PODIȘUL MEHEDINȚI

Relief și importanță turistică

CUPRINS

 1. Așezare geografică
 2. Litologie
 3. Paleoevoluție geografică
 4. Relief
 5. Elemente turistice
 Așezare geografică

 Este pozționat în partea de Sud-Vest a

României, limitat la nord și nord - est de
Valea Motrului, la vest de Munții
Mehedinți, la est de Platforma Strehaiei, la
sud – vest de Valea Dunării și la sud – est
de Câmpia Română.

 Orientarea Podișului este de la nord-est la

sud vest.
 Litologie

În alcătuirea structurii litologice

a Podișului Mehedinți, predomină
rocile friabile din perioada Jurasic
-Cretacic, precum migmatite
(culoarea crem pe harta geologică) și
calcare, marnocalcare, gresii,
conglomerate etc. (culoarea în
nuanțe de verde). În latura de sud-
este a podișului se constată prezența
unor cuiburi fosilifere de
nevertebrate. Structura în cauză este
suprapusă fundamentului din șisturi
mezometamorfice ale Autohtonului
Danubian.

Blocurile de roci sunt faliate, cu

dispunere, în principiu, monoclinală.
 Paleo evoluție geografică

“A fost frgmentat în câteva blocuri, din care unele înregistrând în miocenul superior subsidențe, au fost
acoperite de apă. Înălțarea treptată a Carpaților în pliocenul superior – cuaternar, a determinat exondarea dar și
ridicarea (mai slabă și diferită pe sectoare), a regiunii Mehedinți. Eroziunea a înlăturat o parte din
sedimentarul miocen punând în evidență sectoarele tectonice ce au caracterul de grabene.
Deci, sub raport morfostructural în Podișul Mehedinți se poate vorbi de un relief dezvoltat într-o structură
cutată, faliată, fosilizată și care în prezent este în curs de exhumare.
Elementul morfostructural major îl reprezintă unele depresiuni cu caracter de graben (Bahna) parțial dezgolite.
Se adaugă versanții cuestici, abrupturile de falie bine întreținute de contactele petrografice.”
În succesiunea de hărți de mai jos, se constată fazele de formare a podișului, în mediul acvatic și în mediul
terestru, din Mezozoic până în Cuaternar.
 Relieful

 Se alcătuiește din trei subdiviziuni majore: unitatea

deluroasă submontană (Dealurile Moisești – Mălărișca
și Dealurile Izvernei), culoarul depresionar Orșova -
Baia de Aramă (respectiv depresiunea Bahna, Cireșu,
Baia de Aramă), cornete (Cerboanei, Piatra Încălecată,
Babelor etc.) și podișul propriu – zis (constituit din
Podișul Nevăț - Chiciora și Podișul Dealul Mare
Dâlma).
 Altitudinea medie este între 500-600 m. Altitudini mai
mari se întâlnesc în Vârful Paharnicului (887m),
Vârful Cerboanea Mare (803m), Măgura (787) etc.
 Orientarea Podișului este de la nord-este la sud vest,
pe o lungime de aproximativ 54 km, cu o lățime
maximă de 23 km și suprafața de aproximativ 1000
km².
 Relieful influențează temperaturile și precipitațiile, care la rândul lor generează vegetația. La rândul lor,
temperaturile, precipitațiile și vegetația influențează relieful.
 Cantitatea medie anuală a precipitațiilor crește de la sud către nord (674mm Drobeta Turnu Sverin – 905
mm Baia de Aramă.
 Temperatura medie multianuală a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie de 19°C.
 Predomină solurile brune acide și brune de pădure, iar pe calcare sunt rendzine.
 Vegetația este reprezentată de etajul foioaselor (fag, pin negru, gorun cărpiniță, nuc, corn, liliac, stejar etc.).
Morfologia evidențiază complexitatea reliefului carstic (Peștera Epuran, depresiunile carstice (Balta,
Zăton etc.), cornetele). Văile principalelor cursuri de apă (Motru, Coșuștea, Topolnița, Jidoșița și
Bahna) sunt “înguste și adânci”, oferind Podișului un aspect de platou puternic fragmentat.

Litologia predominant sedimentară, a permis factorilor externi, în special rețelei hodrografice o

complexă și spectaculoasă modelare a teritoriului, terestră și subterestră.

