Relatii la plante,

Relatiile intraspecifice contribuie la asigurarea echilibrului ecologic la nivel

populational dar si la nivelul biocenozei. Tipologia relatiilor este de o mare
diversitate si la acest nivel, la plante, animale, micoorganisme.
Relatii intraspecifice la vegetale. Plantele prezinta relatii de concurenta
pentru lumina, pentru substantele nutritive din sol sau efectiv pentru o
anumita unitate de spatiu in care sa se poata dezvolta eficient. Fenomenul
se manifesta la nivel de coranament, tulpini sau radacinile din sol.
Cresterea densitatii pe unitatea de suprafata determina diminuarea taliei si
robustetii, incetinirea cresterii si diminuarea ratei de reproducere. Intre
viteza de crestere a unei populatii vegetale si densitate esista o relatie care
este in functie de specie. Relatiile intraspecifice dintre plante modifica
productia primara
Relaţii intraspecifice se stabilesc
între indivizii unei specii.

Acestea au ca rezultat:
 O mai bună exploatare a
resurselor de hrană
 Asigurarea reproducerii
 Apărarea indivizilor
 La plante, relaţiile
intraspecifice sunt mai puţin
evidente. Plantele se asociază
mai bine împotriva vântului
sau a valurilor.
O plantă considerată semiparazită
este vâscul, care
traiește pe ramurile unor arbori
(plopi, arțari,).

Vâscul are frunzele verzi,,deci își

prepară hrana prin
fotosinteză, însă nu în totalitate,
deoarece o parte din
hrană o i-a de la planta pe care este
fixat.

El se fixează cu ajutorul unor

crampoane care pătrund
pînă la vasele liberiene ale plantei-
gazdă.

În cele din urmă, din cauza acestei

relații, planta
gazdă se usucă și moare.
Plante carnivore – curiozități despre plantele care se hrănesc cu
insecte

Plantele carnivore au apărut în locurile în care solul este sărac în

substanțe nutritive și vegetație, precum mlaștini acide sau
aflorimente de rocă. Se hrănesc cu insecte pe care le prind și le
supun acțiunilor propriilor secreții pentru a extrage din ele
substanțele nutritive de care au nevoie pentru a supraviețui.
Câteva dintre plantele carnivore se
găsesc și la noi, printre care otrățelul
de baltă (Utricularia vulgaris) în Delta
Dunării și roua-cerului (Drosera
rotundifolia) care sunt plante ocrotite
de lege în România. Ele mănâncă
aproximativ 50 de insecte pe an
deoarece solul în care cresc nu este
dezvoltat și este lipsit de substanțe
nutritive. Vezi ce plante carnivore
există și citește alte curiozități despre
aceste specii.
Cele mai multe dintre plantele noastre, cu forme şi culori încântătoare,
sunt originare din pădurile ecuatoriale sau de la tropice. În mediul lor
natural, în căutarea luminii, au părăsit solul şi cresc pe trunchiurile sau
pe ramurile arborilor. Nu sunt parazite, rădăcinile acestora doar se
fixează pe scoarţa copacilor, pe muşchiul vegetal sau în scorburi. Au
drept sursă de apă ploaia şi vaporii de apă din atmosferă şi profită de
resturile vegetale ce se descompun în jurul lor pentru a-şi procura
elementele nutritive. Le întâlnim în literatura de specialitate sub
denumirea de epifite (pe plante, în traducere din limba greacă)
pentru a le diferenţia de cele terestre (care au rădăcinile în sol).
Orhidee, bromelii, ferigi, cactuşi… Da, aţi citit bine, cactuşi de pădure,
agăţaţi de ramurile arborilor din junglele tropicale americane, cu tulpini
asemănătoare frunzelor, articulate, pendente, fără spini, cu rădăcini
adventive. Schlumbergera sau cactus de Crăciun, cunoscut la noi sub
numele Nu mă deranja, Rhipsalidopsis – cactusul ce înfloreşte de
Paşte, Rhipsalis – cactusul vâsc, Epiphyllum – cactusul orhidee sunt
câteva exemple de specii epifite de cactuşi de pădure.
Specii cu personalitate puternică,
orhideele transformă aspectul oricărei
încăperi. Epifite sau terestre au
fascinat dintotdeauna exploratorii,
botaniştii, colecţionarii, amatorii. Cu o
infinitate de culori, cu forme
fascinante, orhideele sunt azi
accesibile tuturor şi nu necesită
îngrijiri deosebite. Specific orhideelor
epifite (Phalaenopsis, Vanda,
Dendrobium, Oncidium etc.) sunt
rădăcinile aeriene, bine dezvoltate,
verzi sau argintii, cărnoase, filiforme.
În mediul lor natural, le ajută să se
fixeze de trunchiurile sau ramurile
arborilor, absorb vaporii de apă din
aer, apa şi elementele nutritive din
crăpăturile scoarţei, au rol în
respiraţie şi parţial în fotosinteză,
înmagazinează apa absorbită.
La plante, relațiile intraspecifice sunt mai puțin evidente.

Plantele se asociază mai bine împotriva vîntului sau a valurilor (de

exemplu, o padure rezistă mai bine la furtuni decît un singur copac,
de asemenea o asociere de nuferi rezistă mai bine la valuri decat o
singură plantă).