă cele două
vase longitudinale
 Prin contracţia vaselor de sânge circulare
sângele este împins în vasele longitudinale

 Vas longitudinal dorsal

 Vas longitudinal ventral

 Vase circulare
 RESPIRAȚIA LA RÂMĂ
 Speciile care trăiesc în pământ nu au sistem respirator. Respiraţia se
realizează prin tegumentul umed şi bine vascularizat.
 La unele specii din apele dulci respiraţia se realizează prin branhii, branhia
fiind organul respirator adaptat pentru respiraţia în mediul acvatic.
SISTEMUL EXCRETOR ŞI EXCREŢIA LA
RÂMĂ
 Excreţia se realizează prin tuburi
excretoare, numite metanefridii
 Tubul excretor are un capăt
terminat cu o pâlnie ciliată, iar
celălalt capăt se deschide la
exterior prin porul excretor din
inelul următor

 Tub excretor
 Por excretor

 Pâlnie ciliată
Înmulţirea la râmă

 Înmulţirea la râme este sexuată.

 Râmele sunt hermafrodite.
 Pentru inmulţire în lunile iunie – iulie se face
schimbul de elemente sexuale între doi
indivizi
 Ouăle sunt depuse într-un cocon
 Din ouă ies râme mici

 Schimb de elemente sexuale

 Cocon cu ouă

 Râme mici
 Importanţa în natură
 Participarea la circuitul materiei în natură.
 Reducători în ecosistemă.
 Formează solul.
 Afînează solul.
 Sunt paraziţi facultativi.
 Importanţa în viaţa omului
 Contribuie la formarea solului.
 Hirudinoterapia – domeniu de studiu.
 Transmiţători ale bolilor infecţioase.
 Exoparaziţi ai omului.