Sunteți pe pagina 1din 5

Activitate

practică 2
Subgrupa 3
Principiul dreptului de contestare – potrivit căruia candidatul, părintele,
tutorele sau unele instituții interesate pot cere
managerilor/responsabililor/autorităților specificate în metodologiile
corespunzătoare explicații profesionale sau reverificarea, pentru unele
cazuri, a probelor scrise de examen. Activarea dreptului implică a cere,
conform prevederilor legale în vigoare, cu decență și documentat, puncte
de vedere, opinii profesionale argumentate, explicații în context profesional
din partea membrilor comisiilor de evaluare cu privire la diferitele aspecte
ale procesului de evaluare, obiectivitatea evaluării etc. Exercitarea acestui
drept trebuie să se facă fără presiuni de altă natură decât cele pe care le
incumbă profesionalismul și conștiința proprii statutului de evaluator
extern.
Prezentați și comentați spețe, din perspectiva experienței pe care o dețineți, privind exercitarea dreptului de contestare
a procesului de evaluare în cadrul:
-procesului de evaluare internă, curentă - formativă;
-procesului de evaluare curentă, sumativă.

• Contestația – rezultatul nemulțumirii candidatului față de


rezultatul obținut.
- este un drept pe care îl are cel evaluat.
• De foarte multe ori, la contestație rezultatele pot fi mai
mici decât la prima evaluare.
• Este necesar ca baremul să fie cunoscut în detaliu de
candidați pentru a evita contestațiile fără fundament.
• Aceste cazuri depind de multe ori de lipsa unui nivel
corect de autoapreciere.
• Evaluarea lucrărilor să nu se facă contra cronometru.
”Exercitarea acestui drept trebuie să se facă fără presiuni de altă natură
decât cele pe care le incumbă profesionalismul și conștiința proprii
statutului de evaluator extern.”
- Se poate întâmpla ca un evaluator să greșească în momentul în care
evaluează o lucrare din mai multe aspecte:
- Există situaţii când deşi un profesor stăpâneşte foarte bine conţinutul
ştiinţific al disciplinei pe care o posedă, precum şi metodica predării acestei
discipline, căpătându-şi prestigiul de profesor bun, îşi pierde răbdarea la
evaluare, presat de timp şi alte preocupări.
- Consider că nu întotdeauna timpul este de partea noastră sau, mai mult, de
partea celui care este evaluat. În mod concret, atunci când eşti presat de
timp, atunci când evaluezi o lucrare scrisă, există riscul de a greşi – nu
neapărat intenţionat – trecând foarte repede peste baremul de corectare şi
notare sau analizându-l doar la suprafaţă.
- În astfel de situații , și bineînțeles dacă cel evaluat stăpânește foarte bine
disciplina la care a participat la concurs/examen și are un nivel corect de
autoevaluare pe baza baremului, apar contestațiile.
- Un bun evaluator trebuie să respecte etica procesului evaluativ indiferent
din ce comisie face parte, din comisia de evaluare sau din comisia de
soluționare a contestațiilor.
Activitate
practică 3
Subgrupa 3
Calitatea procesului de evaluare externă (prin evaluări, examene și
concursuri) presupune bune practici din perspectiva următoarelor principale
componente:

1. proiectarea instrumentelor de evaluare (probe de examen);


2. administrarea instrumentelor de evaluare la nivel de sistem;
3. coordonarea, la nivel sistemic, a evaluării și a notării probelor de examen
administrate;
4. raportarea rezultatelor evaluării;
5. feedback-ul și asumarea „lecțiilor învățate” pentru proiectarea
următorului ciclu de evaluare.

În raport cu o analiză de risc, precizați 1-2 riscuri privind fiecare dintre


componentele enunțate anterior.
1. proiectarea instrumentelor de evaluare (probe - Subiecte realizate greșit (în cadrul
de examen); examenului/concursului candidații și-au dat
seama că unii itemi nu au soluții de rezolvare
sau subiectul nu era în conformitate cu
programa)
- Dimensiunea subiectelor în raport cu timpul
acordat
2. administrarea instrumentelor de evaluare la - Subiectele vin târziu
nivel de sistem - Probleme tehnice legate de aparatură, conexiune
la internet.

3. coordonarea, la nivel sistemic, a evaluării și a - Capacitatea de selecție a evaluatorilor


notării probelor de examen administrate; - De multe ori, din cauza timpului, evaluatorii nu
sunt instruiți strict pe disciplina de concurs
- Gestionarea problemelor cu superficialitate
- Timpul scurt

4. raportarea rezultatelor evaluării; - Neatenția în transcrierea notelor


- Oboseala
- Numărul insuficient al evaluatorilor în unele
situații

5. feedback-ul și asumarea „lecțiilor învățate” -


-
Subiectivism
Lipsa pregătirii evaluatorilor
pentru proiectarea următorului ciclu de evaluare.

S-ar putea să vă placă și