MODULUL II.

Metode și mijloace valorizate

prin TIC
 II.2. Metode şi mijloace valorizate
prin utilizarea TIC în procesul didactic:

• Metode şi mijloace valorizate prin utilizarea

TIC;
• Folosirea adecvată a metodelor şi mijloacelor
valorizate prin utilizare TIC
 Strategii didactice
•Strategiile didactice de desfăşurare a unor aplicaţii TIC la disciplina
istorie cuprind trei acţiuni: proiectarea, organizarea şi realizarea unei
situaţii de predare – învăţare - evaluare pe baza unui obiectiv.
I. Proiectarea:
• a) Profesorul decide pentru care conţinut şi în care lecţie va realiza o
aplicaţie TIC. Profesorul stabileşte temele şi subiectele aplicaţiilor TIC pe
care le vor elabora elevii pe parcursul unui semestru sau a anului şcolar pe
baza următoarelor principii:
- realizarea de aplicaţii TIC pentru conţinuturile cele mai relevante şi
valide;
- cuprinderea tuturor elevilor în activitatea de elaborare şi
prezentare de aplicaţi TIC.
 Strategii didactice
• b) Profesorul stabileşte competenţele specifice pe care le va crea sau
consolida elevilor prin aplicaţia TIC.
• c) Profesorul stabileşte obiectivele didactice ale aplicaţiilor TIC
• d) Profesorul elaborează şi dezbate cu elevii un set minimal de
cuvinte–cheie, pe care se bazează căutarea şi prelucrarea informaţiei în
format digital.
• e) Profesorul recomandă elevilor instrumentele TIC cu ei vor elabora
aplicaţia TIC
• f) Profesorul creează un scenariu al lecţiei în care introduce
momentul aplicaţiei TIC.
 Strategii didactice
II. Organizarea:
• a) Profesorul coordonează activitatea grupelor de elevi prin
acordarea unui suport metodic şi ştiinţific permanent. Elevii trebuie
îndemnaţi să-l consulte pe profesor ori de câte ori au nelămuriri sau
controverse în grupul care realizează aplicaţia TIC.
• b) Profesorul stabileşte împreună cu elevii: momentul din lecţie în
care o prezintă, scenariul desfăşurării şi intervalul analizei critice din partea
clasei.
• c) La începutul lecţiei, profesorul anunţă clasa despre desfăşurarea
unei aplicaţii TIC. Elevii sunt pregătiţi şi cunosc scenariul lecţiei, iar atenţia lor
este canalizată către aşteptarea desfăşurării aplicaţiei TIC.
• d) Profesorul se asigură că are în sala de clasă mijloacele tehnice
necesare desfăşurării aplicaţiei TIC.
 Strategii didactice
III. Realizarea:
• a) Elevii derulează aplicaţia TIC într-un ritm adaptat complexităţii
informaţiilor şi nivelului de atenţie al clasei.
• b) Profesorul dă explicaţii suplimentare faţă de cele cuprinse în
aplicaţia TIC.
• c) Profesorul iniţiază şi conduce analiza critică a aplicaţiei TIC de
către elevi, care cuprinde o dezbatere asupra conţinutului său ştiinţific şi a
instrumentelor TIC utilizate
• d) Profesorul evaluează activitatea elevilor de elaborare şi prezentare
a aplicaţiei TIC, prin acordarea de note / calificative, pe baza unor criterii de
evaluare clare şi obiective.
 Proiectul
•Proiectul este o metodă activă prin care tehnologia este integrată şi se
realizează abordări particularizate, teme indicate anterior elevilor. Dezvoltă
cunoştinţe şi capacităţi, promovează investigaţia/căutarea şi demonstrează
învăţarea prin rezultate.
•Învaţă elevii cum să gestioneze proiectul, timpul alocat diverselor activităţi.
Sunt coordonate activităţi comune în cadrul grupului. Elevii vor discuta între ei şi
vor face schimb de informaţii.
•Proiectele se axează pe obiectivele operaţionale corespunzătoare
competenţelor specifice sau obiectivelor de referinţă.
•În proiectele educaţionale succesiunea fazelor de realizare este următoarea:
- Alegerea temei de proiect şi motivarea elevilor
- Constituirea grupelor de lucru
- Planificarea etapelor de lucru şi distribuirea responsabilităţilor
- Documentarea şi execuţia proiectului
- Monitorizarea şi controlul proiectului
- Prezentarea rezultatelor şi evaluarea rezultatelor
 Brainstorming
• Reprezintă metoda prin care se dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea
gândirii divergente care solicită găsirea unor situaţii proprii pentru problemele
propuse.
• Problema propusă devine factor care determină căutarea informaţiilor. Acestea pot
fi redactate individual, în documente care vor alcătui un fişier.
• Informaţiile pot fi găsite în textele sau imaginile puse la dispoziţia elevilor. Se
realizează un proces de selecţie care determină realizarea sarcinilor de lucru. Se
caută informaţii, se formulează un răspuns coerent care se comunică tuturor
membrilor. În final, acestea sunt tehnoredactate cu ajutorul unui editor de texte.
• Prin intermediul Internetului conceptul de grup electronic (al căror membri nu se
află în contact fizic) conduce la eliminarea unor dezavantaje ale brainstorming-ului
tradiţional: participanţii pot rămâne anonimi, contextul în care se află fiecare
dintre cursanţi este mai motivant şi dezinhibant, ceeace poate genera curajul
exprimării unor idei novative, numărul de participanţi poate fi mult mai mare decât
