BARIERE

COMUNICATIONAL
E
 COMUNICAREA - PREZENTARE GENERALĂ

Ce este comunicarea?
• Dicţionarul explicativ al limbii române – DEX (Bucureşti, 1996) – înregistrează, la articolul (a) comunica, următoarele sensuri: „a
face cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a spune”, stabilind, aşadar, un proces şi o relaţie cognitivă.
• Doi cercetători americani, Frank E.X. Dance şi Carl E. Larson, au inventariat nu mai puţin de 120 de definiţii (The Functions of
Human Communication, New York, 1976), fără a epuiza posibilităţile şi fără a mulţumi pe toată lumea.
• Multitudinea încercărilor de definire a conceptului de comunicare implică nuanţe şi conotaţii, dar gravitează în jurul unui nucleu
comun de înţelesuri:
Din punct de vedere psihologic (Norbert Sillamy, Dicţionar de psihologie, Larousse, Bucureşti, 1996) comunicarea reprezintă o relaţie
între indivizi: „comunicarea este în primul rând o percepţie. Ea implică transmiterea, intenţionată sau nu, de informaţii destinate să
lămurească sau să influenţeze un individ sau un grup de indivizi receptori.”
 Ce este comunicarea?

O definiţie mai largă – ce plasează comunicarea nu numai la nivelul speciei umane, ci şi la nivel biologic – citează profesorul Aurelian
Bondrea în cartea sa Sociologia opiniei publice şi a mass-media (Bucureşti, 1997), după Gilles Amado şi André Guittet (Dynamique des
communications dans les groupes). Conform acestora, „există comunicare de fiecare dată când un organism oarecare, în particular un
organism viu, poate afecta un alt organism, modificându-l sau modificându-şi acţiunea, pornind de la transmiterea unei informaţii (şi
nu printr-o acţiune directă, precum cea pe care o exercită o forţă fizică punând în funcţiune o energie)”.
Din punct de vedere sociologic comunicarea (de masă) este privită ca „un ansamblu de modalităţi si reţele de transmisie, echipamente
individuale şi autonome si care permite punerea la dispoziţia unui public destul de larg a unei multitudini de mesaje” (Dicţionar de
sociologie, Larousse, Bucureşti, 1996).
Wilbur Schramm (cercetător american care a jucat un rol important în afirmarea domeniului comunicării ca disciplină universitară,
autorul unor lucrări publicate între 1960 şi 1980 şi al unor teorii, patru la număr, despre presă) a definit comunicarea ca pe un proces
prin care se stabileşte o comuniune sau o identitate de reflecţii, concepţii, între un emiţător de mesaje şi un receptor, printr-un canal
de comunicaţie.
 Teorii generale de definire a barierelor in comunicare

Torrington și Hall referindu-se la totalitatea barierelor care apar în comunicare ne oferă un tabel în care identifică cinci tipuri de
bariere:
- Bariere în trimiterea mesajului care apar doar la nivelul emițătorului;
- Bariere la nivelul receptării ce aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului;
- Bariere de înșelegere ce se situează atât la nivelul emițătorului (semnatică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și
canalul acesteia) cât și la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitățile de ascultare,cunoștințe despre mesaj,
prejudecăți, receptivitatea la idei noi);
- Barierele acceptării acționează la nivelul tuturor indicatorilor implicați (emițător, receptor și mediu)
- Barierele acțiunii se constituie atât la nivelul emițătorului cât și receptorului;
Teorii generale de definire a barierelor in
comunicare
• Koneru identifica in
comunicarea profesională
bariere de ordin fizic,
psihologic, semantic,
organizațional și
interpersonal, după cum
urmează:
 Într-o primă ediție a cursului de teoria comunicării, profesorii români Vasile Tran și Irina
Teorii generale de Stănciugelu utilizează o clasificare a principalelor tipuri de bariere de comunicare în baza
proiecției realizate de Leonard Saules de la Grand School of Business, Columbia
definire a barierelor University.
În baza acestei clasificări putem distinge între barierele care apar în raport cu actorii
in comunicare comunicării (de concepție), cele care afectează mesajul pe canal (de mediu) și cele care
vizează codul (de limbaj), fiecare subclasele aferente:
 Teorii generale de definire a barierelor in
comunicare

