Carpatii Orientali

Cuprins

1. Introducere
2. Structura
3. Clima
4. Lacuri, fauna si vegetatia
5. Resurse de sol si subsol
6. Industria
7. Agricultura
8. Turism
9. Activitati interactive
10. Sitografie
 1.Introducere
• Muntii Carpati sunt un lant muntos ce face parte din sistemul alpin si se desfasoara pe mii de km,
intre oceanul Atlantic si oceanul Pacific. Acestia au ca extremitati depresiunea Vienei la vest, iar
la sud Valea Timocului, de unde sunt continuati de muntii Balcani.

• Carpatii romanesti se impart in trei mari unitati morfotectonice si subgrupe corespunzatoare:

I. Orientali: - Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei

- Carpatii Moldo-Transilvani
- Carpatii de Curbura
II. Meridionali: - Muntii Bucegi
- Muntii Fagars
- Muntii Parang
- Muntii Retezat-Godeanu
III. Occidentali: - Muntii Banatului
- Muntii Poiana Rusca
- Muntii Apuseni
 2.Structura
• Carpatii Orientali se intind din nordul tarii, unde
formeaza hotarul cu Ucraina, pana la Valea Prahovei,
care ii desparte de Carpatii Meridionali. Aceasta
grupa se imparte, la randul sau, in alte trei subgrupe,
dupa cum urmeaza:

1. Grupa de nord: - cuprinde Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei

- limite: la nord pornesc de la hotarul cu Ucraina si se opresc in zona depresionara a Dornelor, Campulung Moldovenesc

Caracteristici:
• Muntii s-au format in orogeneza alpina, prin cutare si inaltare, dar si prin eruptii vulcanice
• Din punct de vedere petrografic., aici se regasesc roci felurite, dispuse sub forma de fasii longitudinale dispuse pe directiile N-V si S-E:
- vest: roci vulcanice, in muntii Oas, Gutai si Tibles
- zona centala: roci dure, in muntii Maramuresului, Rodnei si Suhard
- est: roci sedimentare, in muntii Obcinele Bucovinei
• Relieful este puternic fragmentatsi prezinta un numar mare de depresiuni (Oas, Maramuresului, Dornelor), culoare si trecatori (Tihuta,
Prislop)
• La peste 2000 m altitudine apare relieful glaciar
• Cel mai inalt punct al acestor munti sunt varful Pietrosul Rodnei de 2303 m si varful Ineu de 2279 m.

Video: https://www.youtube.com/watch?v=OrRKv3To_Sk&ab_channel=RoTrip
Peisaj Pietrosu Rodnei
2. Grupa centrala: - se mai numeste si grupa Carpatilor
Moldo-Transilvani
-limitele la nord si sud de afla in
depresiunea Campulung Moldovenesc si depresiunea
Dornelor, respectiv depresiunea Brasov si Valea
Oituzului

Caracteristici:
• Modul de formare este acelasi cu cel al grupei nordice,
iar petrografic regasim:
- roci vulcanice in vest, in muntii Calimani si Harghita
-roci metamorfice, sisturi cristaline in muntii Nasmasu
Mare si calcare vechi in Ceahlau
-in est, roci sedimentare cutate, marmura
• Relief puternic fragmentat, cu multe depresiuni:
-Dep. Gheorgheni, strabatuta de raul Mures
-Dep. Ciucului, strabatuta de raul Olt
• Ca altitudine, depaseste 2000m in varful Pietrosul
Calimanilor (2400m)
• Carpatii de Curbura: - ca limite, aceasta grupa se intinde
de la depresiunea Brasov si Valea Oituzului (nord), pana la
Valea Prahovei (sud-vest)
Caracteristici:
• Aceasta grupa s-a format in orogeneza alpina, prin cutare si
inaltare.
• Petrografic, avem numai roci sedimentare cutate (gresii,
conglomerate si argile)
• Relieful este, de asemenea, puternic fragmentat, avand in
interiorul sau cea mai mare depresiune, Dep. Brasovului
• Altitudinea nu depaseste 2000m, cel mai inalt punct fiind
1.954 m in Varful Ciucas din Masivul Ciucas.
 Harta Muntiilor Calimani
Muntii Calimani – vazuti din Muntii Bistritei

Sfinxul din muntii Călimani

 3.Clima
• Carpatii Orientali au o clima influentata de desfasurarea
lor in larga in latitudine, de etajarea altitudinala,
expunerea si fragmentarea reliefului. Temperaturile medii
anuale sunt sensibil diferentiate scazand de la sud la
nord, pentru acelesi altitudini. Ele scad altitudinal de la
7gr.C-6 gr. C (la 1000 m) la 0 gr.C (la peste 1800 m).
• Corespunzator cresc precipitatiile medii anuale, dar mai
accentuat pe fatada vestica (peste 1200 mm in Ceahlau),
crestere cauzata de influenta maselor de aer oceanice
transportate de Vanturile de Vest .
• Datorita efectului combinat al pozitiei, altitudinii si
circulatiei vestice in extremitatea nordica, mai inalta a
Carpatilor Orientali (Muntii Rodnei si Maramuresului) se
inregistreaza cele mai mari precipitatii medii anuale
(peste 1300 mm).
• In depresiuni (Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov si
depresiunea Dornelor) apar fenomene de inversiuni
temice.
Lacul Buhaescu