în varianta tradiţională, dispar barierele de statut, participanţii pot să se afle la
distanţe geografice considerabile unii de alţii, etc.
 Ciorchinele şi lucrul în perechi
• Ciorchinele ste o metodă grafică de organizare şi integrare a informaţiei în cursul
învăţării. Se solicită elevilor o analiză precisă a textului şi permite completarea şi
corectarea informaţiilor pe care le deţin.
• Împreună cu diagrama Venn dezvoltă capacitatea elevilor de a realiza scheme
folosind metoda grafică şi de a tehnoredacta întrebări/răspunsuri, de a găsi
asemănări şi deosebiri, elemente comune. Fiecare elev realizează şi completează
câte un element.
• Lucrul în perechi este o modalitate simplă şi rapidă de învăţare prin colaborare. La
o întrebare se pot găsi mai multe răspunsuri.
• Rezumarea răspunsurilor obligă elevii să sesizeze şi să sintetizeze esenţa
informaţiilor şi apoi să le prezinte clar şi concentrate.
• Elevii folosesc TIC observându-se unul pe altul sau realizând alternativ sarcinile de
lucru. Ei învaţă să redacteze în format electronic diverse texte folosind specificaţiile
date.
 Învăţarea prin cooperare,
turul galeriei şi cvintetul
• Învăţarea prin cooperare fiecare membru al grupului va da răspunsul la întrebarea
pusă iar, după dezbateri, vor formula un răspuns al grupului.
• Fiecare elev va căuta/tehnoredacta informaţii/imaginii/hărţi şi, prin combinarea
lor, se va realiza sarcina de lucru.
• Turul galeriei presupune ca fiecare grup să vizualizeze la finalul activităţii produsele
realizate de ceilalţi.
• Astfel vor constata că există modalităţi alternative de selectare, prezentare a
informaţiilor şi imaginilor pe care şi le vor însuşi şi le vor folosi în viitor.
• Cvintetul este o metodă de sintetizare a informaţiilor, de evaluare a înţelegerii şi
creativităţii elevilor şi mijloc de exprimare a creativităţii.
• Esenţa subiectului este un cuvânt cheie. Este unul dintre cele mai eficiente
mijloace de sinteză şi rezumare a informaţiilor şi noţiunilor şi duce la consoliodarea
deprinderilor de tehnoredactare.
 Tehnica mozaicului
• Metoda se bazează pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre grupurile de studiu
primeşte o parte specifică a unei probleme pe care trebuie să o trateze din punctul
de vedere propriu. Pentru ca acest lucru să se îndeplinească, ei devin „experţi” în
această parte a problemei.
• În timpul în care membrii unuia dintre grupuri desfăşoară un astfel de proces,
membrii celorlalte grupuri se află într-un proces similar, doar că ei trebuie să
devină „experţi” în alte părţi a problemei.
• Fiecare grup ia cunoştinţă şi se focalizează doar pe partea care i-a fost atribuită de
către instructor. În momentul în care grupurile consideră că membrii proprii au
atins gradul de expertiză necesar, instructorul dispune o reorganizarea întregului
colectiv de cursanţi: noile grupuri formate vor conţine câte un „expert” din fiecare
dintre grupurile anterioare (în acest mod se reasamblează problema).
• În acest mod se constituie „mozaicul”, din părţi ale aceleiaşi probleme care trebuie,
printr-un efort a noilor grupuri constituite, să se armonizeze şi să funcţioneze ca un
întreg.
 Cunoaşterea colaborativă
• Cunoaşterea colaborativă reprezintă acea modalitate de a genera cunoştinţe atât în
cazul unui elev, cât şi în cazul unui profesor, prin coordonarea unor activităţi
comune în cadrul unui grup.
• Elevii respectivi vor discuta între ei şi vor suplini unii celorlalţi informaţiile lipsă.
Soluţiile TIC, în genere, facilitează foarte mult colaborarea dintre elevi.
• Aceştia pot folosi Internetul pentru a găsi informaţii şi pentru a realiza anumite
sarcini, cum ar fi să creeze o pagină de prezentare a unui eveniment istoric
împreună, astfel profesorul împarte elevii în grupuri de câte trei şi îi pune să caute
pe Internet informaţii despre anumite lucruri.
• În felul acesta, elevii se vor raporta mult mai uşor la momentele istorice despre
care află la ora de istorie. În plus, ei se deprind cu căutare de informaţii pe Internet
pentru orice problemă ar avea de rezolvat.
 Controversa creativă
Această metodă interactivă presupune utilizarea dezbaterii şi stărilor
conflictuale pentru înţelegerea în profunzime a situaţiilor problematice pe care elevii
le studiază. Modelul elaborat în 1992 de Johnson, Johnson şi Holubee urmăreşte şapte
paşi:
•(1) problematica este propusă de către instructor;
•(2) cursanţii sunt grupaţi câte doi pentru a cerceta problematica în literatura de
specialitate, urmărind atât perspectiva „pro” cât şi perspectiva „contra”;
•(3) echipele se întâlnesc şi de pe poziţii contradictorii îşi oferă, în mod curtenitor,
argumente în dezbatere, „pro” şi „contra”;
•(4) echipele îşi inversează rolurile încercând să susţină punctul opus de vedere într-un
mod cât mai convingător;