În raporturile interumane E. Limbos identificã patru tipuri de bariere personale care blocheazã comunicarea:
1. Bariere cauzate de contextul sociocultural: Conflictul de valori si lipsa cadrelor de referintã , Conditionarea si
manipularea prin mass-media, Prejudecãtile sau ideile gata confectionate, Diferentele culturale.
2. Bariere cauzate de frica endemic: Se referã la teama pe care o încearcã anumiti membri ai societatii, de regulã,
cei mai vulnerabili, cei care au unele sensibilitãti personale.
3. Bariere cauzate de atitudinile individualiste. Sînt specifice indivizilor care pun accentul pe propria persoanã.
4. Bariere referitoare la relatiile individ-grup: marginalizarea, lipsa de autenticitate, izolarea
 Teorii generale de definire a barierelor in
comunicare

Sidney Shore (cf. Jaoni, 1990) identificã trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme în realizarea procesului de
comunicare:
• Blocaje de ordin emotional: teama de a nu comite greseli, de a nu pãrea extravagant,neîncrederea fatã de
superiori, colegi, colaboratori, dependenþa excesivã de opiniile altora, lipsa capacitãtii de a depune un efort
sustinut în rezolvarea unei probleme, de la identificarea ei pînã la solutionare.
• Blocaje de ordin cultural:dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de apartenentã,“conformism” la
ideile vechi, dar si la cele noi, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile.
• Blocaje de ordin perceptiv: incapacitatea de a se interoga asupra evidentului, incapacitatea de a distinge între
cauzã si effect, dificultatea de a determina o problemã sau declinarea capacitãtii, refuzul de a sesiza, de a releva,
incapacitatea de a defini lucrurile, îngustarea excesivã a punctului de vedere.
 Bariere in comunicarea interculturala

Desi nu exista o lista completa a factorilor care influenteaza acuratetea comunicarii internationale pot fi sugerate urmatoarele bariere
comunicationale:
• Neintelegerile datorate limbii utilizate- incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul. Aceasta este considerate ca fiind una
dintre barierele principale intr-o comunicare defectuoasa. Erorile de traducere, vocabularul, puntuatia, pronuntia plus
incapacitatea de a comunica in limba respective adancesc diferente interculturale.
• Socul cultural – incapacitatea de a intelege sau accepta oamenii cu seturi de valori diferite, standard si stiluri de viata diferite de
cele ale noastre. Acesta este la fel de important ca si primul factor, mai mult, acesta actionand chiar in interiorul aceleiasi culturi.
Este vorba de despre lipsa de recunoastere a ceea ce alti indivii considera ca fiind important pentru ei. 
• Capacitatea redusa de ascultare – lipsa de concentrare necesara ascultarii critice. Rezultatul uil reprezinta neintelegerea mesajului
sau mesajelor receptionate
 Bariere in comunicarea interculturala

Oamenii care vorbesc limba engleza ca limba straina au tendinta de cele mai multe ori de a ignora cuvintele pe care nu le inteleg in
cazul in care asculta pe cineva care vorbeste in limba engleza. Ar mai putea fi amintita si influenta pe care o are accentual in cazul
utilizarii unei limbi straine;
• Etnocentrismul- credinta ca propria cultura este superioara celorlalte. Acesta bariera apare atunci cand comunicarea orala sau
scrisa conduce catre o atitudine de superioritate. De obicei, oamenilor nu le place sa fie umiliti sau sa simta ca ideile lor sunt
interesante, dar gresite.
• Insensibilitatea- lipsa de interes fata de nevoile si sentimentele celorlalti. Pentru multi din receptori, emitatorii apar ca insensibili
atunci cand comunicarea este abrupta si exprima atitudine agresiva sau egoista a emitatorului.
• Lipsa de deschidere sau sinceritate- sentimentul existent atunci cand climatul este prea formal iar oamenii nu se simt liberi sa isi
exprime deschis opiniile. Acest tip de comunicare determina aparitia neincrederii oamenilor putand sa creada chiar ca informatia
le este ascunsa.
 Exemple de erori in comunicarea internationala