În relief, la nivel terestru se disting martodri de eroziune bine conturați, precum cheile (Coșuștei,
Grădețului, Topolniței etc.), arcade naturale, formate de cele mai multe ori prin prăbușirea fragmentară
a tavanului unor structuri endocarstice de dimensiuni mari (Podul lui Dumnezeu, Piatra Îngăurită etc.),
cornetele (Cerboanei, Piatra Încălecată etc.), iar la nivel subterestru peșteri (Epuran, Topolnița, Valea
Părului etc.). De asemenea, în calcare mai apar lapiezuri și bazinele unor lacuri naturale.
 Munții Godeanu
Munții Mehedinți
Depresiunea Cireșu Cornetul Cornetul
Babei (771m) Cerboanea (810m)
Elemente turistice
 Abundența formațiunilor litologice, acompaniate de hidrografie, vegetație și climat, oferă o arie largă de
oportunități în valorificarea teritoriului din perspective multidisciplinare, în care turismulsăfie elementul
predominant.
 Cele mai cunoscute obiective turistice naturale din cadrul Podișului Mehedinți sunt:
 Complexul carstic din localitatea Ponoarele, format din podul natural, denumit tradițional Podul lui
Dumnezeu, din peștera Podului, lacul Zăton și câmpul de lapiezuri dispus deasupra peșterii. Alături de
aceste obiective de natură geologică este și rezervația de liliac din apropiere.

Zătonul Mare
 Arcada naturală, Podul de la Ponoarele are “cca. 25m lungime, 8m înălțime și se ridică la o înălțime de 14 m față de
fundul viroagei peste care arcuiește. Peste acest pod trece șoseaua ce leagă Baia de Aramă de municipiul Drobeta Turnu
Severin.”
 Din perspectiva activității turistice, poveștile au un rol deosebit. Ele constituie un element de bază în atractivitatea
locului. În acest sens, formațiunea naturală Podul lui Dumnezeu, nu este lipsită de povești, a căror vechime răsare din
vremurile mitice...
Peștera din Valea Părului
Situată la est de localitatea Cerna
Vârf, în partea de nord a Podișului
Mehedinți.
 Situl peisagistic – Cornetul Babelor și Cornetul Cerboanei- Rezervație botanică, situată la sud de comuna
Izverna, are o suprafață de 40 ha. Prezintă interes știintific și turistic, datorită ecosistemelor de tip
submediteranean existente.

Cornetul Babelor

Cornetul Piatra Încălecată

 Cheile Coșuștei și Piatra Îngăurită
Complexul Epuran – Topolnița

“Peștera Epuran se găsește la circa 600 m SE de Jupâânești, comuna Ciresu, pe cursul râului Ponorăț, la 425m alt. Este o
peșteră mare (3604 m lungime), cu galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil și altul inferior activ. Cel mai dificil
sector al peșterii este Marele Ramonaj, unde înaintarea se poate realiza numai cu asigurare în coardă, la 6-7m față de
baza diaclazei. După parcurgerea acestor pasaje dificile se ajunge in Galeria Plăcilor de Nămol, înaltă și largă, în care
înaintarea este mult mai ușoară. Etajul inferior activ însumează circa 1300m față de galerii. Timpul de parcurgere a
etajului superior 4-5 ore, iar a etajului inferior 8-10 ore. Explorarea peșterii necesita echipament special.”

“Peștera Toplonița este săpata in calcarele malmneocomiene din Dealul Prosacului, la 400m alt. Este o peștera gigantică,
de tip compus, ramificată, suborizontală, dezvoltată pe un sistem de diaclaze și fracturi cu orientare generală N NE - S
SV. Rețeaua de galerii este dispusă pe patru nivele: două fosile (unul superior și altul inferior); un nivel subfosil; un nivel
activ. Peștera a fost săpată de trei pâraie: Topolnița, Găurinți si Ponorăț. Peștera prezintă 5 găuri de acces: Gura
Prosacului, un impresionant portal de 67m înalțime, Gaura lui Ciocârdie, intrarea în Peștera Femeii și cele două
deschideri de la Găurinți. Topolnița pătrunde în subteran prin Gaura Prosacului și iese prin Gaura lui Ciocârdie. Galeria
Racoviță cea mai lungă galerie a peșterii, are aproape 1600m și este foarte bogată în stalagmite sau coloane de tip
lumânare. Unele zone ca Pădurea de Lumânări sau Lacul de Cleștar, fiind de o rara frumusețe.” “Topolnița este o peșteră
caldă (8,2 grade C - 10,8 grade C).” Peștera este vizitabilă o singură zi pe an, în a treia duminică din luna august.
Galeriile nu sunt electrificate, iar vizita se face doar cu ghid pe un traseu redus.”
Cele două peșteri sunt localizate în cheile Topolniței (20 km lungime), pe teritoriul administrativ al comunei Cireșu. În
aceste chei sunt prezente endemisme vegetale și specii rare.
 Peștera lui Epuran

