Proiect la biologie

la tema:

“Surse de poluare a
ecosistemului terestru”
 ECOSISTEMELE TERESTRE
• Ecosistemele terestre sunt repartizate functie de clima, relatia
temperatura – precipitatii.
• Ecosistemele terestre se impart in trei mari categorii:
• 􀂃 Padure (ecosistem de padure de: molid, fag, stejar, zavoi);
• 􀂃 Tufaris (ecosistem de tufaris de: tufaris pitic, alpin, subalpin);
• 􀂃 Pajiste (pajisti de parusca si coarna, pajisti de paius stepic.
• Ecosistemele padurilor, functie de etajul altitudinal sunt:
• 􀂃 Padurile de molid la alt. de 700 – 1700 m;
• 􀂃 Padurile de fagla alt. de 600 – 1300 m;
• 􀂃 Padurile de stejar (gorun, stejar pedunculat, cer, garnita) la alt. de
300 – 600 m;
• 􀂃 Padurile de zavoi (salcii, plopi, anini) la alt. de 70 – 300 m.
• Ecosistemul tufarisurilor:
• 􀂃 Tufarisul pitic, alpin la alt. mai mare de 2200 m;
• 􀂃 Tufarisul subalpin la alt. de 1700 – 2200m.
• Ecosistemul pajistilor:
• 􀂃 Pajisti de parusca si coarna la alt. mai mari de 1700 m;
• 􀂃 Pajisti de paius stepic la alt. de 0 – 200 m.
 Padurile
• În cadrul ecosistemelor terestre padurea are un rol foarte important
constituind nivelul la care se realizeaza cele mai intense si
complexe schimburi de materie si energie. Aici se produc procese
de sinteza si descompunere a materiei organice pe baza energiei
solare captate de la plante.
• În anul 1995 suparafetele impadurite reprezentau 26,6% din
suprafata globului. Intr-un singur an aceasta suparafata se
micsoreaza cu aproximativ 11 hectare. Acest lucru atrage dupa sine
grave consecinte:
• ·        Scaderea cantitatii de oxigen din atmosfera si a volumului de
biomasa de pe glob
• ·        Accelerarea eroziunii solurilor
• ·        Modificarea unor elemente ale mediului.
• Desertul este o regiune cu putine elemente biologice, ele fiind
adesea o consecinta a taierii padurilor, iar suprafetele acestora sunt
mereu in crestere. Cel mai mare desert al lumii este Sahara, iar
continentul cel mai tare afectat este Africa. Totalizand suprafetele
desertice vom ajunge la constatarea ca ele ocupa 33,5% din
suprafata uscatului.
 Ecosisteme forestiere
• Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 10,5 % din suprafata totala a
teritoriului tarii. Cele mai mari suprafete aceste le ocupa în zona centrala – 13,5%,
la nord - 7,2% si la sud - 6,7% din teritoriul tarii. 
Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de
paduri: 
1) de stejar, cu dominarea gorunului si ciresului, ea fiind si cea mai extinsa (cca
90%);
2) de stejar cu mesteacan. 
În centrul tarii padurile sunt alcatuite din:
1) fag în amestec cu carpen, frasin artar si tei;
2) gorun cu carpen;
3) stejar pedunculat cu carpen si
4) gorun. 
 Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale: 
1) cu dominarea gorunului ,
2) gorun cu carpen,
3) gorun pedunculat cu porumbar si 
4) stegar pufos. 
Sunt amenintate de: 
•  boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice) 
•  taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil) 
•  uscarea arborilor (încalzirea climei, secete) 
•  vânatul neregulamentar
•
 Ecosisteme de stepa.
•  Acest tip de ecosisteme se afla în continua degradare. Ele au
o raspândire difuza, ca niste oaze cu suprafata de la 0,5 ha (în
majoritatea cazurilor) pâna la 300 ha (cazuri relativ rare). Sunt
dominante în zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa
Bugeacului), în ansamblu constituind 1,9% (circa 65 mii ha) din
teritoriul tari. Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam.
Poaceae, dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae,
Lamiaceae, Fabaceae. Structura ecosistemelor de stepa este
similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre, în
care predomina specii de negara - preponderent Stipa
capillata , semitufari, precum si ierburi efemere si efemere. 
Amenintarea vine din partea: 
•  destelenirii în masa 
•  cositul si pasunatul haotic 
 Ecosisteme de lunca.
•  Ecosistemele de lunca se împart în pajisti
inundabile si pajisti neinundabile. În Republica
Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au
fost distruse, astazi pastrându-se pe alocuri în
luncile Prutului si Nistrului în forma comunitatilor
primare de stepa. În total ele constituie 101,4 mii
ha (3% din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii
vegetale. 
Sunt amenintate de: 
•  desecarea anerioara si actuala (partiala) 
•  modificarea cursului râurilor 
 Ecosisteme petrofite. 
• Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stâncarii) din Republica
Moldova constituie circa 23 mii ha (0,68% din teritoriul tarii).
Biocenozele împreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme
unice în nord-estul bazinului Marii Negre. 
Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul
pedunculat Quercus robur , iar codominante pot fi gorunul, teiul,
carpenul, frasinul. Comunitatile ierboase petrofile (domina
speciile Stipa capillata, S. lessingiana, S. ucrainica, Poa versicolor,
Festuca rupicola etc.) sunt raspândite în cursurile de mijloc ale râurilor
Prut, Bâc, Ichel. 
Partial sunt amenintate de: 
•  alunecari de teren sau caderi de roci 
•  taieri ilicite si pasunat intens 
•  colectarea speciilor vulnerabile 
•  vânatul neregulamentat 
 Ecosisteme agricole.
•  Ponderea agroecosistemelor, repartizate pe întreg
teritoriul tarii, constituie circa 75,6 %. Ele sunt
reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze:
cerealiere, leguminoase, pomicole, furajere, agricole
acoperite, ecosisteme zootehnice. 
Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa
100 specii (555 de soiuri, hibrizi si forme) si 30 de specii
si rase de animale. 
Probleme actuale sunt: 
•  parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea
tehnologiilor avansate 
•  utilizarea necontrolata a chimicalelor 
•  nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor 
 SURSE DE POLUARE – DEGRADARE
• 􀂃 sursele naturale: seceta, inghetul, furtunile,
focul, daunatorii;
• 􀂃 surse antropice de poluare: depunerile de acid
(ploi acide), acidifierea solului, oxizi
• de sulf, oxizi de azot, ozonul atmosferic,
amoniacul, pesticidele administrate
• excesiv;
• 􀂃 surse antropice de degradare: taieri rase pe
suprafete mari, lucrari hidroenergetice.
 MASURI DE REDUCERE A POLUARII –
DEGRADARII
• 􀂃 Reducerea taierii padurii, controlata de Romsilva sau
taierile necontrolate efectuate
• de catre detinatorii privati de padure, consilii locale.
• 􀂃 Stoparea actiunilor de taiere rasa.
• 􀂃 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau renuntarea
la aceasta metoda.
• 􀂃 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regim
• strict de exploatare.
• 􀂃 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate, aride, cu
• fenomene de torentialitate
• 􀂃 Exploatare forestiera prin taieri de rarire.
Au realizat: Negritu Alina
Grapin Diana
cl. XII “D”