• Cand a dorit sa-și promoveze modelul Chevrolet Nova pe piața din Spania, Firma General Motors a fost
intampinata cu reticența. Motivul, in limba spaniola, ”no va” inseamna ”nu merge”, așadar spaniolii nu
doreau sa achiziționeze un automobil al carui nume sugera ca nu funcționeaza bine.
• Cand celebrul brand Coca-Cola a scos pe piața produsul ”Diet Coca Cola” consumatorii francezi nu s-au
inghesuit sa il achiziționeze, si aceasta datorita faptului ca ”diet” inseamna in limba franceza sanatate
șubreda. Drept urmare compania a trebuit sa redenumeasca produsul in ”Coca Cola Light”.
• In 2002, Umbro, producatorul sportiv din Marea Britanie, a fost nevoit sa-și retraga toți adidașii ce purtau
denumirea Zyklon. Aceasta masura a fost necesara datorita numeroaselor plangeri primite prin care
companiei ii era adus la cunoștința faptul ca produsul purta numele gazului folosit de regimul nazist pentru
uciderea evreilor in lagarele de la Auschwitz.
 Exemple de erori in comunicarea internationala

• O versiune Volkswagen Golf a fost denumita de catre companie Jetta. Numai ca aceasta nu a luat in calcul faptul ca in limba italiana
,litera ‘j’ nu exista, astfel ca numele automobilului se pronunta Ietta, cuvant care pentru italieni inseamna ghinion.
• Multe companii ce și-au promovat produsele in Germania nu au știut ca in limba acestora, cuvintul ”mist” inseamna gunoi. Un
exemplu ar fi in cazul companiei Rolls Royce al carui model ”Silver Mist” a trebuit sa fie redenumit in ”Silver Shadow”deoarece
nimeni nu ar fi fost incantat sa conduca un ”gunoi argintiu”. Alte cazuri ar fi: lichiorul irlandez ”Irish Mist”, ondulatorul firmei
Clairol”Mist Stick” , deodorantul de la Donna Karen – ”Cashmere Mist” și fondul de ten ”Country Mist” de la Estee Lauder, a carui
denumire a fost schimbata pentru piața din Germania in ”Country Moist”.
• Compania Kraft Foods a incercat sa patrunda pe piața din Franța cu o bautura cu gust de portocale pentru micul dejun, numita
Tang. Din pacate pentru companie, bautura nu a fost cumparata de catre francezi deoarece aceștia nu obișnuiesc sa ia micul dejun.
Daca s-ar fi informat in legatura cu obiceiurile francezilor, poate compania s-ar fi orientat spre alta piața ținta.
 
 Exemple de erori in comunicarea internationala

Un caz aparte ar fi cel al papușii ”Earing Magic Ken” produsa și promovata de catre compania Mattel.
Imaginea oferita de vestimentația acestei papuși, vesta de piele, tricou mov din plasa, parul vopsit in doua
culori și accesoriul purtat la gat, a facut ca noul Ken sa fie denumit ”Gay Ken”. Nu toata lumea accepta
conceptul de homesexualitate, motiv pentru care majoritatea parinților nu au fost incantați de noul produs și
drept urmare nici nu l-au achiziționat. In urma atitudinii consumatorilor europeni, și nu numai, producția a
fost incetata și majoritatea papușilor au fost retrase de pe rafturile magazinelor, compania negand faptul ca
produsul sau avea drept ținta comunitațile homosexualilor. Indiferent daca acest lucru este adevarat sau nu,
compania trebuia sa se documenteze in privința țarilor sau regiunilor in care aceste comunitați sunt intr-un
numar mai mare și de asemenea asupra atitudinilor consumatorilor fața de homosexualitate și acceptarea
acesteia.