Sunteți pe pagina 1din 7

MĂDUVA SPINĂRII

• Testut (1948): tijă osoasă situată pe linia mediană şi posterioară a trunchiului,


servind ca scut de protecţie şi ca punct de sprijin unui mare număr de viscere

• Paturet (1951): tulpină osoasă rezistentă, articulată şi flexibilă, situată la partea


mediană a gâtului şi trunchiului

• Braus (1954): dispozitiv osos ancorat puternic în elementele structurale


fibromusculare ale regiunii spatelui şi în corelaţie directă cu lanţurile kinematice
musculare ale trunchiului

• Junghans (1958): împreună cu ligamentele, discurile intervertebrale , muşchii şi


toate părţile moi aparţinătoare, formează o unitate funcţională care prin sediul ei
central (organ axial) este punctul de referinţă pentru statica corpului

• Müller (1964): rezultanta acţiunii unor factori extraindividuali şi supraindividuali


(câmpul gravitaţional, câmpul electromagnetic al pământului, lumina) asupra unităţii
vii

• Diaconescu şi Veleanu (1977): funcţionalitatea normală sau modificată a organului


axial al corpului se răsfrânge asupra dispozitivului spaţial ca şi asupra unor parametri
morfofiziologici ai diverselor viscere adăpostite în canalul rahidian (măduva spinării,
rădăcinile nervilor spinali, meningele) sau în cavităţi ale trunchiului (organele toracice)
• Definitie: este segmentul din SNC
situat in canalul rahidian, pe care
nu il ocupa complet nici in
lungime si nici in largime.
• cilindru de ţesut nervos, lung de
43-45 cm uşor turtit
anteroposterior cu diametrul
transversal de aproximativ 12 mm
şi cel sagital de aproximativ 8-10
mm
• cranial, maduva se continua cu
bulbul dupa un plan orizontal,
care trece anterior, la limita
inferioara a decusatiei piramidelor
si scheletic prin mijlocul arcului
anterior al atlasului si a apofizei
odontoide, iar posterior, deasupra
arcului dorsal.
VASCULARIZATIA
• Maduva este irigata de un dublu sistem arterial: vase longitudinale din
artera vertebrala (arterele spinale anterioare si posterioare) si vase
transversale, simetrice, perechi, cu dispozitie metamerica (artere
radiculare). Intre cele doua sisteme exista anastomoze din care
pornesc arterele intramedulare ce iriga direct maduva.
• De asemenea se descriu un grup de fibre, care leaga fundul de
sac dural cu extremitatea inferioara a canalului vertebral-
ligamentul sacro-dural. Fata sa interna prezinta cate 2 orificii
pentru radacinile ventrale si dorsale ale nervilor rahidieni si
este in raport cu arahnoida.
• Vascularizatia arteriala este data de ramuri ale arterelor
vertebrale, intercostale, lombare si sacrate.
• Venele se varsa in plexul extradural.
• Inervatia porvine din filete ale nervilor rahidieni si din filete
simpatice, ce vin pe vase.
• Arahnoida spinala-inveleste maduva de la gaura occipitala
pana la nivelul a 2-a vertebra sacrata, unde se sfarseste tot in
fund de sac.
• Spatiul subarahnoidian spinal reprezinta prelungirea spatiului
subarahnoidian cerebral, terminandu-se la S2, dupa ce a invelit
nervii cozii de cal.
• In acest spatiu se gasesc niste prelungiri ale pia-mater spinale
spre arahnoida, unele pe linia mediana psoterioara-septul
posterior al lui Schwalbe si altele pe partile laterale-
ligamentele dintate. Aceste ligamente sunt sub forma unei
bande fibroase intre cele 2 radacini ale nervilor rahidieni,
prezentand o margine interna catre pia-mater si o margine
crenelata ce se fixeaza pe dura-mater.
• Pia-mater spinala, este mai putin vascularizata si mai groasa
decat cea cerebrala pe care o continua. Inveleste maduva si-I
adera intim, iar la nivelul conului terminal se prinde pe filum
terminale. De la fata s aexterna pleaca spre arahnoida
prelungirile amintite mai sus si trimite in plus prelungiri per
nervii spinali, care se contopesc cu invelisul acestora.
• Vascularizatia leptomeningelui spinal este asigurata de
ramurile piameriene ale arterelor spinale, care formeaza un
plex piamerian.
• Inervatia este asigurata de filete radacinile posterioare ale
nervilor rahidieni si din filete simpatice ce vin pe vasele
sanguine.