4.Lacuri, fauna si
vegetatia
• Grupa nordica este singura in care se pastreaza
relieful glaciar, datorita altitudinilor de peste 2000
m, astfel ca intalnim doua lacuri glaciare: Lala si
Buhaescu.
• Lacul Lala ese localizat in Muntii Rodnei, sub
Lacul Lala varful Ineu si face parte din Rezervatia mixta
“Ineu-Lala”. Lacul Buhaescu se afla tot in Muntii
Rodnei, sub varful Buhaescu, la o inaltime de 1905
m si face parte din rezervatia naturala “Pietrosu
Mare”.
• Suprafata acestor munti este bine impadurita, dar
prezinta si pasuni pentru cresterea animalelor.
• In grupa sudica apare depresiunea intramontană
Depresiunea Braşov, care este intens populată si are
origine tectonică şi un relief de şes întins
cultivat.Dispare relieful glaciar, vulcanic şi apare
relieful eolian: Sfinxul, Babele si Ţigăile.
• Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit
antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea
numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un
cap uman, formarea lui fiind datorată eroziunii
eoliene.
Lacul Sfanta Ana
• Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere
de vârful Baba Mare 2292 m. Sunt „martori de
eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată
a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate
(conglomerate cretacice).

• Din grupa centrala lipseşte relieful glaciar, dar

apar tipurile de relief vulcanic si carstic. Ca resurse,
se remarcă pădurile si rocile de construcţii.
• La altitudinea de 946 m, apare lacul Sfanta Ana,
singurul lac vulcanic din România. Este situat în
masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga
râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad.
 5.Resurse de sol si subsol

In Carpatii Orientali se regasesc urmatoarele:

• - păduri de răşinoase si fag, păşuni şi fânaţe;

• - izvoarele carbogazoase: Vatra Dornei, Borşa, Harghita, Covasna, Tuşnad, Balvanyos;
• - minereuri complexe: Munţii Gutâi (Rodna);
• - la Baia Mare se exploatează aur şi argint;
• - mangan la Vatra Dornei;
• - cupru la Toroiaga;
• - minereu de fier Munţii Harghita, Lueta;
• - cărbune brun din bazinul Comăneşti, petrol la Dărmăneşti;
• - roci de construcţii: andezite la Bixad, Baia Mare; bazalt la Racoş, Topliţa; marmură la Borşa;
• - din albiile râurilor se extrag nisipuri şi pietrişuri utilizate în construcţii.
6.Industria

• Carpații Orientali dețin 11% din producţia industrială a ţării;

• Nivel superior al industrializării (industrii mici, dispersate în zonele rurale, iar
majoritatea populației din orașe care lucrează în industrie provine din mediul
rural);
• Industria electro-energetică: hidrocentralele, construite pe Bistriţa, Ialomiţa. Termocentrala de la Comăneşti
Termocentralele sunt mici, cea mai importantă fiind la Comăneşti şi
funcţionând cu cărbune local;
• Industria lemnului, susţinută de cele mai mari exploatări forestiere din ţară pe
văile Bistriţei, Moldovei, Trotuşului şi Vişeului;
• Industria celulozei şi a hârtie: Buşteni, Zărneşti, Prundul Bârgăului, Ghimbav;
• Industria materialelor de construcţie produce mari cantităţi de ciment şi var,
gruparea de la Bicaz-Taşca (Lafarge, Bicazului şi la poala Rarăului;
• Metalurgia neferoaselor :Bălan, Tarniţa, Fundul Moldovei, Baia Borşa, Băiuţ,
Baia Sprie, Herja, Cavnic.
 7.Agricultura

• Zootehnie: bovine şi ovine, cabaline in sectorul

estic al Ţării Maramureşului, în Ţara Dornelor, pe
văile Sucevei, Moldovei, Bistriţei, Trotuşului;
• Cultura plantelor;
• Pomi fructiferi ( Targul Secuiesc); Valea Sucevei
• Cu intinse păşuni şi fânaţe naturale, în depresiuni
şi văi se cultivă porumb, orz, secară, cartofi,
sfeclă de zahăr, plante furajere.
 8.Turism

• Valorifică potenţialului natural (peisaj, izvoare minerale, climat);

• Arii cu infrastructură adecvată, capabile să atragă fluxuri turistice importante (valea Prahovei,
M.Bârsei, valea superioară a Oltului);
• Arii cu un grad mediu de dotare (M.Ceahlău, valea Bicazului, M. Rodnei, M.Gutâi, M.Harghita);
• Arii întinse aproape necunoscute pentru turism (M.Călimani. M.Maramureşului, M.Tarcău);
• Balnear

Video:

https://www.youtube.com/wa
tch?v=Gzknm7YSHWI&ab_
channel=TravelFun
9.Activitati
interactive
https://wordwall.net/ro-ro/comm
unity/carpatii-orientali
 10.Sitografie

• https://www.ebacalaureat.ro/c/carpatii-orientali/1193
• https://sites.google.com/site/strabatandgeografia/danemarca/clima
• https://pe-harta.ro/obiectiveturistice/babele-sfinxul-muntii-bucegi
• https://prezi.com/1bga6jdnbez7/carpatii-orientali/