Cheile Topolniței
Peștera Bulba
Situată la baza Cornetului Mare, la vest de localitatea Baia de Aramă, peștera se desfășoară pe o
lungime totală a galeriilor de 5160 m. Este o peșteră caldă (12°C) și activă.
Peștera Balta și peștera Crivadia

Sunt localizate de o parte și de alta a drumului județean 670, imediat

la sud de localitatea Balta. În interiorul lor se constată dezvoltarea
speleotemelor.

Crivadia
Concluzii

În majoritatea cazurilor, relieful prezintă fundamentul

obiectivelor și activităților turistice. Este principala
sursă de modelare și de exploatare de către natură
(factori externi și interni) și de către om. Cele mai
atractive elemente ale reliefului din Podișul
Mehedinți sunt cheile și peșterile.
Vă mulțumesc
Bibliografie

1. Bade L. et al (1983) Geografia României I, Geografie Fizică, Editura Academiei Republicii Socialiste România
2. Bleahu M. (1982) Relieful carstic, Editura Albatros
3. Cucu V., Ana Popova – Cucu (1980) Județele Patriei, Județul Mehedinți, Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București, pg. 22 -25,
4. Ielenicz M. (1996) Dealurile și Podișurile României, Sibiu
5. Ielenicz M., Pătru I. (2005) Geografia fizică a Romîniei, Editura Universitară, București, pg. 157 și pg. 231
6. Ielenicz M., Nedelea A. (2009) Dicționar de geomorfologie, Editura Universitară, București
7. Lascu C. (2006) De la Olt la Dunăre, locuri, peșteri, lilieci, Editura Victor B Victor
8. Stroe R., Peptănatu D. (2011) Dicționar geografic al județului Mehedinți
9. http://podisulmehedinti.hi2.ro/pozitie.php, consultat la 16.10.2021, ora 00:03
10. https://www.4bac.ro/geografia-romaniei-relieful-podisul-mehedinti/
11. https://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/lectie_11/clima.html
12. https://
www.icpa.ro/proiecte/Proiecte%20nationale/ADER1221/index_files/proiecte/Proiecte%20nationale/ADER1221/RAPOARTE
_ADER_12.2.2/ADER_12_2_1_etapa%201.pdf
13. https://imgbin.com/png/1DrFQ0LP/trees-creative-green-trees-painted-element-png
14. https://www.carpati.org/articol/putin_despre_mehedinti/284/
15. http://www.informatii-romania.ro/listing/pestera-lui-epuran/
16. https://mapio.net/pic/p-122490439/
17. https://
www.romanian-journeys.com/atractie-turistica-romania/rezervatia-naturala-cheile-topolnitei-si-pestera-topolnit
ei
18. http://www.montaniarzi.ro/pestera-topolnita-printre-primele-20-de-pesteri-din-lume/
19. https://
ghidulbanatului.ro/cum-arata-pestera-spectaculoasa-de-10-kilometri-lungime-din-banat-deschisa-doar-cateva-o
re-pe-an_5383.html
20. https://www.facebook.com/cernavirf/photos/pcb.148995943538067/148995783538083/
21. https://www.speologie.org/pestera-bulba
22. www.google.com/maps/place/Pestera+Balta/@44.8745002,22.6268604,2568m/data=!
3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x47521fb0436f6ff7:0xffc58fe78a96fffe!8m2!3d44.8745002!4d22.6268604
23. https://www.descopera.ro/stiinta/15488495-oamenii-de-stiinta-au-creat-primi-nori-artificiali-folosind-o-
chimicala-extrasa-din-pomi
24. https://www.shutterstock.com/ro/search/3d+owl+cartoon