Sticla pentru fatade pe cabluri

Indrumator:  Asist. dr. ing. Nicu Traian TOADER Student: Maxim Daniel Andrei

Master: CDB, An I
 Introducere
• Sistemele utilizate pentru fațadele din sticlă au captat
interesul arhitecților și inginerilor datorită simplității,
ușurinței și transparenței lor. În general, fațadele de sticlă
sunt utilizate pe scară largă în terminalele din aeroporturi,
în centrele de expoziții, în sala de gimnastică și în sălile
hoteliere.
• Fațadele sunt interfața dintre mediul exterior și
utilizatorul din interior. Ele fiind proiectate în așa fel încât
să reflecte utilizarea și identitatea clădirilor. Există patru
tipuri de fațade, și anume, structura expusă (aparenta),
placarea unei zidării (auto-portante), peretele cortină (cu
profile rigide) și fațade structural (portante) [1]. Cadrul
fațadei structurale este de obicei descoperit și expus
mediului exterior.
 Sticla
• Sticla e un material amorf cu rezistență mecanică și duritate mare, avand coeficientul de dilatare mic. Nu are un punct de topire
definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.
1) Annealed Glass/Sticla Float (Sticla formata prin recoacere)
• Cele mai recente tehnici utilizate la producerea geamurilor de sticlă pentru fațade sunt procesul de plutire (float process). Există patru
operații principale în fabricarea sticlei și anume dozarea, topirea, finisarea și formarea.
• În general, materiile prime necesare sunt nisipul (60%), carbonatul de sodiu (21%) și calcarul (19%). Aceste materiale sunt
amestecate în proporții precise și introduse în cuptor și lăsate să se topească la temperaturi de până la 1600 ° C [1]. Sticla este apoi
tăiată în bucăți de mașini și, în această etapă, este de obicei cunoscută sub numele de sticlă recoaptă sau uneori numită sticlă float.

• Proprietățile sticlei flotante pot fi modificate semnificativ prin procesul de răcire ales,(original din sticla float) care produce în cele din
urmă mai multe tipuri diferite de sticlă, cum ar fi sticla complet călită (întărită) și sticla întărită termic (parțial întărită) [2].
 2)Tempered Glass (Sticla precomprimata termic)
• Este produsă într-un proces similar procesului de sticlă float,
dar cu unele modificări la sfârșitul procesului. Este produsă
prin încălzire la o temperatură de aproximativ 650 până la 700
° C. După această încălzire, suprafața sticlei este apoi răcită
rapid, de obicei folosind jeturi de aer. Acest proces face ca
suprafața panoului să se răcească mai întâi lăsând miezul să
rămână la o temperatură ridicată. Atunci când miezul s-a răcit
ulterior, dezvoltă tensiuni de tracțiune, ceea ce va induce
tensiuni de compresiune în suprafața panoului (tensiuni
blocate). Grosimea și dimensiunea geamurilor de sticlă
precomprimata termic sunt de obicei între 3 mm și 25 mm și
respectiv, 2,0 m x 4,2 m, respectiv. [1]
3)Sticla laminata
• Este produsă prin legarea a două sau mai multe geamuri la
stratul intermediar de protecție. Stratul intermediar este de
obicei realizat din foi subțiri de plastic din polivinil butiral
(PVB) ca strat intermediar (0.38mm grosime). Avantajul
acesteia constă în faptul că, la o eventuală spargere,
fragmentele de sticlă rezultate ramân atașate de folia de
plastic și astfel sunt evitate accidentele.[1]
• Procesul de lipire are loc sub căldură și presiune. În funcție de
dimensiunea paneluri din sticlă, utilitate, rezistența la impact
și greutatea pe care trebuie s-o susțină, se stabilește numărul
și grosimea foilor de sticlă. Gradul de siguranță crește
proporțional cu numărul foliilor sintetice folosite.[2]
 4) Unități de sticlă izolatoare
• Este de obicei utilizată pentru ferestrele din țările cu
patru anotimpuri. E produs prin combinarea a două
sau mai multe geamuri de sticlă într-o unitate sigilată
ermetic.Sticla este separată în jurul perimetrului, în
general între 6 mm și 20 mm, utilizând distanțieri din
aluminiu, oțel sau chiar din lemn, iar legătura dintre
geamurile individuale se realizează cu etanșanți
adezivi. Spațiul dintre geamurile individuale este de
obicei umplut cu aer și orice umiditate din spațiul
aerian va fi îndepărtată de un desicant. Unitățile
izolatoare pot fi fabricate din toate tipurile de sticlă
prelucrată, inclusiv din sticlă laminată.[1]