•(5) echipele îşi abandonează rolurile de avocat al unei poziţii ori alta şi trebuie să
alcătuiască, în scris, un raport care să se bazeze pe compromis;
• (6) fiecare persoană din colectivul de cursanţi participanţi la controversă primeşte
un test scris bazat pe materialul discutat şi primeşte puncte bonus dacă toţi
membrii din echipa cu care a construit compromisul au scoruri apropiate de
criteriile oferite;
• (7) echipele primesc 10 minute pentru a susţine un raport oral prin care să prezinte
compromisul la care a ajuns întregul colectiv.
• Din punctul de vedere al utilizării TIC în cadrul activităţilor de predare şi de
învăţare, activitatea de dezbatere poate avea loc într-un grup de discuţii, fiecare
putând să folosească computerul în timpul dezbaterii, pentru a identifica şi a aduce
elemente în plus care să-i susţină cauza.
• În final, compromisul la care ajung poate fi comparat cu alte poziţii similare
existente în baza de date a profesorului (rezultate ale generaţiilor anterioare) şi
astfel, elevii pot înţelege că uneori realitatea nu este doar albă sau neagră, ci are
multiple tonuri de gri.
 TGT(Teams/Games/Tournaments)
• Pentru început, elevii sunt împărţiţi în echipe de câte patru-cinci persoane. După
aceasta, echipa astfel formată lucrează la un material pe care profesorul l-a
prezentat recent în clasă, practicând diverse jocuri proiectate pentru a testa şi a
extinde înţelegerea informaţiilor. La sfârşitul săptămânii, clasa/grupa de cursanţi
joacă „turneul”: aceştia concurează cu reprezentanţi din alte echipe pentru puncte.
• În TGT, echipele sunt cu atenţie formate pentru a include membrii cu
abilităţi/niveluri diferite, iar în turnee ei concurează doar cu cei cu abilităţi egale
(astfel, şi elevii mai puţin capabili pot să aducă puncte pentru echipa lor).
• Din punctul de vedere al utilizării TIC în cadrul activităţii de predare şi învăţare
putem avea o perspectivă extrem de interesantă în sensul că modul în care elevii
învaţă cooperarea prin acordarea de sprijin reciproc pentru învăţare (şi care, în
mod concret, aduce echipei şansa succesului) poate fi maximizat.
• Astfel, elevii pot căuta împreună o structură a informaţiilor care să fie potrivită
pentru fiecare, această acţiune de căutare sudând în fapt echipa şi oferindu-le
fiecărui membru senzaţia importanţei proprii pentru grup.
 STAD (Student TeamsAchievement
Divisions)
• În mod asemănător este descrisă şi metoda propusă de către Slavin; şi aici avem
echipe în care fiecare membru poate aduce puncte echipei pentru că, deşi în
această situaţie cunoştinţele asimilate de către el nu sunt comparate cu cele ale
celorlalţi, ci sunt evaluate individual, elevii sunt apreciaţi în relaţie cu performanţa
lor precedentă, şi deci, în mod similar cu TGT, fiecare membru poate aduce puncte
echipei.
• Realizarea scorului individual şi performanţa evolutivă, dinamică a fiecărui elev
poate să fie în cazul utilizării TIC în procesul de predare şi învăţare un pas înainte în
asigurarea unui demers de automonitorizare şi automotivare.
• Astfel, elevul devine mai stăpân pe propria dezvoltare şi propriul destin
educaţional, acest lucru fiind un stagiu pregătitor pentru momentul intrării în
lumea adultă, în piaţa muncii, unde el devine singurul responsabil pentru evoluţia
proprie şi pentru succesul personal şi social.
 Instruirea în clasa virtuală
• Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile
dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi, deja
obişnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului
de învăţământ cu calculatorul este o cerinţă intrinsecă.
• Conform conf. dr. ing. Adrian Adascăliţei Instruirea asistată de calculator (IAC)
reprezintă o metodă didactică sau o metodă de învăţământ care valorifică
principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul
noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, caracteristice societăţii
contemporane.
• Softul educaţional (SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat
în procesul de învăţare. Courseware este un pachet care cuprinde un soft
educaţional, documentaţia necesară (indicaţii metodice şi descrierea tipului de
hard pe care poate fi implementat) şi eventual alte resurse materiale (fişe de lucru,
exerciţii propuse, etc.
• În esenţă, softurile educaţionale sunt programe sau lecţii în format electronic,
proiectate în raport cu o serie de coordonate pedagogice (obiective, conţinut
specific, caracteristici ale elevilor, metode, feedback secvenţial şi evaluări
formative).
• În raport de funcţiile (sarcinile) asumate, softurile cunosc o mare diversitate.
• Dintre acestea, cele mai solicitate se dovedesc a fi :
– softurile tematice
– softurile de exersare
– softurile de investigaţie
– softurile de sinteză ( recapitulative);
– softurile de simulare
– softurile pentru testarea cunoştinţelor,
– softurile concepute sub formă de jocuri didactice
 ACTIVITATE PRACTICĂ 1:

Brainstorming utilizând aplicația Skype

Obiectiv specific: Realizarea unei conferinţe on-line folosind ca resursă aplicaţia Skype.
• Folosind skype-ul, iniţiaţi o conferinţă şi dezbateţi tema: „Migraţiile în lumea
contemporană”.
• Lansaţi Skype-ul (dacă acest program nu este instalat puteţi face lucru acesta
accesând link-ul
http://www.skype.com/intl/en-us/get-skype/on-your-computer/windows/)

Dati click aici

• După logare, adăugaţi 3 persoane în zona Contacts. Pentru a iniţia conferinţa,cele 3
persoane ar fi bine să facă parte dintr-un grup(doar un singur membru al grupului
va iniţia conferinţa, ceilalţi veţi da acceptul pentru a participa).

• Poziţionaţi mouse-ul pe meniul Contacts se va afişa lista contactelor. Daţi clic pe

instrumentul Add a Contact pentru a adăuga o singură persoană, apoi pe
instrumentul Create a group, pentru a crea un grup, căruia îi veţi da un nume, apoi
executaţi clic pe grupul creat şi trageţi pictogramele asociate celor 3 prieteni, în
zona de afişare (panelul din dreapta) pentru a face parte din grup.
• În situaţia în care membrii grupului alcătuit de tine sunt online, vei putea iniţia o
conferinţă cu acceptul lor. În momentul în care un membru al grupului este online,
va apărea unul din statusuri asociat numelui aşa cum se vede în panelul din stânga.
Pentru a suna grupul, se apasă butonul de culoare verde Suna Grup (Call Group).
Creați un
grup nou
• Dezbateţi împreună problematica migraţiei în lumea contemporană.
• Deschideţi un fişier Word şi scrieţi câteva concluzii la care aţi ajuns lucrând
împreună.
• Faceți o captură de ecran pentru a ilustra activitatea de brainstorming (click pe
tasta Print Screen).
• Utilizați funcția copiere pentru a lipi imaginea în fișierul Word.
• Salvaţi fişierul în denumirea Migratii.docx, în folderul nume_prenume_judet.
 ACTIVITATE PRACTICĂ 2:

Tehnica mozaicului

•Obiectiv specific: Aplicarea metodei folosind resursa on-

line Wiki pentru ca fiecare cursant să rezolve sarcina de
lucru pentru care va deveni expert.
• Cursanții formează grupuri de câte trei persoane.
• Fiecare dintre grupurile de studiu primeşte o parte specifică a unei probleme pe
care trebuie să o trateze din punctul de vedere propriu.
• Căutaţi cu ajutorul unui motor de căutare: Cauzele celui de-al doilea război
mondial. Folosiţi link-ul:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cauzele_celui_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondia
l
• Salvaţi textul care explică cauzele declanșării războiului într-un document Word cu
numele Razboi.docx. Acesta va fi memorat în directorul personal de lucru.
• Accesaţi adresa http://nume_wiki_personal.wikispaces.com/, astfel încât să
deschideţi pagina de start a wiki-ului creat în primele zile de curs.
• Fiecare cursant trebuie să creeze una din paginile: Naţionalism, Militarism,
Probleme Teritoriale nerezolvate. Pentru a crea pagina Naţionalism daţi clic pe
meniul Page and File, iar de aici selectaţi New Page.
• Folosind un motor de căutare căutați informații despre tema în care deveniți
expert. Folosind funcția de copiere preluați informații relevante despre
subiectul dezbătut și lipiți textul în pagina wiki.
• Salvați pagina.
• Folosind Skype-ul, trimiteți celor doi colegi din echipă link-ul paginii la care ați
lucrat.
• Accesați link-urile paginilor primite.
• Deschideți documentul numit Razboi.docx și faceți capturi de ecran ale tuturor
paginilor realizate în activitatea de grup.
 ACTIVITATE PRACTICĂ 3:

Turul galeriei

•Obiectiv specific: Aplicarea metodei folosind resursa on-

line www.wallwisher.com pentru ca fiecare cursant să
vizualizeze produsele realizate de ceilalți.
Cerinţe:
1. Utilizând link-ul www.wallwisher.com, creaţi un nou avizier;
2. Folosind opțiunea Build a wall, alegeți o temă, o imagine
corespunzătoare și un nume pentru avizier;
3. Cu dublu click pe ecran creați 3 subiecte: Naţionalism, Militarism,
Probleme Teritoriale nerezolvate;
4. Folosind funcția de copiere preluați adresele paginilor create de
colegi;
5. Sub titlul subiectului inseraţi hyperlink-ul către resursa fiecărei
pagini.
 ACTIVITATE PRACTICĂ 4:

Instruire în clasa virtuală

•Obiectiv specific: Folosirea aplicației AeL pentru instruirea grupelor

de cursanţi/elevi în cadrul centrului de instruire, al sălii de clasă sau de
la distanţă. 
• Folosind un browser de internet accesați portalul http://portal.edu.ro/
• Folosind secțiunea Lectii Ael, căutați pentru disciplina Istorie lecția Apariția Noilor
Popoare Europene;
• Descărcați lecția în format zip în directorul de lucru;
• Parcurgeți momentele lecției:
• Căutați în materialele furnizate de formator folderul Istorie, apoi clasa a 6-a și
alege Societatea feudala_1;
• Parcurgeți momentele lecției care face parte din softul educațional existent în
fiecare unitate școlară;
• Căutați imaginile următoare și faceți capturi de ecran.
• Salvați cele 2 imagini într-un document Word, numit soft_educational.docx.
 ACTIVITATE PRACTICĂ 5:

Lucrul în perechi

•Obiectiv specific: Folosirea aplicației docs pentru a elabora un

item de evaluare.
• Accesaţi adresa https://docs.google.com , astfel încât să deschideţi pagina de start
a aplicaţiei de tip gmail şi executaţi clic pe Conectați-vă sau Sign In;
• Deschideţi pagina de start utilizator, executaţi clic pe butonul Creați şi alegeți din
listă un document pe care il veti numi TEST_nume;
• Dați share unui coleg, astfel încât să puteți lucra în echipă;
• Scrieți itemii testului. Tematica testului va fi despre cel de-al doilea război mondial;
• Salvaţi forma finală, după consultarea cu celălalt membru al echipei şi exportaţi
fişierului creat;
• Salvați documentul în directorul de lucru;
• Vizualizați testul colegului și faceți eventuale modificări;
•  Salvați cel de al dolea document în documentul în directorul de lucru;