Proprietatile unui panou de sticla

• Grosimea panoului de sticla este cuprinsă între 2 și 25 mm ( sticla precomprimata termic 3- 12 mm). Grosimea sticlei este
controlata in timpul procesului de fabricație, prin viteza in care este retrasă sticla din baia de staniu topit și viteza rolelor associate.
Sticla este produsă inițial sub forma unui panou dreptunghiular cu dimensiuni nominale maxime furnizate de 3210 mm x 3210
mm insa una dintre dimensiuni, fie lungimea, fie lățimea panoului, sa nu fie mai puțin de 3150 mm. [1]
• Suprafața minimă a panoului nu trebuie să fie mai mică de 0,05 m2.Dimensiunile panoului se aplică deasemenea și sticlei
precomprimate termic.[2]
 Propietatile mecanice ale sticlei
• Sticla este un material fragil, care are o rezistenta buna la compresiune dar rezistenta mica la intindere. Una dintre caracteristicile
materialului, este că nu are deformatii plastic semnificative, deoarece sticla cedeaza printr-o comportare elastica. Cu toate acestea,
sticla precomprimata termic are caracteristici de deformare mai bune decât sticla float [2]. Rezistenta la intindere variaza ( 70 N/mm2
la sticla precomprimata termic) in functie de tipul de sticla, rezistenta la compresiune este aproximativ la aceiasi (1000N/mm2). [1]

• Principiul mecanic prin care este asociata sticla cu paneluri ,cu o structura pe cabluri
implica comportarea mecanica diferita a celor doua componente majore. Sticla este
un material fragil, avand un comportament diferit sub incarcarea fortei exterioare a
vantului, în timp ce structura cablului-plasă se comportă geometric neliniar, la
încărcare[7].
• Proiectarea grosimii sticlei se realizează fără a lua în considerare structura de
susținere. Acest lucru se datorează faptului că sticla se poate comporta diferit în
funcție de structura de susținere și de accesoriul de susținere.De aceia cele 2 parti
sunt proiectate si analizate separate [2].
• Grosimea sticlei se calculeaza avand la baza deformarile nodale, a retelei de cabluri
definit in ecuatia ‘’Cg’’ unde Ug si U sunt sunt devierea nodală a plasei de cablu cu și
fără placarea sticlei[1] .
• Practic, rigiditatea întregii structuri este influențată in general de structura suport a
fatadei.
• Presiunea vantului este un factor major în proiectarea panelurilor de sticla, în stabilirea grosimii și selectării sticlei. Sticla folosita
pentru fatade cu cabluri structurale, este conceputa pentru a rezista presiunii vantului si a prelua incarcarea din greustatea proprie
deasemnea avand si un rol de izolare termica a structurii. Utilizarea sticlei pentru placarea fatadei, fara rame are o contributie
semnificativa la rigiditatea intregului sistem structural al fatadei [7].
 Sistem de prindere la panel de sticla (glass pane)
• Sistemele au două funcții în fațadă. Prima funcție este de a asigura etanseitate fatadei impotriva inteperiilor iar a doua funcție este de
a fixa sticla pe structură de susținere, care poate fi realizată în diferite moduri.
• Sistemele fără rame sunt cele mai frecvente în fațadele structurale din sticlă. Geamurile care sunt fixate în puncte discrete, de obicei
în apropierea colțurile panelului, avand denumirea de sistem fixat în punct. Sticla este susținută direct fără utilizarea elementelor de
încadrare,ca la pereții cortina convenționali. Geamurile din sistem pot fi fie prin presiune pe gaura (surubat,spider), fie prin presare
mecanica [2].
• Acest tip de prindere mecanica constă dintr-un accesoriu care găzduiește un
șurub printr-o gaură forată în panelul de sticlă și îl leagă de structură de
susținere. Sunt fabricate dintr-un material inoxidabil. Deasemenea sticla
trebuie sa fie proiectata astfel incat sa poata prealua solicitarile care apar in
momentul montajului[2].
• Materialul introdus între placuta și sticlă, de obicei, e aluminiu pur sau
materiale plastice armate cu fibre, adica material de etanșare cu rol izolant.
Sunt utilizate pentru a asigura coeficientul de frecare necesar și pentru a
adapta orice lipsă de planeitate între cele două interfețe [4].

• Sticla este așezată într-o componentă de prindere special concepută legată

de structură de susținere. Placuta pt. acoperire este apoi atașată peste
colțurile exterioare ale sticlei, aceasta fiind prinsa la colțuri. Plăcuțele din
neopren sunt utilizate pe ambele fețe ale clemei pentru a proteja sticla. [1]
Aceasta este o metodă frecvent utilizată pe rețelele de cablu.
 Tipuri de Structuri
• Termenul de structură în fațadele de sticlă structurală (SGF) se referă la sistemul de susținere pentru fatada.
• Există diferite tipuri de sisteme de susținere structurale utilizate, cum ar fi, structurile convenționale la compresiune, grinzile de oțel și
grinzile de cablu și cele mai recente, structuri pe baza de intindere . Inițial, structura de susținere a sticlei era exclusiv în structuri
supusa la compresiune, iar acest lucru s-a dezvoltat de-a lungul timpului într-o combinație de sisteme de compresiune-intindere și, în
cele din urmă, doar la structuri cu intindere [1].

Structura Glass fin Pe Grinda (Strongback) Cu zabrele Catarg Pe cablu

 Sisteme pentru fațadă din sticlă pe cablu
• Fațadele structurale din sticlă cuprind trei componente principale și
anume sticla, sisteme de geamuri(glazing system) și sisteme de
susținere structurale. Sarcina care acționează asupra sticlei este
transmisă sistemului de susținere structurală, ce-a a cablului, prin
intermediul sistemul de geamuri și în cele din urmă, este transmisa la
partile structurale ale construcție, cum ar fi stalpii sau grinzile. Acest
concept permite spații cu deschideri mari, cu înălțimi pe intreaga
fațada a clădirii, unde sticla este interfața dintre partea exterioara și
interioara a clădirii [1].
• Pot fi clasificate ca structuri flexibile. Structura cablului este supusă
unor deformări mari datorită neliniarității geometrice a sistemului de
cabluri. Acest lucru poate duce la un anumit mecanism de defectare a
unui cablu, cum ar fi o pierdere completă a fortelor de intindere sau o
defecțiune la capătul ancorajului afectand stabilitatea întregii structure
[3].
• Geamurile de acoperire din sticlă au o influență importantă, avand o
contributie semnificativa la rigiditatea intregului sistem structural.Deși
contribuția lor la rigiditatea sticlei este mică în comparație cu cea a
cablului pre-solicitat, sticla excelează în amortizare, ceea ce reduce
vibrațiile induse de încărcare a vântului [1].
 Sisteme de cabluri montate pe o directie
• Sticla este susținută de geometria cablurilor pretensionate și de componentele de
conectare care blochează cablurile împreună la vârfurile lor și de asemenea, fixeaza sticla
de plasă. În sistemele de cabluri unidirecționale, elementele cablurilor sunt intinse
vertical, la extremitatile structurii de sus și de jos. [1]
• Sistemul este alcătuit dintr-un singur cablu pre-tensionat pe montant care se întinde
vertical între două plăci de podea sau structuri de delimitare. Cablurile sunt distanțate la
aproximativ pe lățimea geamului. Cablul necesită pre-tensionare pentru rigiditate și
pentru a putea transfera incarcarile din panou la sistemul de cabluri. [1]
• Sistemul de montare a cablurilor ar putea susține o fațadă înaltă de sticlă, dar forța
inițială și dimensiunea cablurilor trebuie să fie semnificative, ceea ce creează reacțiuni
limită mari,la transfer. Sistemul de montare prin cablu utilizat nu este construit doar
pentru o fațadă de sticlă plană, acesta ar putea găzdui și o fațadă de sticlă curbată, dar
este limitat la o singură curbă.[2]
 Sistem pe cablu montate pe 2 directii (cable-net system)
• Când cablurile orizontale sunt adăugate la sistem, devine un sistem de întindere cu
două căi creat, denumit o rețea de cablu. Adăugarea cablurilor orizontale face ca
controlul deviațiilor sistemului sa devina mai ușoare, astfel sarcinile cablurilor sunt
mai reduse, avand o caracteristică de deflexiune mai bună comparativ cu cea a
sistemului de montare prin cablu.[1]
• Proiectele de rețea de cablu pot fi drepte sau în curbură dublă. Cablurile
orizontale,care sunt aliniate dupa o curbura la altitudinea opusă, fata de cablurile
verticale din plan, care sunt supuse la intindere, de cablurile verticale, formând o
suprafață dublă curbată. [2]
• Partea opusă oferă stabilitate rețelei de cablu, limitând semnificativ deviațiile sub
sarcină de vânt și reducand tensiunea în cabluri. [2]
• Flexibilitatea rețelei de cablu e utilizată pentru a forma o fațadă de sticlă curbată, care este mai atractivă, având și o rigiditate
laterală mai mare.Sistemul de rețea cu curbă dublă poate prezenta avantaje în performanța structurală în condiții extreme de
încărcare, deși cercetările încă nu au verificat această ipoteză. Fațada curbată poate fi realizată utilizând două abordări, fie
utilizând geamuri curbate de sticlă, fie prin curbarea formei structurii de susținere. Cea din urmă abordare este mai
semnificativă, datorită flexibilității structurii plăcii de cablu care poate fi utilizată pe deplin pentru a obține o fațadă curbată, chiar
și uneori, fără a utiliza geamuri curbate.[1]
• O plasă cu dublă curbă are de obicei o formă anticlastică și necesită o bună interacțiune între formă și structură, funcție și
economie. Forma anticlastică se întind în două direcții principale, orizontale și verticale, curbate în direcții opuse. Este esențial să
se determine nivelul de presiune în cablurile de oțel pentru a configura forma dorită, a fațadei. În comparație cu rețeaua de
cablu plană, sistemele curbe de rețea de cablu necesită un proces de gasire a formei pentru a determina forma inițială care
depinde de acuratețea pretensionării cablului. Mai mult, forma geometrică a plasei curbate poate fi realizată prin formarea
geometriei adecvate pentru starea limită a plasei. [1]
 Lufthansa Aviation Center, Frankfurt
• Structura în formă de pieptene are zece „degete” legate
de atrii complet glazurate. Pentru a obtine o transparentă
maximă, fatadele exterioare ale acestor atriuri sunt
proiectate ca o fatadă fixată pe cablu, singurele elemente
purtătoare sunt cabluri intinse vertical. Unitătile IG (1,45
mx 3,45 m) sunt sustinute de perechi de cabluri spirale
verticale deschise ( ∅ 28 mm) distantate la 1,45 m.
Fiecare unitate IG transmite încărcările de vânt către
cabluri prin intermediul a sase puncte de fixare. Două
dintre aceste fixări transferă si greutatea personală a
unitătilor IG către cabluri. Dispunerea cablurilor în perechi
permite transferul eficient al greutătii proprii printr-un
cuplu de forte la intindere si compresiune în cablurile
precomprimate. Fatada de 25 m înăltime poate devia până
la 40 cm sub încărcarea vântului.[3]
 New Beijing Poly Plaza
• Principala caracteristică de proiectare a clădirii este perete
imens cu plasă de cablu, bidirectionala, care include o
cantitate mare de oțel inoxidabil. Sticla este atașată la noduri
de intersectare, unde se întâlnesc cablurile verticale și
orizontale. Sarcinile verticale sunt rezistente prin aceste
noduri, ale carei forte trec la cablurile verticale și la rândul lor,
la baza structurii. [5]
• Soluția convențională ar presupune utilizarea unor ferme
uriase, dar ar obstructiona vederea orașului. În schimb, a fost
propusă o soluție inovatoare prin care peretele este susținut
de patru cabluri cu diametru mare sub presiuni semnificative.
Aceste elemente relativ rigide se desfășoară în diagonală de-a
lungul suprafeței de la acoperișul ‘felinarului’ până la partea
superioară a atriului în formă de V. Folosind această soluție,
cablurile tipice orizontale și verticale au fost limitate în
diametru la 34 mm și respectiv 26 mm. [5]
• Cu toate acestea, avantajele designului sunt că reduce
impactul asupra mediului asupra clădirii din elemente și, de
asemenea, optimizează lumina zilei în interior, având
elemente structurale relativ mici. În acest caz, cablurile
diagonale mari din oțel inoxidabil acționează ca
contravântuire. [5]
• Bibliografie
• [1] MUSTAFASANIE M. YUSSOF “CABLE-NET SUPPORTED GLASS FACADE SYSTEMS”
• [2] Cristina Dai Shang “Numerical Simulation and Analysis of the mechanical behaviour of Cable
supported Glass Façades”
• [3] Werner Sobek “Cable-stayed glass facades” 2010
• [4] Matthias Haldimann, Andreas Luible, Mauro Roverend “Structural use of glass”
• [5] “New Beijing Poly Plaza Cable-Net Wall” https
://www.steelconstruction.info/images/0/07/SCI_P396
• [6] “Glass panel facade” https://www.novonsystems.com/glasspanelcladding
• [7] C. Bedona, Xihong Zhangb F. Santosc, D. Honfid, “Performance of structural glass facades
under extreme loads – Design methods, existing research, current issues and trends”
www.sciencedirect.com